15,888 matches
-
da, și vârsta care face timpul să curgă altfel, mai repede, din ce în ce mai repede. Săptămâna trecută, dar de fapt anul trecut, el încă făcea pe ziaristul la o publicație de opoziție care s-a desființat, iar de atunci trebuie că tot amână, dragostea mea, mai întâi să vedem ce facem cu vânzarea casei, și pe urmă ne-om agăța și de o slujbă, și tu, și eu, da, au tot amânat și de bună seamă că nu-i nici acum un moment
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
opoziție care s-a desființat, iar de atunci trebuie că tot amână, dragostea mea, mai întâi să vedem ce facem cu vânzarea casei, și pe urmă ne-om agăța și de o slujbă, și tu, și eu, da, au tot amânat și de bună seamă că nu-i nici acum un moment prielnic. Pică lumea-n stradă de zăpușeală, zi de zi peste patruzeci de grade la umbră, încât nu-i de mirare că ne-am puturoșit mai rău decât arabii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
și democrația... Păi, la prezența și aspectul ei, nici nu s-ar pune problema, și lasă c-o să-i găsească el ceva, un post de secretară sau dispeceră... O vreme chiar se lăsă În nădejdea lui, și el a tot amânat și a cam dus-o cu vorba, deși nu e vorbă, că s-o fi zbătut să caute. Ar fi avut la o adică niște relații și niște prieteni. Știa însă și Mirela cum e cu prietenii, mai cu seamă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
de beton, înălțat cu o fâșie de sârmă ghimpată: halele garajelor, cimentul cu pete și bălți de ulei ars și câinii murdari umblând printre basculante ridicate pe cricuri și cu capotele căscate, arătându-și viscerele motoarelor, și ea așteptând și amânând de pe o zi pe alta, Mirelo, oare ce o ținea în loc de nu se mișca odată să se rezolve? Velicu nu se zgârcise, plătise de se uscase pentru cine mai știe câte avorturi, deși pe vremea aia, până-n Revoluție, avea și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
erau altfel, și vremurile erau altfel, da’ ce să mai zici, Mirelo, că acum, printre amărăciuni de toată mâna, barem atâta înlesnire ai avea, că s-au legalizat avorturile și nici nu te costă cine știe ce... Poate că tocmai din pricina asta amâna și nu mai ajungea la policlinică ori la vreun cabinet din alea particulare de curând apărute, și parcă ar fi dus dorul vremurilor ălora când el venea cu mașina s-o ia de acasă ca s-o ducă la doctorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
ori la vreun cabinet din alea particulare de curând apărute, și parcă ar fi dus dorul vremurilor ălora când el venea cu mașina s-o ia de acasă ca s-o ducă la doctorul ăla cu care aranjase. Visa, lâncezea, amâna, dracu’ știe ce aștepta? Nu se mai gândea nici la Velicu. Gândul îi umbla străin, Mirelo, prin soarta și prin viața ei care curgea prin ea și o ținea în loc și o ținea vie. Copilul din ea, da, creștea, era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
te poți gândi și nu-ți poți închipui. Tot chipul și disperarea și umilința adunate în ultima vreme, și peste toate astea, nu mai putea de bine. De atâta bine și fericire se prostise și se tâmpise. Zi după zi amâna... 13. Era ca și cum ar fi vrut să țină timpul în loc și să rămână veșnic așa, lungită și contemplându-și buricul și pielea întinsă peste umflătura burții, ca un cearceaf sub care simțea zbenguiala aia și o vedea: niște umflături apărând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
reținere, măcar că știa la ce s-ar fi putut aștepta. Să le ia dracu’ de tute, Mirelo, nu-i păsa. Până una alta, îi era prea bine ca să-și facă griji pentru bârfele lor. Ca și cu avortul, din nou amâna, lăsa pe mai târziu să-i ajungă la urechi cum o vorbeau prin cartier, cum că ce-i trebuie inconștientei copil cu ăla, om însurat, cu rostu’ lui, și că ce-o fi zis ea, că-l îmbârligă ca s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
uite-o pe Roșioara, că nici cu trei... Ba’ las’ că Roșioara-i altceva, aia se descurcă, îi merge mintea, nu ca proasta de Mirela... 14. Orice ai spune, vara-i mai lesne. Vara te îngăduie și te iartă, îți amână sentința cu belșugul de fructe și de legume care nu mai au loc pe tarabe. Se revarsă și curg la vale pe foi de ziar și pe folii de polietilenă așternute pe trotuare. N-ar fi mare lucru să te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
