1,733,188 matches
-
politică" și, cu plaivazul chimic udat între buze, aplică O.K.-ul pe fruntea cui vrei și cui nu vrei. Nu știu dacă șeful S.R.I. e dotat cu puteri supranaturale, dar îl avertizez, așa cum avertiza domnia sa în urmă cu trei ani, că riscă să dea de bucluc. Și anume: de unde să știm că peste o lună, peste un an sau zece unul sau mai mulț dintre cei pe care, în imprudența-i plină de ifose, dl. Timofte îi împinge spre dosarele
Edgar Allan Poe la S.R.I. by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13787_a_15112]
-
nu vrei. Nu știu dacă șeful S.R.I. e dotat cu puteri supranaturale, dar îl avertizez, așa cum avertiza domnia sa în urmă cu trei ani, că riscă să dea de bucluc. Și anume: de unde să știm că peste o lună, peste un an sau zece unul sau mai mulț dintre cei pe care, în imprudența-i plină de ifose, dl. Timofte îi împinge spre dosarele "clasificate" ale N.A.T.O. s-a dovedit a fi un bestial torțonar, un asasin la comandă, un membru
Edgar Allan Poe la S.R.I. by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13787_a_15112]
-
Georgeta Drăghici Cînd, în 1994, apărea la "Cartea Românească" volumul lui Lucian Raicu, Scene, reflecții, fragmente, interesul față de scrisul său părea încă viu, dacă judecăm după reacțiile entuziaste și încîntările unora. Ce s-a întîmplat după aceea, în anii care au urmat, e perfect explicabil în primul rînd prin tăcerea autorului. Nici antologia alcătuită de Vasile Popovici, Scene, fragmente, reflecții. O antologie ( Editura Fundației Culturale Române) nu s-a remediat mai nimic, nu s-a bucurat de prea multă
Orice carte are un destin? by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/13839_a_15164]
-
La debutul său, cu volumul de povestiri potrivit intitulat De la țară (aceasta fiind }ara Moților), apărut în 1905, Agârbiceanu a produs o impresie destul de puternică, pe care unii au socotit-o comparabilă cu aceea a Poeziilor lui Goga din același an. Ei erau scriitorii ardeleni cei mai promițători din zorii noului veac, după Coșbuc și înainte de Rebreanu. Nu este totuși nimic în povestirile lui Agârbiceanu de pînă la marele război din palinodia națională de la Goga, deși ele ne aduc sub ochi
Dureri înăbușite by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13809_a_15134]
-
se poate recunoaște în De la țară. În sfîrșit, romanele incriminate de Călinescu, Legea trupului sau Legea minții, sînt de-a binelea rătăcite într-o epocă străină firii lor. În plin modernism, contemporan cu Hortensia Papadat-Bengescu (Fecioarele despletite sînt din același an cu Legea trupului) și Camil Petrescu, Agârbiceanu nu poate face decît figura unui moralist naiv, impregnat de spirit religios, fără nici o legătură cu emancipata societate românească dintre războaie. E o întrebare aceea de a ști ce drum se cuvenea să
Dureri înăbușite by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13809_a_15134]
-
hrănite de solul patriei? În a treia secvență de început a romanului, autorul aruncă dezinvolt încă o punte între eposul homeric și istoria veacului al 20-lea, secol care, în ritmul unor „lovituri de secure" repetate tot la 20 de ani, a marcat destinul modern și contemporan al Cehiei: anii 1918-1938, 1948-1968 și 1989. Kundera constată că fiecare țară își are datele ei fatidice în istorie și că în secolul 20 aritmologia evenimentelor petrecute și-a pus amprenta pe viața fiecăruia
Un roman cu teză by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13829_a_15154]
-
început a romanului, autorul aruncă dezinvolt încă o punte între eposul homeric și istoria veacului al 20-lea, secol care, în ritmul unor „lovituri de secure" repetate tot la 20 de ani, a marcat destinul modern și contemporan al Cehiei: anii 1918-1938, 1948-1968 și 1989. Kundera constată că fiecare țară își are datele ei fatidice în istorie și că în secolul 20 aritmologia evenimentelor petrecute și-a pus amprenta pe viața fiecăruia dintre noi. Pe acest fundal istoric este proiectat destinul
Un roman cu teză by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13829_a_15154]
-
