190,296 matches
-
lună, iar analizele de mai mare amploare trebuie realizate o dată la șase luni. Prin compararea rezultatelor acestor analize, consilierul PR va putea observa dinamica de dezvoltare a unor trend-uri, atât în ceea ce privește interiorul sistemului, cât și în afara acestuia. Astfel de analize îi dau posibilitatea consilierului PR să mențină sau să dezvolte anumite trend-uri prin aplicarea unor metode specifice muncii acestuia, dar acestea funcționează și ca sistem de alarmă în vederea evitării unor probleme sau crize care s-ar putea dezvolta la
Campanii şi strategii de PR by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Administrative/904_a_2412]
-
evitării unor probleme sau crize care s-ar putea dezvolta la nivelul sistemului în absența unei intervenții. Analizând capitolele acestei lucrări, se poate desprinde un model de acțiune în cazul desfășurării campaniilor de PR, model pe care îl propunem spre analiză în cele ce urmează: Model de acțiune în cazul campaniei de PR Etapa I. Analiză situațională contextuală complexă evaluarea primară de amănunt Etapa II. Cristalizarea și definirea clară a problemei, respectiv a temei abordate de campania de PR Etapa III
Campanii şi strategii de PR by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Administrative/904_a_2412]
-
în cele ce urmează: Model de acțiune în cazul campaniei de PR Etapa I. Analiză situațională contextuală complexă evaluarea primară de amănunt Etapa II. Cristalizarea și definirea clară a problemei, respectiv a temei abordate de campania de PR Etapa III. Analiza situațională referitoare la problema în cauză și la toate implicațiile care ar putea rezulta atât din rezolvarea, cât și din nerezolvarea acesteia Etapa IV. Definitivarea și stabilirea obiectivelor Etapa V. Determinarea diferitelor categorii de public-țintă Etapa VI. Alegerea strategiilor, metodelor
Campanii şi strategii de PR by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Administrative/904_a_2412]
-
Ar trebui să... Nu mai este timp, nu ... Eu vă cred, spuse doctorul făcându-i cu palma gestul să se oprească din vorbit, vă cred sincer, dar primul pas În problema dumitale, după ce te Înregistrăm, este să-ți facem niște analize, să descoperim care este cauza supărării, a suferinței pe care o acuzi. Poate că va fi nevoie și de internare, poate că ...Plus de asta, nu mai suntem nici la prima tinerețe, nu-i așa? mai adăugă el, fluturând după
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
pot fi închiriate de către proprietari.În general, aceste spații sunt închiriate ca magazine pentru comercializarea diferitelor produse alimentare, confecții textile și metalice, ca spații pentru confecționarea și comercializarea de produse speciale, de finețe(bijuterii, ochelari, etc.), cabinete medicale și de analize medicale, farmacii, birouri individuale de mediatori, avocați, notari sau alte instituții publice și societăți bancare, de asigurări și altele. Proprietatea comună indiviză reprezintă spațiile și bunurile existente pe scara blocului, deținute în devălmășie de toți proprietarii înscriși în asociația de
Medierea un mod amiabil d e a pune capăt disputelor din cadrul Asociaţiilor de Proprietari by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Administrative/1591_a_3106]
-
asigurat sistemul de securitate privind accesul pe scările blocurilor; care sunt spațiile comune care aduc venituri asociațiilor prin veniturile pe care le încasează. CAPITOLUL VIII ÎNTREBĂRI, RĂSPUNSURI ȘI COMENTARII CU PRIVIRE LA PROBLEMELE CONFLICTUALE DINTRE PROPRIETARI ȘI ASOCIAȚIILE DE PROPRIETARI Dintr-o analiză sumară a numeroaselor aspecte de nemulțumire exprimate în diferite locuri și moduri de către unii proprietari de apartamente din blocuri și condominiu cu privire la asociațiile de proprietari, rezultă că majoritatea acestora pot fi soluționate prin procedura medierii, după ce nu au putut fi
Medierea un mod amiabil d e a pune capăt disputelor din cadrul Asociaţiilor de Proprietari by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Administrative/1591_a_3106]
-
de multe ori era de-a dreptul plictisitoare. Reușise să adune enorm de multe fișe; la început le așezase în bibliotecă, apoi prin sertare, ca în cele din urmă să umple cutiile de pantofi. În fiecare seară mai introducea o analiză în cutia albastră, încântat de comoara sa. Avea mereu impresia că nu era suficient, că parcă îi scăpase ceva, și atunci căuta alte articole prin tot felul de jurnale literare. Materialul critic putea fi grupat în câteva categorii: spațiul și
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
textul și povestirea înapoi. Nu asta ar face o operă de artă? — Știu și eu? — Trebuie să fii sigur, Zara..., pe deplin sigur. Și atunci îi era mai la îndemână să amâne. Deși strânsese o mulțime de fișe, articole și analize, deși datele esențiale ale studiului au fost deja evaluate, el nu scrisese nici un cuvânt. Ceea ce îl preocupa era modul în care ar fi trebuit să abordeze un domeniu familiar, astfel încât să nu rateze ocazia de a prezenta lumea romanescă ramaniană