iasă afară cu sania, iar în urma lui pleca și ea cu Moș Ajunul prin cartier, cu Petrișor în brațe. Le lua la rând, după cum știa că le găsește acasă și după cum se știa dorită. Vecine, prietene, cunoștințe... Pe nășica o amâna până ar fi fost sigură că a venit Roberto. Ajungea acasă nu așa târziu, dar pe întuneric, și se apuca să prăjească niște carne din porcul moldovenilor Getuței, la lumina lumânării pâlpâind într-un pahar și cu Petrișor alături, pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
tanti, o să-i găsim... Ridică privirea spre Mirela: — Să nu ne grăbim totuși. Să facem o treabă bună. — Să nu ne grăbim, o aprobă Mirela prompt. Cum spuneți dumneavoastră, doamnă. Din partea ei, să fi durat cât de mult. Ar fi amânat la nesfârșit după îndoiala ce începuse s-o încerce. Se simțea deja împinsă de la spate pe un drum pe care pașii o duceau parcă fără voia ei. N-ar fi vrut să ajungă vreodată la capătul acelui drum. Prea e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
nenorocitul de el n-a luat aminte la mânia poporului, deh, ofta, cădea pe gânduri, mânia poporului părea să trezească în el un puseu lung de meditație mistică dezabuzată. Ostenise maestrul, deh, resemnarea, disperarea, osteneala, care atrag după sine îndoiala... Amâna pentru marțea viitoare, când revenea pe poziție hărțuindu-i pe nemernici, iarăși vrednici de milă pentru atâtea și atâtea crime care se vor întoarce înzecit asupra lor, maestre, pe limba lor vor pieri, limba lor păcătoasă, mincinoasă și smintitoare a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
458, adică pe 21 martie 1079. Care persan ar putea să uite că, În acel an, datorită calculelor lui Khayyam, preasfânta sărbătoare a Nourouz-ului a fost mutată, că noul an, care trebuia să cadă la jumătatea Zodiei Peștilor, a fost amânat până la primul răsărit de soare din Berbec, că, de la acea reformă, lunile persane se confundă cu zodiile astrelor, Favardin devenind, astfel, Luna Berbecului, Esfund, aceea a Peștilor? În iunie 1081, locuitorii din Isfahan și din Întregul imperiu trăiau, așadar, cel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
la traversarea inaugurală a pachebotului celui mai puternic, celui mai modern și celui mai solid care se va fi ivit vreodată din mâinile omului. Propriul meu sentiment nu era deloc diferit. Căsătorit cu trei săptămâni mai Înainte la Paris, Îmi amânasem plecarea cu unicul scop de a-i oferi soției mele o călătorie de nuntă demnă de fastul oriental În care trăise. Nu era un capriciu deșart. Șirin se arătase multă vreme reticentă la ideea de a se instala În Statele Unite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
tata a observat-o imediat și a spus: „Ce muște puține au ei”. Țineam o felie de pâine în mână, untul îmi lăsa un gust rânced, cu vârful limbii mi-am uns cerul gurii, era untul de acasă, încercam să amân cât mai mult momentul când aveam să-l înghit. Îmi roteam privirea desenând opturi în aer, pantoful nu mă strângea, pleoapele îmi erau ca de plumb, nu mai puteam ține ochii deschiși. Locuiam la o pensione aflată pe Via Cesare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
ne spune că va exista Întotdeauna un mâine pentru a rezolva problemele care azi păreau să nu aibă soluție. Într-o scrisoare adresată directorului ziarului său preferat, un cititor se declara dispus să accepte ideea că moartea hotărâse să se amâne pe ea Însăși, dar solicita, cu tot respectul, să i se spună cum aflase biserica de asta, și, dacă era Într-adevăr bine informată, atunci trebuia să știe și cât timp avea să dureze amânarea. În nota redacției, ziarul aminti
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
ales, să scrie scrisori. Aceste mistere nu aveau să fie lămurite niciodată. Ocupați să explice ceea ce li se Întâmplase după ora fatidică celor șaizeci și două de mii cinci sute optzeci de persoane care se aflau În stare de viață suspendată, am amânat pentru un moment mai potrivit, și momentul este acesta, reflecțiile indispensabile asupra modului În care au reacționat la schimbarea de situație căminele apusului fericit, spitalele, companiile de asigurări, maphia și biserica, În special cea catolică, majoritară În țară, Într-atât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
