5,136 matches
-
traducteurs ont pris le verbe " a se încinge " au sens propre, produisant des versions dépourvues de poéticité. Nous préférons la version interprétative de Paul Miclău : " Le pré brûle dans son sommeil. " (Frisson) (1978 : 203). " E toamnă. " " L'automne est là. " (Amurg de toamnă/Crépuscule d'automne) (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 97). Cette version est maladroite ; îl fallait dire tout simplement : " c'est l'automne ". " Pan rupe faguri/în umbră unor nuci. " " Pan arrache des nids d'abeilles/à l'ombre d'un arbre
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
noirs țes yeux/mă belle lumière ! " (Izvorul nopții/La source de la nuit) (Romanescu, 1998 : 30) ; " O toamnă va veni și-o să-ți despoaie/de primăvară trupul, fruntea, nopțile și dorul/și-ți va râpi petalele și zorile/lăsându-ți doar amurgurile grele și puștii. Un jour, bien tard, un automne viendra/Pour gaspiller ton corps de son printemps,/Pour rider ton front,/Pour voler à țes nuits leur parfum,/Pour voler ta fraîcheur, la lumière du visage,/Pour t'apporter le
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
de Paula Romanescu est, en effet, une " non-traduction " réside dans leș multiples modifications de la voix du texte. Ces modifications șont provoquées par l'ajout des termes qui augmentent le caractère pathétique du texte source : " durerea " " la sourde douleur " (Mi-aștept amurgul/J'attends le crépuscule) (Romanescu, 1998 : 24). L'épithète " sourde ", qui n'existe pas dans le texte de départ, est censée accentuer l'idée de souffrance. " căci eu iubesc/și flori și ochi și buze și morminte " " Puisque leș fleurs
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
trimis? ", în Lucian Blaga, Operă poetica, op. cît., p. 118.) 852 Lucian Blaga, Cântăreți bolnavi (Chanteurs malades), apud Francis Coffinet, " Le noir sous le temps ", în L'ontologie de la souffrance chez Lucian Blaga, op. cît., p. 17. (Texte source : " Străbatem amurguri/cu crini albi în gură./ Închidem în noi un/sfârșit sub armura. ". V. Lucian Blaga, Operă poetica, op. cît., p. 170). 853 Lucian Blaga, Noi, cântăreții leproși (Nous, leș chanteurs lépreux), apud Charles Carrière, " Le chanteur lépreux ", în Leș marches
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
le cas de ce traducteur, l'ajout des vers survient souvent comme une conséquence de l'emploi de structures mal choisies (le vers se prolonge inutilement). Parfois une telle décision s'avère être inexplicable. Par exemple, le vers " Privea cum tainele amurgului se vindecau pe bolta " est traduit par " Elle regardait leș mystères du crépuscule qui/*guérisaient sur la voûte " (Lucian Blaga, Legenda (Légende), în Poemele luminii, édition trilingue, préface par Constantin Ciopraga, traduction en français par Paul Villard, op. cît., p.