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
convins că imaginea lui Raman putea fi amenințată fie de un contur prea suav și imperceptibil, ceea ce ar duce la un text dulceag care nu ar explica nimic, fie de o valorație prea puternică, care ar înnegri orice tentativă de analiză imparțială; îi mai rămăseseră liniile de fugă ce ar putea crea impresia de echilibru asupra concepției de ansamblu. După Anul Nou se hotărî să adune informații despre viața prozatorului, în fond avusese în vedere acest lucru de la bun început. Însă
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
În care filosoful italian reedita axul Codului de legi al lui Napoleon (1806), adică „Dreptul primează Statului”. Autoarea cărții asumă cu echilibru și tact juridic, tezele operei lui Giorgio del Vecchio, eșalonând capitolele VI și VIII, prin temele luate În analiză: Imperativul dreptății și fundamentul rațional al Statului; Dreptul fundamental al Libertății față cu autoritatea de Stat; Statul trebuie să acționeze pe baza Dreptului și În forma Dreptului; Relațiile dintre Stat și celelalte entități sociale: Familia, Asociațiile și Corporațiile (Capitolul al
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
Capitolul al-VI-lea). De asemenea, aflăm problema Personalității Statului, Statului ca subiect de drept și problema Statului de drept, problemă pusă Încă de Charles Louis Secondat de Montesquieu, Immanuel Kant etc. Două probleme ale timpului nostru istoric, luate În analiză cu deosebită responsabilitate juridico teoretică sunt următoarele: 1. Criza Statului și critica „mitului” statului; 2. Statul de drept și „Societatea Statelor”, probleme de mare actualitate, atât În macrosistemul națiunilor (Statul unitar național) cât și În megasistemul Europei. Încă Immanuel Kant
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
În macrosistemul națiunilor (Statul unitar național) cât și În megasistemul Europei. Încă Immanuel Kant pusese chestiunea dacă, În istorie, se va putea opta: pentru o „asociere de state” sau, dimpotrivă, pentru un „stat de state”?! Vanda Vlasov și-a constituit analiza și hermeneutica proprie Întemeindu-se pe două exigențe: 1. analiza fidelă a operei lui Giorgio del Vecchio; și 2. aducerea În cea mai vie contemporaneitate a valorii conceptelor instituite de Teoria universală a dreptului, ambele văzute Într-o perspectivă matură
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
Europei. Încă Immanuel Kant pusese chestiunea dacă, În istorie, se va putea opta: pentru o „asociere de state” sau, dimpotrivă, pentru un „stat de state”?! Vanda Vlasov și-a constituit analiza și hermeneutica proprie Întemeindu-se pe două exigențe: 1. analiza fidelă a operei lui Giorgio del Vecchio; și 2. aducerea În cea mai vie contemporaneitate a valorii conceptelor instituite de Teoria universală a dreptului, ambele văzute Într-o perspectivă matură de Critică filosofică. Fundată pe o bogată bibliografie, cu o
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
modul cum trebuie să li se aplica dispozițiile legale. În orice caz, teoreticienii dreptului sunt obligați, adeseori să procedeze În acest fel. Legislatorii, În fine, sunt mai Întotdeauna nevoiți să apeleze la simpla justiție, atunci când formează regulile lor. În ultimă analiză - subliniază Mircea Djuvara - dreptul rațional cu aprecierile lui de justiție trebuie să fie sub o formă oarecare la baza dreptului pozitiv: „Într-adevăr trebuie să existe un principiu care trebuie să justifice Însăși autoritatea legislatorului pozitiv, oricare ar fi el
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
cât și cea a dreptului, aceasta presupunând implicit noțiunea de obligativitate - supunerea față de o lege exterioară, care se plasează În aceeași ordine cu virtutea, supunerea față de legea noastră morală interioară. Unirea virtuții cu dreptul are un rol deosebit de important În analiza comportamentului ființei sociale, anume, față de sine și de semeni, dar și În contact cu formele instituționalizate ale existenței. Dualismul social dat de către drept și de către moralitate este reflexul dualismului filosofic fenomenal-noumenal a umanului: ca ființă fenomenală, omul se opune legii
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
originar al fiecărui om, În virtutea umanității sale”. Egalitatea Înnăscută sau independența față de constrângerea la care ne ar supune alții este echivalentă cu dreptul ființei umane de a-și fi propriul stăpân, de a fi un om integru. Plecând de la aceste analize, filosoful din Königsberg, concluzionează că datoriile sunt fie juridice (officia juris), fie datorii ale virtuții (officia virtutis, ethica). Pentru prima categorie de datorii, este posibilă o legislație exterioară, iar pentru datoriile virtuții nu poate exista o astfel de legislație, deoarece
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
