8,976 matches
-
ne punem sufletul unul pentru altul, slujindu‑ne ca și cum L‑am sluji pe El Însuși (Efeseni 6, 5‑7). Întreaga activitate pământească a Mântuitorului, de la nașterea Sa smerită În staulul din Betleem și până la jertfa supremă de pe crucea Golgotei, poartă amprenta unei jertfelnice și smerite slujiri și constituie pentru noi o ade‑ vărată paradigmă În acest sens. Pentru slujirea semenilor și pentru mântuirea lor, Fiul lui Dumnezeu ia chip de rob (Filipeni 2, 3‑8), Înfruntând și moartea pe cruce. Slujim
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
în 2010 a ajuns la doar 1,3 copii. Putem constata că modelul de fertilitate din ultimii ani indică o scădere drastică, de aproape un copil la o femeie. Noile realități economice, sociale și politice și-au pus cu siguranță amprenta asupra evoluției descendente a fertilității. Degradarea nivelului de trai (mai ales scăderea puterii de cumpărare), șomajul, incertitudinea în găsirea unui loc de muncă și stresul sunt factori specifici perioadei de tranziție, care au influențat reducerea fertilității. Legat de factorii amintiți
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_491]
-
titlul unui articol publicat de Ilarie Voronca în ziarul Adevărul în 1935), al „artei simplicității”, recunoașterea faptului că arta are „o misiune a orei sale”, că „poezia nu mai e ș...ț o plantă cu rădăcinile în aer”, ci poartă „amprenta digitală a tragediei omului de azi”4, sugerează, în acești ani, conștiința necesității unei noi angajări umaniste a creației, dintr-o perspectivă mult echilibrată în comparație cu spiritul insurecțional de la începuturi. E o reorientare ce poate fi observată, mai devreme sau mai
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
în larg. Ce bărci mă vor aduce Spre stâncile de var ca o chemare Și-apoi spre alte stânci? Spre ce răscruce Mulțimi schimbate-n năvi? Și-un cort... În ciclul de Patrusprezece sonete, schimbarea e vizibilă mai ales în amprenta stilistică barbiană, semnalată, de altminteri, în nota (aparținând, probabil, lui Sașa Pană) ce prefațează poemele tipărite în 1967 în revista Astra, unde se notează "frecvența frazei eliptice (el, care era un poet pletoric), concentrarea (la un torențial și expansiv ca
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
de tine însuți, o distanțare de tine însuți, iar instrumentul cel mai precis care efectuează această despărțire este, fără nici o îndoială, cuvântul. Cuvântul, în cazul de față, nu este numai un instrument de ruptură, dar se substituie uneori amintirii, lăsând amprente pe memorie, uneori atât de lizibile, încât putem deduce, pe o hartă imaginară a sentimentelor, locul faliei, rupturii, locul marelui canion"362. De aceea, ca și Eminescu, dar ca și Evanghelistul (iar în secolul al XX-lea, Heidegger), Nichita Stănescu
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
sfera comportamentului uman. Mencius a pornit de la ipoteza c] intuiția uman] are un potențial suficient de bogat pentru a face din om st]panul înțelept al unui domeniu etic indivizibil. Viziunea lui Lao Tzi referitoare la inclinațiile prelingvistice are vizibile amprente optimiste asupra teoriei individualiste occidentale, dar este mai puțin idealist] decât viziunea lui Mencius. El afirm] c], în absența limbajului și a îmbog]țirii culturale, oamenii ar fi suficient de sociabili încât s] formeze mici comunit]ți agrare (sate) și
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
și recordul de timp sau cand niște prizonieri prefer] s] îndure chinuri groaznice decât s] își tr]deze camarazii, a asocia satisfacția lor unei pl]ceri hedoniste ar fi din nou o greșeal]. Teoria modern] asupra utilit]ții, care poart] amprenta viziunii microeconomice, explic] aceste situații în termenii „satisfacerii preferințelor”. Atâta timp cât o persoan] are preferințe care dep]șesc sau se opun unor simple pl]ceri hedoniste, satisfacerea acestora reprezint] o surs] de utilitate pentru persoana respectiv]. Teoria nu face nici o precizare
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
znesc sau nu știu s] se plâng] pot crește profiturile, dar astfel de condiții și practici sunt recunoscute de toți, cu excepția darwiniștilor de tip nou, ca fiind lipsite de etic] și ilegale. Și totuși, modelul muncii că „marf]” își menține amprenta puternic] asupra afacerilor, implicând manageri și directori, muncitori calificați și necalificați. Din aceast] cauz], etică afacerilor s-a concentrat în ultimul timp pe noțiuni precum drepturile angajaților și, dintr-o perspectiv] diferit], asupra noțiunii de loialitate fâț] de companie. De
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
altruiști” de succes. În acest moment, devenim mai speculativi. Se pune întrebarea cum au avoluat oamenii pan] la a aplica acest „altruism”. Cum se face c] lucr]m atât de bine împreun]? Ipoteza principal] susține c] procesul evolutiv își pune amprenta din naștere asupra modului în care gândim. Mai concret, biologia ne-a programat un mod de a gândi favorabil cu privire la modelele de cooperare. Aceast] programare nu este atat de stringent] încât s] limiteze total acțiunile noastre într-o anumit] situație
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