pe țărmurile istoriei ambarcațiunea numeroaselor digresiuni pe care le face pe parcursul romanului. Comunismul s-a stins în Europa la exact două secole după izbucnirea Revoluției Franceze, ce a adus pe scena istoriei europene figura Emigrantului, a marelui Trădător sau Martir. Anul 1989 a scos de pe scenă personajul și astfel scrie Kundera „marele cineast al subconștientului colectiv a pus capăt uneia din cele mai originale producții ale sale, cea a viselor emigrației". Timpul devine „o imensă mătură invizibilă care de mii de
Un roman cu teză by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13829_a_15154]
-
1989 a scos de pe scenă personajul și astfel scrie Kundera „marele cineast al subconștientului colectiv a pus capăt uneia din cele mai originale producții ale sale, cea a viselor emigrației". Timpul devine „o imensă mătură invizibilă care de mii de ani transformă, desfigurează și șterge peisajele". Mișcările acestei „mături" s-au accelerat în ultima perioadă așa încît autorul se întreabă dacă astăzi Odissea ar mai putea fi concepută și dacă epopeea reîntoarcerii mai face parte din prezentul nostru. Noțiunea de patrie
Un roman cu teză by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13829_a_15154]
-
a tipări studiul într-o carte. l Semnalăm o publicație foarte frumoasă grafic și plină de interes pentru iubitorii, ca și pentru cercetătorii cărții: Revista Bibliotecii Na}ionale a României. Avem în față primele două numere pe 2002, al optulea an de apariție al revistei. Nu știm exact cum se difuzează. Dar credem că merită s-o căutați. l Un număr, ca de obicei, îngrijit alcătuit și cu numeroase lucruri de citit este 530 al Dilemei. Tema: Violența în familie. Se
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13832_a_15157]
-
căutați. l Un număr, ca de obicei, îngrijit alcătuit și cu numeroase lucruri de citit este 530 al Dilemei. Tema: Violența în familie. Se putea ceva, vai, mai actual? Dlui Pleșu i se reia un editorial de acum exact 10 ani. Despre omul fără dileme care naște monștri. Din nou, actualitatea nestinsă a unor probleme din România postcomunistă. Așa că poate ar fi mai bine să nu mai vorbim de actualitate. Haideți să-i zicem perenitate. La noi, totul durează. Și-ți
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13832_a_15157]
-
se cuvine făcută cu tact, ținînd cont de sensibilitățile persoanelor cu handicap. Cum se simte un om angajat cu de-a sila la o firmă particulară? l CURIERUL NATIONAL ne anunță: Deși specialiștii prevăd un cutremur devastator peste trei, patru ani, mulți proprietari preferă moartea decît consolidarea. Guvernul acordă facilități și chiar gratuități, dar a rămas cu banii necheltuiți". Cînd citești asemenea titluri îți vine să-i crezi idioți sadea pe proprietarii de apartamente din blocurile avariate de cutremure. Dacă ai
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13832_a_15157]
-
ciudat. Peste drum, o școală cu rumoarea specifică din recreații. Și tot peste drum un bloculeț cu electrice la parter, clădire străveche cu ficuși și cu lemnul câinelui aclimatizate în balcoanele înguste, cu locatari care au îmbătrânit de zeci de ani împreună primind de jos în sus clipitul perpetuu roș-albastru de zi și noapte, fără să se defecteze vreodată în 50 de ani, al firmei fluorescente... Și iată cum, fără să bag de seamă, textul meu riscă să se integreze patetic
Curajul fricii by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13850_a_15175]
-
cu ficuși și cu lemnul câinelui aclimatizate în balcoanele înguste, cu locatari care au îmbătrânit de zeci de ani împreună primind de jos în sus clipitul perpetuu roș-albastru de zi și noapte, fără să se defecteze vreodată în 50 de ani, al firmei fluorescente... Și iată cum, fără să bag de seamă, textul meu riscă să se integreze patetic și inofensiv în realitate. A sunat între timp telefonul. Domnul Geo Dumitrescu. Supărat pe răul american. Îl întreb către ce punct cardinal
Curajul fricii by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13850_a_15175]
-
care supraviețuia. Cu siguranță, se zbate într-un spațiu în care nu reușește să se regăsească și să se consoleze. Îl întreb dacă n-a scris ceva, ca să ne dea nouă textul la România literară, cum se întâmplase acum vreun an, de ziua lui, în 18 mai. "Păi cum să scriu în condițiile astea?" Și are dreptate. Și îl înțeleg...