Paulsen făcea precizarea că Însăși filosofia lui Kant a „dezlegat problema centrală a filosofiei moderne, pe care o constituie antagonismul dintre religie și știință”. La monografia sa despre viața și opera lui Kant, Paulsen avea să adauge lucrările de amplă analiză: Kant - der Philosoph des Protestantismus (1899) și Kants Verhältnis zur Metaphyisk (1900), În care el socotea că metafizica rămâne preocuparea fundamentală a lui Kant, În opera căruia pe lângă idealismul practic și idealismul teoretico gnoseologic, Întâlnim idealismul metafizic, conform căruia „ideile
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
un imperativ și nicidecum o existență”. Paulsen raționează astfel: nu se poate da in concreto, „nici un fel de morală universal valabilă, ci În funcție de diferite tipuri de oameni; căci pentru tipuri diferite este valabilă o morală diferită”. Filosoful a făcut o analiză de detaliu istorico sistematică a categoriilor fundamentale ale eticii (bun-rău, bunul suprem, datorie, virtute, fericire, libertate etc.). În ceea ce privește raportul dintre morală și religie, Paulsen păstrează ideea că „o moralitate perfectă este imposibilă fără religiozitate”. În sistemul său de etică, Paulsen
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
aristotelice gravitează În jurul naturii și mijloacelor de realizare a Binelui Suprem, instituit ca scop abscolut, spre care tinde totul. Să mai adăugăm că nu este vorba de Binele În sine, abstract și transcendent, preferat de Școala platonică, prin a cărui analiză critică Aristotel Își definește poziția, ci de binele realizabil În practică, deci de un bine accesibil omului. Paulsen va fi de acord cu acest punct de vedere aristotelic, adăugându-i nota criticistă. Trebuie să reamintim mereu distincțiile aristotelice prezente la
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
de o reprezentare a lumii ca fiind compusă din două elemente distincte, obiectul și subiectul; o astfel de Împărțire ar putea părea ca fiind fondată doar În ochii unei concepții empirice, iar noi nu știm prea bine să fi abundat analize critice, aceste construcții se descoperă a fi Înșelătoare și inadecvate. Subiectul și obiectul nu se constituie nicidecum În lucruri sau substanțe materiale; ele sunt doar niște criterii transcendentale, adică puncte de vedere necesare În mod a priori. Pe de o
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
suprem al conduitei la toate relațiile vieții individuale sau sociale. Acceptând perspectiva kantiană asumată profund de un Giorgio del Vecchio și, la noi, de un Mircea Djuvara, putem susține că numai posedând o valoare absolută, poate fi dedusă dintr-o analiză transcendentală, și nu doar empirică, a ființei subiective. Desigur, se pot adopta și aplica, totodată, În ambele forme relevate, În locul acestui principiu, alte principii având un conținut diferit. Se poate ca, adoptând orice criteriu de acțiune și ridicându-l la
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
cu o persoană fizică dată, constituie În mod necesar o ființă sui generis, invizibilă și totuși reală, la fel de reală ca și comandamentele pe care le emană. Acest subiect este, Într-un cuvânt, Statul. Noțiunea de Stat decurge astfel dintr-o analiză - chiar dacă sumară - din caracterul pozitiv al dreptului, fiind dat atunci când acest caracter pozitiv devine, la un anumit moment dar al evoluției sale, caracter etatic, statul. Astfel se Înțelege de ce se vorbește, În limbajul juriștilor, despre „personalitate juridică” și despre „suveranitate
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
constituie. Această diferență nu poate așadar să se spirjine pe distincție Între judecăți În același timp imperative și atributive pentru drept, și judecăți pur imperative În cazul moralei, așa cum afirmă, chiar și În zilele noastre, autori de mare valoare. O analiză foarte atentă trebuie, dimpotrivă, să conducă la aceeași constatare, valabilă În cele două domenii, al dreptului și al moralei, și anume că orice obligație corespunde cu necesitate, dacă ea tinde să comporte un sens, unui drept având același obiect, la
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
În primul rând În drept, unde este ușor de constatat. Într-adevăr, a spune că cineva este obligat, din punct de vedere juridic, Înseamnă a Înțelege că altcineva are un drept cu același obiect. Astfel, poate ar trebui supuse unei analize mai aprofundate afirmațiile făcute de anumiți mari publiciști contemporani, și prin care aceștia instituie obligații ară drepturi corespunzătoare, afirmații care poate că din alte perspective, sunt justificate. Problema este puțin mai complexă În cazul obligațiilor juridice față de sine Însuși. Dar
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
recunoaștem că am meritat moral o suferință pe care o Îndurăm; acest exemplu exprimă categoric posibilitatea unui drept moral față de noi Înșine. Rațiunea creează, astfel un subiect logic nou de atribuire pe care ea Îl opune eului ce acționează interior. Analiza moralei se reunește astfel cu ce a dreptului, reducând pretutindeni și În aceeași manieră, În aceste două domenii, ideea de persoană la un simplu subiect logic. Prin urmare, unitatea intimă a structurii raționale a dreptului și a moralei iese În
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]