și lupta între conștiință și iubirea aproape mistică revin în Foarte (2001). Căutând puntea între București și San Francisco, V. se apropie de locuri emblematice ale Capitalei (Cișmigiu, Obor), sugerând unitatea cuplului erotic, familial, ori scrie versuri cu o puternică amprentă reflexivă, ca în ciclul Ești, unde sunt invocate copilăria, pierderea tinereții și alunecarea spre bătrânețe („Vezi /viscolește vârsta / pe cărările noastre...”, „sunt la sfârșitul lumii”, „lung timpul lungă noaptea”). Volumul în întregul lui este caracterizat de un lirism discret, clădit
VIANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290511_a_291840]
-
culturale a poporului nostru, prin organizarea adecvată a eforturilor pentru dezvoltarea culturii românești superioare și ridicarea culturală a poporului. Ideile promovate de Gusti privind ridicarea culturală a poporului, a satelor, prin demersuri adecvate realităților spirituale cărora li se adresează, purtând amprenta regionalismului sociologic, au fost preluate și continuate de I.C. Petrescu, S. Mehedinți, A. Culea, iar, mai târziu, au fost dezvoltate în localismul educativ al lui S. Stoian. Este de menționat activitatea lui Stanciu Stoian, profesor la Universitatea din București, deoarece
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
demersurilor realizate, prin valorificarea rezultatelor studiilor efectuate de cercetătorii de la Institutul de Științe Pedagogice și Psihologice, printr-o mai largă cooperare internațională apărută odată cu înființarea ONU, UNESCO etc. după război. Educația și cultura de masă promovate în timpul comunismului poartă însă amprenta ideologiei de partid, deși demersurile culturale au fost ample. Se încerca o egalizare culturală a tuturor (țărani, muncitori și intelectuali), urmărindu-se formarea muncitorului-intelectual sau a intelectualului-muncitor și se promova unumanism abstract. Fără a nega succesele obținute în această perioadă
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
masă: universități populare, centre pentru ghidarea creației populare, biblioteci și muzee, inspectorate de cultură, entități regionale coordonate de Ministerul Culturii și un departament regional aflat în subordinea prefecturii regionale. Educația și cultura de masă promovate în timpul comunismului au purtat adesea amprenta ideologiei de partid, deși demersurile culturale au fost ample, în încercarea de a oferi acces egal la cultură tuturor indivizilor (țărani, muncitori, intelectuali). Educația cădea în sarcina tuturor instituțiilor și structurilor, inclusiv a întreprinderilor economice. În ceea ce privește pregătirea profesională în industrie
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
un efort continuu de dezvoltare, ajustare, îmbunătățire și adaptare. 2.3. Politica educațională în domeniul educației adulților în Româniatc "2.3. Politica educațională în domeniul educației adulților în România" Politica educațională românească în domeniul educației adulților din ultimii ani poartă amprenta situației sociopolitice a României, ca țară cu statut de preaderare la Uniunea Europeană. Recenta aderare a țării noastre va ridica alte provocări, în sensul dezvoltării strategiilor postaderare, strategii sincrone, ca și până acum, cu politica educațională europeană, denumită generic Lisabona 2000-2010
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
au o anumită atitudine față de învățare și față de educație, în general Atitudinea adulților față de învățare este determinată de sistemul lor de valori, inclusiv de valoarea atribuită învățării. Preferințele valorice ale adulților, susținute și întreținute de mecanisme psihosociale complexe, își pun amprenta asupra concepției lor despre învățare, despre rolul și importanța acesteia în viața lor. În general, adulții doresc să fie „elevi” de succes, având anumite așteptări (dar și anumite temeri) cu privire la învățare și la rezultatele acesteia. Ei se așteaptă ca, în urma
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
Merriam, Caffarella, 1991) afirma că schimbările petrecute la nivelul socialului se reflectă în modificarea structurii ocupaționale, ceea ce impune adultului necesitatea reorientării, de-a lungul vieții sale ocupaționale, spre alte tipuri de formări profesionale. Conceptul despre sine al adultului își pune amprenta asupra opțiunii sale pentru o anumită carieră, care, la rândul său, determină un anumit stil de viață, un anumit prestigiu sau statut social. Dezvoltarea carierei este influențată de atitudini precum asertivitatea și dorința persoanei de a accepta noi responsabilități și
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
fenomen de genul „bun eșuând în... rău”, când se bazează, a priori și mult prea încrezători, pe avantaje ale vârstelor adulte, implicate plenar, dar, uneori, insidios și bivalent în comunicarea educațională specifică, cum ar fi cele de mai jos. O amprentă temperamentală foarte bine definitătc "O amprentă temperamentală foarte bine definită" În comparație cu tinerii și mai ales cu copii, ale căror temperamente nu se nuanțează și nu se diversifică (încă) foarte mult, fiind încadrabile mult timp în clasificările binomiale sau tetradice deja
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