Curajul fricii by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13850_a_15175]
-
Rodica Zafiu Au trecut trei ani de când nu am mai verificat noutățile lingvistice din limbajul micii publicități. Treptat, dar inevitabil, acesta se înnoiește, reflectând ultimele schimbări de mentalitate, de standard al vieții, sau pur și simplu inovațiile în inventarul său de clișee superlative și eufemistice. Un
"Hosteri" și "hostessuri" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13848_a_15173]
-
sondaj în cîteva dintre cotidienele românești centrale (EZ = Evenimentul zilei, 3344, 3345, 2003; RL = România liberă, 3875, 2002; JN = Jurnalul național, 3003, 3013, 2003, L = Libertatea, 3843, 3854, 2003) confirmă în primul rînd ceea ce ni se părea chiar pe la începutul anului 2000 o vagă tendință stilistică, de alegere lexicală persuasivă: triumful inteligenței. Adjectivul inteligent a devenit un epitet tipic al ofertelor de serviciu: transferat de la indivizi "selectăm persoane inteligente" (L 3843), "persoane inteligente, seriozitate" (JN 3013) - la tipul de muncă, nedefinit
"Hosteri" și "hostessuri" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13848_a_15173]
-
Cristian Teodorescu Există de vreo doi, trei ani în România un campionat național al jocurilor pe computer. Povestea asta s-a născut la noi pornind de la sălile de asemenea jocuri care s-au tot înmulțit în ultimii ani. Vezi în ele de la puști de 10 ani pînă la
Jocurile și solidaritatea pe computer by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13831_a_15156]
-
Cristian Teodorescu Există de vreo doi, trei ani în România un campionat național al jocurilor pe computer. Povestea asta s-a născut la noi pornind de la sălile de asemenea jocuri care s-au tot înmulțit în ultimii ani. Vezi în ele de la puști de 10 ani pînă la adulți care se apropie de 50. Cunosc nu știu căte asemenea săli, aflate în mai toate cartierele Bucureștiului. Dacă vă trece prin cap că aș fi unul dintre acești jucători
Jocurile și solidaritatea pe computer by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13831_a_15156]
-
doi, trei ani în România un campionat național al jocurilor pe computer. Povestea asta s-a născut la noi pornind de la sălile de asemenea jocuri care s-au tot înmulțit în ultimii ani. Vezi în ele de la puști de 10 ani pînă la adulți care se apropie de 50. Cunosc nu știu căte asemenea săli, aflate în mai toate cartierele Bucureștiului. Dacă vă trece prin cap că aș fi unul dintre acești jucători, regret să vă dezamăgesc. Unul dintre băieții mei
Jocurile și solidaritatea pe computer by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13831_a_15156]
-
aceștia erau prezentați ca niște căutători de lumi paralele, inși care vor să fugă astfel de și din realitatea cotidiană, ceea ce e fals. Scriu asta în oarecare cunoștință de cauză. Probabil că acest sport mai aparte va deveni în cîțiva ani unul dintre cele mai populare din lume. Un sport care, cel puțin deocamdată, presupune și comunicare între competitori, nu numai "confruntare". E un sport fără public și fără arbitri și sper că va rămâne așa. Finala din acest an a
Jocurile și solidaritatea pe computer by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13831_a_15156]
-
cîțiva ani unul dintre cele mai populare din lume. Un sport care, cel puțin deocamdată, presupune și comunicare între competitori, nu numai "confruntare". E un sport fără public și fără arbitri și sper că va rămâne așa. Finala din acest an a campionatului a avut loc la Constanța. Fără federație, fără anunțuri în presă; echipele finaliste și-au găsit sponsori sau au mers pe banii lor. Neștiind despre ce era vorba, puțin a lipsit să nu văduvesc una dintre echipe de
Jocurile și solidaritatea pe computer by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13831_a_15156]
-
se trăiește mai bine, în altul mai prost și că Bucureștiul nu e nici pe departe orașul făgăduinței, cum pare de la distanță. Nu vreau să exagerez importanța acestui tip de comunicare, dar ea mă face să cred că în cîțiva ani, odată cu creșterea în progresie geometrică a numărului de jucători pe computer se va schimba și profilul alegătorului autohton. Pentru X din București începe să fie mai important ce crede Y din Baia Mare sau ce îi spune Z din Botoșani, decît
Jocurile și solidaritatea pe computer by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13831_a_15156]
-
Irina Marin Acum câțiva ani la o prelegere despre postmodernism și poststructuralism se punea întrebarea: ce va să vină după? Entropie culturală, derivă totală, sau poate altceva? Răspunsul nu întârzia să sosească sub forma unui aflux de scrieri anti-relativiste, pornite să deconstruiască, la rândul lor
Umanism postmodern by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/13862_a_15187]
-
se înscrie în această mișcare de reabilitare a raționalismului, a umanismului, a bazei epistemologice moderne, în fine, a tuturor acelor surse de certitudini pe care relativiștii le-au contestat vehement. Avantajul celei de-a doua ediții, revăzută și adăugită, apărută anul acesta la Polirom, stă în posibilitatea autorului de a răspunde la reacțiile stârnite de receptarea primei ediții și, mai ales, în aceea de a intra în dialog livresc cu atât de controversatul Om recent a lui H-R. Patapievici. Aparent cele
Umanism postmodern by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/13862_a_15187]