13,186 matches
-
bine. În consecință, Îmbrăcă pantalonii bufanți și sacoul Norfolk, Își puse o șapcă de stofă moale și scoase bicicleta din grajdurile unde o ținea, În spatele hotelului. În loc să le ofere celorlalți oaspeți motiv de amuzament Încercând să urce pe ea pe alee, În văzul celor de la ferestre și balcoane, o duse de ghidon, scoțând-o din curtea hotelului, până pe Meadfoot Road. După un start greșit și câteva balansuri alarmante porni bicicleta și Începu să pedaleze hotărât. Era o după-amiază plăcută, Însorită, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
narațiunii, nașterea Întrebărilor la care cititorii doreau să afle răspunsurile, iar echilibrul era simetria structurii, eliminarea detaliilor irelevante, repetarea motivelor și simbolurilor, varierea elegantă a... În punctul acesta al reveriei, un cărucior mititel Îi intră În față, venind de pe o alee adiacentă, urmărit de o femeie tânără și o fetiță. Frână puternic, roata din față i se blocă derapând pe pietrișul drumului, bicicleta se răsturnă și el căzu grămadă la pământ. Femeia - care părea să fie bona - Îl ajută să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
facă public, părintele Ainger acceptase cu dragă inimă să țină el Însuși o slujbă de Înmormântare, asistat de alți doi preoți din partea locului. Era o zi de octombrie rece și vântoasă, cu frunze care se scuturau din copaci și acopereau aleile. În biserică, urna care conținea cenușa lui Du Maurier fusese așezată pe un catafalc, la picioarele scării care ducea spre altar, acoperită cu jerbe. Stranele erau Înțesate de lume: artiști plastici și scriitori distinși, colegi de la Punch, vecini din Hampstead
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
care a fost violată a căutat-o cu lumânarea“, asta ai vrut să spui? — Nu, spuse Harry, continuând să salte panourile din podea, pe urma cablurilor. Dar câteodată nu poți să nu te Întrebi ce caută o fată pe o alee Întunecoasă, la trei dimineața, În cartierul rău famat al orașului. — Eram Îndrăgostită de el. — Oricum, tot cartier rămîne... — N-aveam decât douăzeci și doi de ani. Și cam câți ani ar fi trebuit să ai? — Cam cât tine, Harry. Harry
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
plecare, mi-am sărutat îndelung soția și copiii ca pentru o despărțire mai lungă. Unul din ei chiar m-a rugat: „-Tata, nu pleca!” L-am mîngîiat și i-am făgăduit că, la întoarcere îi voi aduce ceva bun. Revăd aleile, lumina filtrată catifelat de prospețimea frunzelor. Vorbesc și microfonul înregistrează. Cu coada ochiului zăresc, deși vine din spate, silueta simiană. Să fug? Să mă feresc? Cum? Spaima mă paralizează dar privirea mea îndreaptată spre camera de luat vederi coboară, doar
CELSIUS: 41,1˚. In: Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
de unde-i veneau ideile ori gusturile astea? Și la hăinuțele și flanelele pe care ni le cosea pe când eram noi micuți ori ni le lucra cu andrelele am observat aceeași deosebită înclinare spre frumos...” medita Tudor plimbându-se alene pe aleile curate dintre ronduri, cu mâinile la spate, lipsit de griji, într-o deplină tăcere. „Pe toate bluzițele și puloverele aveam floricele lucrate. Erau în aceeași culoare ori în tonuri apropiate, dar nu-mi dau seama cum de le reușea așa
Captiv pe tărâmul copilăriei by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/630_a_1234]
-
tulpina-i firavă se prelingea, picătură cu picătură, un lichid aproape vâscos și ușor lipicios. „Hm! Astai planta din care nu gusta Bătrâna niciodată... O evita sistematic. Parcă tușea în apropierea ei. Fornăia...”. Năucit parcă de acest gând, porni pe aleea principală care-i purtă pașii spre grădină. ,,Uff! Buruiana aceasta îmi amintește de ceva..., dar...nu știu ce anume...”, șopti Tudor, îngândurat, deschizând poarta dinspre grădină. Zări nucul cel bătrân pe care-l știa de când era mic si merse către el. Coroana
Captiv pe tărâmul copilăriei by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/630_a_1234]
-
minți și m-aș minți și pe mine dacă n-aș recunoaște că aș fi avut o mare satisfacție dacă James, terminat, s-ar fi întors la mine în genunchi. Aș fi fost încântată dacă s-ar fi târât pe aleea de la intrarea în casă în patru labe, plângând și implorându-mă să-l primesc înapoi. Voiam să fie neras, jegos și îmbrăcat în zdrențe. Voiam să aibă părul lung și nespălat, hainele ferfeniță și să fie înnebunit de durere, știind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