moartea, Mă neliniștiți, nimic mai mult, Și e puțin lucru să vă simțiți neliniștit În prezența mea, A te simți neliniștit nu Înseamnă neapărat a-ți fi frică, poate fi doar o alertă a prudenței, Prudența servește doar pentru a amâna inevitabilul, mai devreme sau mai târziu sfârșește prin a se preda, Sper să nu fie cazul meu, Iar eu sunt sigură că va fi. Muzicianul Își trecu cutia violoncelului de pe un umăr pe altul, Sunteți obosit, Întrebă femeia, Un violoncel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
în casă, îi întind o mână, hai să deschidem, Noghi, nu ai de ales, tu i-ai invitat, nu poți renunța acum, ea se ridică înfricoșată, spune-le că sunt bolnavă, mă roagă ea, spune-le că totul s-a amânat și nu am mai apucat să îi anunțăm, doar nu te costă nimic, dar eu mă încăpățânez, spune-le tu că ești bolnavă, nu pot să fac lucrurile în locul tău. Pășim spre ușă ținându-ne de mână, Noga o deschide
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
Nu mai înțelegeam nimic. Crezusem că o făcuse cu Kizuki cât au fost împreună. Am intrat adânc și am rămas nemișcat, mângâind-o multă vreme. Când am simțit-o mai calmă, am început să mă mișc ușor, ușor, încercând să amân momentul culminant... În cele din urmă, brațele ei m-au cuprins strâns și vocea ei străpunse liniștea din jur cu cel mai dureros geamăt de orgasm pe care l-am auzit vreodată. După ce s-a sfârșit totul, am întrebat-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
vrea să te jignesc, dar ceea ce vreau să subliniez este faptul că îmi doresc să nu te consideri vinovat pentru ceea ce mi s-a întâmplat. Mă privește pe mine și numai pe mine. Aproape un an de zile am tot amânat și-am amânat, și până la urmă ție ți-am creat neplăceri. Gata, s-a terminat! Toate au o limită. După ce am plecat din apartamentul din Kokubunji, m-am întors acasă la părinți, în Kobe și o vreme am tot mers
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
jignesc, dar ceea ce vreau să subliniez este faptul că îmi doresc să nu te consideri vinovat pentru ceea ce mi s-a întâmplat. Mă privește pe mine și numai pe mine. Aproape un an de zile am tot amânat și-am amânat, și până la urmă ție ți-am creat neplăceri. Gata, s-a terminat! Toate au o limită. După ce am plecat din apartamentul din Kokubunji, m-am întors acasă la părinți, în Kobe și o vreme am tot mers pe la spital. Doctorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
să geamă de plăcere. După ce-am pătruns în vaginul ei, și-a înfipt unghiile în spatele meu și în apropierea orgasmului a strigat un nume de b\rbat fix de șaisprezece ori. M-am concentrat asupra numărătorii ca s\-mi amân ejacularea. Apoi am adormit amândoi. Când m-am trezit la douăsprezece și jumătate, ea nu mai era. Nu-mi lăsase nici măcar un bilețel. Pentru că băusem la ore atât de stranii, îmi simțeam capul cumplit de greu. Am făcut un duș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
zile încheiate. Pe data de 6 aprilie am primit o scrisoare de la Midori. Voia să ne întâlnim la facultate și să mâncăm împreună de prânz pe data de zece, când urma să ne înscriem la cursuri. Îmi mărturisea că a amânat cât a putut de mult să-mi scrie ca să fim chit și îmi propunea să ne împăcăm, recunoscând că îi era dor de mine. Am citit scrisoarea de patru ori și tot nu înțelegeam ce vrea de la mine. Ce naiba voia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
din cîte știu. — Nu? Normal, nimeni nu poate spune că știe. Da’ chiar că ne-a oferit un spectacol azi. Ne-a fluturat pe vreo cinci prin jur de parcă eram copii. Cinci bărbați În putere, credeți-mă. A trebuit să amînĂm ședința. Sigur că are frica asta morbidă și nejustificată de tratamentul cu șocuri electrice și de asta trebuie să-i administrez pentothalul de sodiu, da’ azi nici nu s-a pus problema. Acum, că mă gîndesc, mi se pare un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]