rău”, când se bazează, a priori și mult prea încrezători, pe avantaje ale vârstelor adulte, implicate plenar, dar, uneori, insidios și bivalent în comunicarea educațională specifică, cum ar fi cele de mai jos. O amprentă temperamentală foarte bine definitătc "O amprentă temperamentală foarte bine definită" În comparație cu tinerii și mai ales cu copii, ale căror temperamente nu se nuanțează și nu se diversifică (încă) foarte mult, fiind încadrabile mult timp în clasificările binomiale sau tetradice deja clasice, gen „introvertit/extravertit sau coleric
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
o redundanță mult exagerată, informația de bază se diluează periculos; - la o redundanță cvasiabsentă, informația rămâne neprotejată. În ambele cazuri se precarizează la recepție, până la autoanihilare chiar. Suntem obișnuiți să conectăm gradul de redundanță al unei persoane mai ales cu amprenta ei temperamentală (vezi prima chestiune abordată în prezentul material), dar manifestarea redundantă în comunicarea curentă depinde, în realitate, de mulți alți parametri, cum ar fi resursele comunicaționale personale (repertoriul de semne, cum s-a văzut deja, forța comunicantă, cum se
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
a da o semnificație unanim înțeleasă, pentru a le transforma în cunoștințe utilizate în mod productiv, dat fiind faptul că experiența personalului este diferită, că pot exista interpretări conflictuale ale acestei experiențe sau erori în înregistrarea lor, toate punându-și amprenta asupra interpretării informației. Acest proces este util pentru a reduce incertitudinea (prin achiziționarea și prelucrarea unui volum cât mai mare de informații) și ambiguitatea (prin discuții și întâlniri „față în față”); 4. memoria organizațională face referire la stocarea, într-un
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
culturale a poporului nostru, prin organizarea adecvată a eforturilor pentru dezvoltarea culturii românești superioare și ridicarea culturală a poporului. Ideile promovate de Gusti privind ridicarea culturală a poporului, a satelor, prin demersuri adecvate realităților spirituale cărora li se adresează, purtând amprenta regionalismului sociologic, au fost preluate și continuate de I.C. Petrescu, S. Mehedinți, A. Culea, iar, mai târziu, au fost dezvoltate în localismul educativ al lui S. Stoian. Este de menționat activitatea lui Stanciu Stoian, profesor la Universitatea din București, deoarece
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
demersurilor realizate, prin valorificarea rezultatelor studiilor efectuate de cercetătorii de la Institutul de Științe Pedagogice și Psihologice, printr-o mai largă cooperare internațională apărută odată cu înființarea ONU, UNESCO etc. după război. Educația și cultura de masă promovate în timpul comunismului poartă însă amprenta ideologiei de partid, deși demersurile culturale au fost ample. Se încerca o egalizare culturală a tuturor (țărani, muncitori și intelectuali), urmărindu-se formarea muncitorului-intelectual sau a intelectualului-muncitor și se promova unumanism abstract. Fără a nega succesele obținute în această perioadă
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
masă: universități populare, centre pentru ghidarea creației populare, biblioteci și muzee, inspectorate de cultură, entități regionale coordonate de Ministerul Culturii și un departament regional aflat în subordinea prefecturii regionale. Educația și cultura de masă promovate în timpul comunismului au purtat adesea amprenta ideologiei de partid, deși demersurile culturale au fost ample, în încercarea de a oferi acces egal la cultură tuturor indivizilor (țărani, muncitori, intelectuali). Educația cădea în sarcina tuturor instituțiilor și structurilor, inclusiv a întreprinderilor economice. În ceea ce privește pregătirea profesională în industrie
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
un efort continuu de dezvoltare, ajustare, îmbunătățire și adaptare. 2.3. Politica educațională în domeniul educației adulților în Româniatc "2.3. Politica educațională în domeniul educației adulților în România" Politica educațională românească în domeniul educației adulților din ultimii ani poartă amprenta situației sociopolitice a României, ca țară cu statut de preaderare la Uniunea Europeană. Recenta aderare a țării noastre va ridica alte provocări, în sensul dezvoltării strategiilor postaderare, strategii sincrone, ca și până acum, cu politica educațională europeană, denumită generic Lisabona 2000-2010
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
au o anumită atitudine față de învățare și față de educație, în general Atitudinea adulților față de învățare este determinată de sistemul lor de valori, inclusiv de valoarea atribuită învățării. Preferințele valorice ale adulților, susținute și întreținute de mecanisme psihosociale complexe, își pun amprenta asupra concepției lor despre învățare, despre rolul și importanța acesteia în viața lor. În general, adulții doresc să fie „elevi” de succes, având anumite așteptări (dar și anumite temeri) cu privire la învățare și la rezultatele acesteia. Ei se așteaptă ca, în urma
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]