Omul preistoric probabil că fusese la fel de neîncrezător atunci când unul dintre confrații lui a sărit jos dintr-un copac și-a început să se fâțâie de colo-colo în două picioare. Am stat la fereastră și l-am privit înaintând pe scurta alee de la intrare. Nu vă faceți griji: am stat foarte departe de fereastră. N-am considerat că demnitatea mea ar fi avut ceva de câștigat dacă James mă vedea cu nasul lipit de geam. Mă întrebasem cum avea să arate. Iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
impresionează atît de puternic precum presupun că le-ar impresiona o respirație caldă de tată. Am Încercat să le destăinuiesc că sînt scriitor, n-a avut efectul scontat. De fapt, a avut unul de natură contrară: Îndepărtarea lor Învolburată pe alee Împreună cu prichindeii bine ținuți de mînuță ori strîns lipiți de corp. Acel corp gingaș evanescent cu pielea adiind fin, care nu a mai cunoscut de la o vreme bucuria apropierii de-un tată adevărat. Asta-mi aduce aminte de un moment
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
să recuperez din bezna memoriei ce era, de exemplu, În mintea mea În luna mai, acum 12 ani. Nu prea mai era mult, tocmai ieșisem din primul spital de boli nervoase dintr-o lungă și valoroasă serie. Vrăbiuțele țopăiau pe alee ciripind vesel, Înverziseră pomii, acoperișurile, trenul continua să vină pe aceeași rută. Stătusem tot timpul ăsta la coadă la bilete, două luni Încheiate, și nu mă mai simțeam Înfricoșat de statutul scriitorului sub dictatură, mai degrabă mă simțeam ofilit. N-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
mai apatici se mîndreau acum cu mine, unii mi-au plătit Întreținerea, alții amenzile pentru parcare ilegală (care veneau Întruna deși după n-am Încă automobil), cei mai mulți voiau să-mi plimbe copilul pe scară. Primăria a promis să-mi asfalteze aleea din fața blocului. DÎndu-mi de Înțeles că la un al doilea premiu o va și boteza cu numele meu cu inițiala tatălui În mijloc. Nu m-am mai dus cîteva zile-n șir la serviciu. Aveam o motivare inatacabilă. Apoi, pe măsură ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
urma urmei de ce n-ar fi așa, societatea falsă ca o grădină, suprafață de teren arabil, de obicei Îngrădită, acum globalizată, pe care se cultivă legume, flori sau pomi fructiferi În vederea obținerii unor produse, sau suprafață plantată și amenajată cu alei și bănci care servește ca loc de agrement, sau are rol decorativ. Sau comic, deși nu mă gîndesc acum la momentele de un irezistibil umor, cum ar fi Încercarea eșuată á la pantera roz a grădinarului de-a face amor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
simtă inutil și imbecil, fata Îi scrie lui taică-su doar o ilustrată din America invitîndu-i Însă acolo pe socri pentru că pe Răzvan Vasilescu Îl iubește mai mult, ceea ce-i pune capac lui Niki care se Îmbracă-n uniformă, traversează aleea, și-i zdrobește lui Flo capul cu ciocanul În bucătărie. Sfîrșit. „Toate poveștile sînt bîntuite de fantomele poveștilor care ar fi trebuit să fie”* Salman Rushdie. De cîteva ori am ațipit. Niki este uluitor de soporific. La un moment dat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
În noaptea teiului în floare Elena Marin Alexe În noaptea teiului în floare, Îmi număr pașii pe alee, Parfumul naște încântare, Între natură și femeie. În noaptea teiului în floare, Lumina nu se mai aprinde, E bezna mai ațâțătoare Și-o vrajă rece se intinde. În noaptea teiului în floare, Alunecoasă luna trece, Salut-a cerului grandoare, Rămâne
?n noaptea teiului ?n floare by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83277_a_84602]
-
1400, niște case din prefabricate. Parcă și urmări plăcuțele de pe trotuar. Merse pe jos pînă la 1486, o casă tencuită cu stuc, avînd pe acoperiș un Moș Crăciun din neon, Într-o sanie trasă de reni. Înăuntru: lumini aprinse. Pe alee un Ford de dinaintea războiului. Prin fereastra mare Îl vedea pe Ralphie Kinnard snopind o femeie Îmbrăcată În halat de baie. Femeia părea să aibă În jur de treizeci și cinci de ani și fața Îi era tumefiată. Se dădu Înapoi din fața lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
du-te În altă parte Înainte ca amicul meu să-ți cerceteze cartea verde. Cuvintele „cartea verde“ avură darul s-o Înspăimînte. Madre mia! Madre mia! Stens o Împinse spre ușă. Sanchez gemea. Bud Îi văzu pe albaștri forfotind pe alee. — O să-i lăsăm să-l bage la răcoare pe Pancho. Lui Stens Îi mai reveni sufletul. — Îl dăm pe mîna amicilor lui Brownell. În cameră intrară doi răcani. Bud văzu În venirea lor un prilej potrivit ca să-și ia tălpășița