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
mâini (Jolies mains...), în 65 poèmes, traduit par Paula Romanescu, op. cît., p. 23. Comme nous avons montré, leș points de suspension ne caractérisent pas le style poétique de Blaga ; pourtant, la traductrice leș insère dans leș poèmes Mi-aștept amurgul (J'attends le crépuscule), Mugurii (Leș bourgeons), Anotimpuri (Saisons), Dați-mi un trup voi munților (Vous leș montagnes, donnez-moi un corps !) et Gorunul (Le chêne). V. Idem, p. 24, 38, 62, 66 et respectivement 80-81. 1449 Paula Romanescu choisit d
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Pax magna) et Nu-mi presimți ? (Le comprends-tu ?). V. Idem, p. 13-14 et 19. 1451 Lucian Blaga, Veșnicul (L'Éternel), în 65 poèmes, traduit par Paula Romanescu, op. cît., p. 21. Même situation dans la traduction du poème Mi-aștept amurgul (J'attends mon crépuscule). V. Idem, p. 24 : la traductrice fait commencer par des majuscules le nom " Voies Lactées ", même și, dans le texte source, îl s'agit d'un pluriel inédit, symbolique. 1452 Lucian Blaga, Lumina raiului (La lumière
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
ale universului citadin; ele provoacă o spaimă existențială și constituie fundalul proiectatelor ipostazele umane, specifice poeziei bacoviene: copii și fecioare tuberculoase, o palidă muncitoare, poetul rătăcind fără sens și făcând gesturi absurde. O imagine a spațiului urban este prezentă În Amurg violet. Decorul este aici de o artificialitate studiată. Punctul central este cromatica atipică (violet), disipată În atmosferă (amurg) și În tot spațiul: „Orașul tot e violet”. Cadrul natural este trist și dezolant În lirica bacoviană. Ploaia și ninsoarea au rezonanță
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
și fecioare tuberculoase, o palidă muncitoare, poetul rătăcind fără sens și făcând gesturi absurde. O imagine a spațiului urban este prezentă În Amurg violet. Decorul este aici de o artificialitate studiată. Punctul central este cromatica atipică (violet), disipată În atmosferă (amurg) și În tot spațiul: „Orașul tot e violet”. Cadrul natural este trist și dezolant În lirica bacoviană. Ploaia și ninsoarea au rezonanță În sufletul omului, aducând monotonie, nevroză, chin și frig lăuntric. Toamna, anotimpul ploilor interminabile, pustiește sufletul și amorțește
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Bacovia este considerat cel mai original poet simbolist, nu numai În planul literaturii naționale ci și al literaturii universale. El este „...unul dintre precursorii europeni ai celor mai noi tendințe din literatura universală de azi; absurdul, drama existențială, pustiul istoric..., amurgul..., negrul biologic larvar..., antimetaforismul expresiei..., nonfiguratismul ei... se prefigurează În derutanta operă a acestui mare poet, pe care exegeții nu reușesc decât să-l mistifice”.32 George Bacovia a scris puțin În vers liber și vers alb, cum promova direcția
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Ca ieri sosi bunica... și vii acuma tu: Pe urmele berlinei trăsura ta stătu. Același drum te-aduse prin lanul de secară Ca dânsa tragi, În dreptul pridvorului la scară. Subțire, calci nisipul pe care ea sări. Cu berzele Într-Însul amurgul se opri... Și m-ai găsit, zâmbindu-mi, că prea naiv eram Când ți-am șoptit poeme de bunul Francis Jammes. Iar când În noapte câmpul fu lac Întins sub lună Și-am spus „Balada lunei” de Horia Furtună, M-
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Politică. Stalin, I.V. (1952b), Opere, vol. 13, traducere de către o comisie specială a CC al PMR, București, Editura Partidului Muncitoresc Român. Stănescu, Florin; Zamfirescu, Dragoș (1998), Ocupația Sovietică în România. Documente, 1944-1946, București, Editura Vremea. Tudor, Alina, Cătănuș, Dan (2000), Amurgul ilegaliștilor. Plenara PMR din 9-13 iunie 1958, București, Editura Vremea. Tudor, Alina, Cătănuș, Dan (2001), O destalinizare ratată. Culisele cazului Miron Constantinescu Iosif Chișinevschi, 1956-1961, București, Editura Elion. U.R.S.S. S.U.A: să justificăm speranțele popoarelor lumii (1987), București
