18,576 matches
-
prin exercițiu. O persoană cu interes deosebit pentru o profesie, dar cu aptitudini foarte scăzute pentru acea profesie poate cădea în fantasmare nerealistă. 2) Succesul (performanța) într-o ocupație e dat nu de o aptitudine, ci de o constelație de aptitudini. Combinate, aptitudinile unei persoane se compensează și se potențează reciproc pentru a asigura o performanță superioară. Profilul aptitudinal are o valoare informativă mult mai mare decât fiecare aptitudine în parte, de aceea am tratat aptitudinile în conjuncție logică. 3) Profilul
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
O persoană cu interes deosebit pentru o profesie, dar cu aptitudini foarte scăzute pentru acea profesie poate cădea în fantasmare nerealistă. 2) Succesul (performanța) într-o ocupație e dat nu de o aptitudine, ci de o constelație de aptitudini. Combinate, aptitudinile unei persoane se compensează și se potențează reciproc pentru a asigura o performanță superioară. Profilul aptitudinal are o valoare informativă mult mai mare decât fiecare aptitudine în parte, de aceea am tratat aptitudinile în conjuncție logică. 3) Profilul aptitudinal al
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
ocupație e dat nu de o aptitudine, ci de o constelație de aptitudini. Combinate, aptitudinile unei persoane se compensează și se potențează reciproc pentru a asigura o performanță superioară. Profilul aptitudinal are o valoare informativă mult mai mare decât fiecare aptitudine în parte, de aceea am tratat aptitudinile în conjuncție logică. 3) Profilul aptitudinal al ocupațiilor a fost preluat din Profilurile Ocupaționale publicate de MMSS. BTPAC oferă doar profilul aptitudinal al individului, pentru care noi am lucrat cu maximă rigoare. Am
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
ci de o constelație de aptitudini. Combinate, aptitudinile unei persoane se compensează și se potențează reciproc pentru a asigura o performanță superioară. Profilul aptitudinal are o valoare informativă mult mai mare decât fiecare aptitudine în parte, de aceea am tratat aptitudinile în conjuncție logică. 3) Profilul aptitudinal al ocupațiilor a fost preluat din Profilurile Ocupaționale publicate de MMSS. BTPAC oferă doar profilul aptitudinal al individului, pentru care noi am lucrat cu maximă rigoare. Am presupus că s-a lucrat cu aceeași
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
o mai precisă evaluare a funcționării mnezice. Combinațiile posibile sunt foarte numeroase și ele depind de scopul urmărit de utilizator. Nu este exclusă nici combinarea versiunii scurte a BTPAC (pentru a stabili profilul aptitudinal individual) cu administrarea tuturor testelor unei aptitudini, pentru o mai bună evaluare a unei funcționări mintale specifice. În toate cazurile, performanțele individuale la teste se raportează la etaloanele stabilite și se interpretează ca atare. 5. Dezvoltări viitoare ale BTPAC În afară de rafinarea indicatorilor psihometrici ai BTPAC, dezvoltări viitoare
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
sau unor subpopulații ale acesteia, se vor produce reconfigurări la nivelul capitalului social ce a făcut posibilă „producția de masă” a respectivelor caracteristici. Prezenta analiză (care nu se dorește exhaustivă) ia în considerație următoarele categorii de componente ale capitalului uman: aptitudinile; abilitățile; atitudinile. 5.1. Aptitudinile Cel mai frecvent, aptitudinile sunt definite ca predispoziții pentru achiziționarea rapidă și eficientă a unor competențe și/sau pentru rezolvarea cu succes a unor sarcini sau efectuarea unor activități specifice. Cu toate că aptitudinile nu sunt deocamdată
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
se vor produce reconfigurări la nivelul capitalului social ce a făcut posibilă „producția de masă” a respectivelor caracteristici. Prezenta analiză (care nu se dorește exhaustivă) ia în considerație următoarele categorii de componente ale capitalului uman: aptitudinile; abilitățile; atitudinile. 5.1. Aptitudinile Cel mai frecvent, aptitudinile sunt definite ca predispoziții pentru achiziționarea rapidă și eficientă a unor competențe și/sau pentru rezolvarea cu succes a unor sarcini sau efectuarea unor activități specifice. Cu toate că aptitudinile nu sunt deocamdată considerate și unanim acceptate ca