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
o femeie și a ținut o armă Îndreptată spre capul ei, ceea ce i-a Împiedicat să se apropie pe colegii veniți În ajutor, care Între timp Îl ajunseseră din urmă pe polițistul White. Atunci White s-a strecurat pe o alee laterală, În timp ce partenerii lui Încercau să-l calmeze pe suspect. Suspectul a refuzat să elibereze femeia, iar White l-a Împușcat și l-a omorît trăgînd În plin. Femeia nu a pățit absolut nimic. 2. În repetate rînduri. Una dintre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
cînd dăduse nas În nas cu Inge. Jigodia n-avea cum să alerge direct la cotețul lui. Probabil că a ieșit În stradă, a mers Încet-Încet, ba chiar și-a asumat riscul de a pleca cu mașina personală, parcată În alee. Și-a Închipuit că toată zarva e fie pentru citațiile mai vechi, neonorate, fie pentru chestia cu revistele porno. Știa că stă pe jăratic și nu era deloc bine să fie prins cu materiale pornografice. Nu putea să riște să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
crescut buruieni. Nimeni nu a condus rabla asta pînă În Hollywood noaptea trecută. — Crezi? — Cred. — Ești sigur? — Da, sînt sigur. Denton conduse mașina pînă la adresa de pe South Duquesne - alt coteț acoperit cu carton și catran. Un Mercury mov trona pe alee - o hardughie tipică de cioroi, dotată cu ornamente pentru aripi și apărătoare de noroi. Pe o plăcuță montată pe capotă scria „Păgînii mov“. De tavanul verandei atîrna o combinație de sac de box cu minge de antrenament. Jack spuse: — Ăsta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
cu minge de antrenament. Jack spuse: — Ăsta e luptătorul tău de semimijlocie. Denton zîmbi. Jack urcă scările și apăsă butonul soneriei. Dinăuntru se auziră lătrături - de fapt urletele unui adevărat monstru. Denton rămase Într-o parte, supraveghind cu un ochi aleea și cu altul ușa. Le deschise un negru musculos, cu Înfățișare de dur, care ținea energic de zgardă un dog mastiff. CÎinele mîrÎia. Omul spuse: — Asta pentru că n-am plătit pensia aia alimentară? Fir-ar să fie, și pentru asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
ținea energic de zgardă un dog mastiff. CÎinele mîrÎia. Omul spuse: — Asta pentru că n-am plătit pensia aia alimentară? Fir-ar să fie, și pentru asta a ajuns să te caute poliția? — Ești Leonard Timothy Bidwell? — Corect. — Iar mașina de pe alee e a ta? — Corect. Și dacă mata ești vreun curcan care mai face un ciubuc din repuneri În posesiune, ai dat-o-n bară, pen’ că drăguța de ea e luată din banii mei, cînd m-am dat peste cap
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
fără Însemne. De la opt sute de metri distanță, sirenele amuțeau. Rulau din inerție pînă la casa cenușie de pe colț. Dudley Smith conducea mașina din față. Bud Își reîncărca butoiașul pistolului, cu mișcări sacadate. Patru mașini Încadrînd locul: cele de patrulă pe alee, În vreme ce Mike Breuning și Dick Carlisle parcaseră În stradă, cu puștile Îndreptate spre ușa casei cenușii. Bud spuse: — Șefule, al meu e. Dudley Îi făcu cu ochiul: — Excelent, flăcău. Bud se duse În spate pe alee, după care sări peste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
cele de patrulă pe alee, În vreme ce Mike Breuning și Dick Carlisle parcaseră În stradă, cu puștile Îndreptate spre ușa casei cenușii. Bud spuse: — Șefule, al meu e. Dudley Îi făcu cu ochiul: — Excelent, flăcău. Bud se duse În spate pe alee, după care sări peste un gard. La veranda din spate: o ușă cu plasă, Încuiată cu un cîrlig. Săltă cîrligul cu briceagul și intră În vîrful picioarelor. Întuneric. Forme abia vizibile: o mașină de spălat, o ușă cu o draperie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
-l urmărești? — Deținere de brînză de contrabandă. *** Chez Mouse: casă veche, În stilul provincial franțuzesc, dar dotată cu toate noutățile pe care le poți cumpăra cu bani - reflectoare, tufișuri ornamentale tunse artistic... plus Moochie și restul trupei lui Dieterling. Pe alee două mașini: mașina decapotabilă de pe Hamel și limuzina Packard Caribbean a lui Billy Dieterling - unul din accesoriile serialului Badge of Honor. Jack supraveghea apartamentul, puțin cam speriat: poponarii aveau pile prea mari ca s-o pățească, iar ancheta lui cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]