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
W. TREPTOW INSTITUTUL EUROPEAN 1999 Era �n prim? vară lui 1932. Nefericită perioad? �n timpul c? reia Nicolae Iorga fusese prim? ministru se apropia de sf�r? it. St? tea pe prispa casei lui din V? lenii de Munte, contempl�nd ț? cut amurgul, cu piscurile Alpilor Transilvani, Carpa? îi, lic? rînd �n dep? rtare. Fiul credinciosului s? u locotenent politic, profesorul Dimitrie Munteanu? R�mnic, o rud? �ndep? rtat? , pe atunci �n v�rst? de aproape dou? zeci de ani, st? tea l�ng? el. Totul
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
dep? rtare. Fiul credinciosului s? u locotenent politic, profesorul Dimitrie Munteanu? R�mnic, o rud? �ndep? rtat? , pe atunci �n v�rst? de aproape dou? zeci de ani, st? tea l�ng? el. Totul �n jurul lor era cufundat �n lini? tea solemn? a amurgului, at�ț de caracteristic? mediului rural rom�nesc prim? vară. Dintr? o dat? s?a �ntors c? tre ț�n? r: �Frasine, ce cred oamenii despre mine? � Tinerelul a fost surprins de nea? teptata �ncredere a profesorului Iorga ? i mai ales de �ntrebarea lui
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
acestor rom�ni tr? iau �ntr? o s? r? cie chinuitoare, suport�nd zilnic umilin? ele inerente acesteia. Un ?? ran din satele acelea, p?? ind pe c�mp �n urma boului sau a cat�rului s? u din zori p�n?? n amurg pentru mai nimic, aleg�ndu? se doar cu b? legar, ? i toate acestea �n mijlocul abuzurilor inerente traiului la cheremul mo? ierilor, consideră plecarea �n Statele Unite ? i ? ansa de a munci pentru un salariu decent că muncitor industrial drept un mare pas
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ani; / o mână care ar putea fi chiar a ta», a spus tatăl meu strâmbându-se ușor / din pricina ceaiului prea fierbinte” ( Ce i-am spus tatălui meu când l-am întrebat ce este aceea o sinucidere grațioasă și migăloasă). Culegerea Amurgul nobililor (1998) cuprinde interviuri cu descendenți ai unor familii aristocratice. SCRIERI: Poeme provinciale, București, 1990; Un lucru peste puterile tale, București, 1993; Amurgul nobililor, București, 1998; Tata nu evoluează, București, 2003. Repere bibliografice: Horia Gârbea, „Poeme provinciale”, LCF, 1990, 10
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290292_a_291621]
-
am spus tatălui meu când l-am întrebat ce este aceea o sinucidere grațioasă și migăloasă). Culegerea Amurgul nobililor (1998) cuprinde interviuri cu descendenți ai unor familii aristocratice. SCRIERI: Poeme provinciale, București, 1990; Un lucru peste puterile tale, București, 1993; Amurgul nobililor, București, 1998; Tata nu evoluează, București, 2003. Repere bibliografice: Horia Gârbea, „Poeme provinciale”, LCF, 1990, 10; Nicolae Manolescu, Balansul imperceptibil între poem și esență, RL, 1990, 13; Laura Bișoc, „Poeme provinciale”, CC, 1990, 1; Cristian Moraru, Debuturi în anul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290292_a_291621]
-
Orghidan - studentă și jurnalist la revista „Universitas”, Șerban Magiru - inginer. Remarcabilă este și strategia regizorală, cvasiteatrală, de desfășurare a unei intrigi tradiționale (vechiul „triunghi” amoros): confesiunile fiecărui personaj se derulează în spațiul izolat al unui golf, într-un peisaj de amurg care, alături de dinamica sentimentală (subiectul propriu-zis al prozei), oscilând între pasiune paroxistică și gelozie maladivă, ar părea că provine din romanul interbelic (Anton Holban, Cella Serghi). SCRIERI: Orizonturi dobrogene, Constanța, 1964; Ceasul umbrei, București, 1969; Elementele, București, 1974; Poem scris
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288261_a_289590]
-
Friedrich Nietzsche susținea că valorile moralei tradiționale, bazate în esență pe creștinism, sunt generate de “cauze imaginare”. Acestea sunt eronate și, ceea ce este mai important, afectează însăși esența vieții, fiind mai degrabă, principii ale descompunerii și decăderii. În cartea sa, Amurgul idolilor, filosoful spunea: “Astăzi nu mai avem milă față de ideea «liberului arbitru»: știm prea bine ce înseamnă - este cea mai dubioasă dintre șmecheriile teologilor, avănd drept scop ca omenirea să devină «responsabilă» în înțelesul dorit de ei, adică să devină
Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Emanuel Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2302]
-
apropiate adesea, ca tipologie a imaginarului ori ca tonalitate, de poemele în proză din rimbaldianul Une Saison en enfer. Versurile alcătuiesc un singur text poematic, jurnalul infernal al unei realități (interioare și exterioare) insuportabile: „târziu, am strigat la ușa spitalului/ amurgul își plimba sânii cu miros de dinamită/ strigătul a albit totul în jur, a îngreunat mersul -/ acolo m-am născut, sub propria mea privire/ pe batistuțe colorate, pe care mi le așterneam singur/ acolo mi-am încercat până târziu inițialele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288887_a_290216]
-
1981; Boris Visinski, Curcubeul, București, 1989; Streten Petrovici, Moara de vise, Craiova, 1989; Petre Bakevski, Poeme, Craiova, 1989; Florica Ștefan, Experiența nonpoetică, Novi Sad, 1990; George Astaloș, Robespièrre, Drobeta-Turnu Severin, 1991; Mimmo Morina, Marettimo, Craiova, 2000; Oliver Friggieri, Ritual în amurg, Craiova, 2001; Casimiro de Brito, Caligrafii, Craiova, 2001; Eugenio de Andrade, Ruinele amintirii, Craiova, 2001; Karol Wojtyla (Ioan Paul al II-lea), Poezii, Craiova, 2001. Repere bibliografice: Blaje Koneski, Ion Deaconescu. Spre zilele copilăriei, CL, 1982, 5; Al. Raicu, Viziuni
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286708_a_288037]
-
o viață, / Lerui-ler, lerui-ler,/ Ning peste sănii călătorite în ceață; /săniile ruginesc la poarta raiului,/ Caii pasc iarba sfântă în cer..., / Cling-cling! Lerui-ler! (Ninge). Există o vizibilă interferență între peisajul bucovinean și peisajul moral, dominat de o tristețe difuză a amurgului vieții, poezia senectuții fiind mai persistentă în versurile ce vor intra în volumul postum Sonete (1983), din care se reține Acteon, unde mitologicul vânător este transformat de zeița Artemis, surprinsă goală la scăldat, într-un cerb ce aleargă peste poieni
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290548_a_291877]
-
situează definitiv în zona lirismului autentic, purtător al principalelor calități care l-au impus pe autor în conștiința literară a epocii. Poetul devine un „estet al melancoliei” (Eugen Simion), un cântăreț al peisajelor toamnei, al luminii care se stinge în amurg și al „somnului crizantemelor”: „O, dalii, tufănici și crizanteme, / Flori târzii, flori de toamnă - / De aramă, de purpură steme / Peste paloarea grădinilor brumate, / Un sentiment nelămurit mă tot îndeamnă / Să vă iubesc mai mult decât pe toate. // Corola rece o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285529_a_286858]
-
către neliniște), filtrată de o conștiință bine cumpănită, își face din timp ecranul metafizic pe care sunt proiectate marile întrebări existențiale. Timpul se constituie, de asemenea, în fundalul structurant al estetismului baconskyan, care invocă, din perspectiva unei culturi aflate în amurg, „primăvara florentină” a lui Dante și Botticelli, ale căror umbre ilustre domină Piazza della Signoria din Florența: „Târziu sună pașii celui din urmă./ Turnul și steaua e tot ce-a rămas./ Printre statui întunericul/ naște călugări cu glugi./ Luna coboară
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285529_a_286858]
-
a autorului, născută dintr-un imaginar terorizat de apropierea morții, trece și asupra iubirii, ale cărei gesturi capătă înfățișarea grotescă a dansurilor macabre medievale: „Ultimul drum al tău trece prin nimfe/ scheletice, prin răvășite membre/ de paradis bolnav” (Eros în amurg). Corabia lui Sebastian (1978), volum publicat postum, contopește jurnalul și poezia într-un univers liric ce păstrează, în linii mari, caracteristicile definitorii ale cărții anterioare: spaima și sentimentul golului, al neantului, încercate pe o corabie aflată în derivă - imagine alegorică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285529_a_286858]