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
la nivelul capitalului social ce a făcut posibilă „producția de masă” a respectivelor caracteristici. Prezenta analiză (care nu se dorește exhaustivă) ia în considerație următoarele categorii de componente ale capitalului uman: aptitudinile; abilitățile; atitudinile. 5.1. Aptitudinile Cel mai frecvent, aptitudinile sunt definite ca predispoziții pentru achiziționarea rapidă și eficientă a unor competențe și/sau pentru rezolvarea cu succes a unor sarcini sau efectuarea unor activități specifice. Cu toate că aptitudinile nu sunt deocamdată considerate și unanim acceptate ca o componentă a capitalului
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
ale capitalului uman: aptitudinile; abilitățile; atitudinile. 5.1. Aptitudinile Cel mai frecvent, aptitudinile sunt definite ca predispoziții pentru achiziționarea rapidă și eficientă a unor competențe și/sau pentru rezolvarea cu succes a unor sarcini sau efectuarea unor activități specifice. Cu toate că aptitudinile nu sunt deocamdată considerate și unanim acceptate ca o componentă a capitalului uman și nici nu beneficiază de suficientă vizibilitate din perspectiva unei asemenea apartenențe, pot fi identificate practici și tendințe de evoluție la nivel social care sugerează existența unei
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
Pe de altă parte - și mai ales cu referire la România -, lipsa unei concepții coerente și a unei strategii naționale de valorificare a capitalului uman se concretizează în câteva tipuri de erori și insuccese majore: lipsa unor delimitări clare între aptitudinile necesare succesului școlar și cele necesare succesului profesional, cu consecința neglijării identificării și dezvoltării celor din urmă; credința eronată că doar anumite tipuri de aptitudini, deja prezente și excepțional de bine dezvoltate la elevii „supradotați”, sunt obiect legitim de interes
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
se concretizează în câteva tipuri de erori și insuccese majore: lipsa unor delimitări clare între aptitudinile necesare succesului școlar și cele necesare succesului profesional, cu consecința neglijării identificării și dezvoltării celor din urmă; credința eronată că doar anumite tipuri de aptitudini, deja prezente și excepțional de bine dezvoltate la elevii „supradotați”, sunt obiect legitim de interes pentru cadrele didactice, factorii de decizie la nivelul sistemului de învățământ, utilizatorii de personal sau agențiile guvernamentale; neglijarea sistematică a aptitudinilor puțin evidențiate, cu consecința
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
doar anumite tipuri de aptitudini, deja prezente și excepțional de bine dezvoltate la elevii „supradotați”, sunt obiect legitim de interes pentru cadrele didactice, factorii de decizie la nivelul sistemului de învățământ, utilizatorii de personal sau agențiile guvernamentale; neglijarea sistematică a aptitudinilor puțin evidențiate, cu consecința rămânerii acestora în situația de „subdezvoltare”. Dacă adoptăm însă poziția că aptitudinile constituie unul dintre tipurile de componente ale capitalului uman, se impun atenției o serie de activități prin care sistemele sociale pot asigura dezvoltarea și
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
obiect legitim de interes pentru cadrele didactice, factorii de decizie la nivelul sistemului de învățământ, utilizatorii de personal sau agențiile guvernamentale; neglijarea sistematică a aptitudinilor puțin evidențiate, cu consecința rămânerii acestora în situația de „subdezvoltare”. Dacă adoptăm însă poziția că aptitudinile constituie unul dintre tipurile de componente ale capitalului uman, se impun atenției o serie de activități prin care sistemele sociale pot asigura dezvoltarea și valorificarea acestei categorii de „resurse”: a) identificare: această activitate se poate manifesta la nivelul a cel
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
atenției o serie de activități prin care sistemele sociale pot asigura dezvoltarea și valorificarea acestei categorii de „resurse”: a) identificare: această activitate se poate manifesta la nivelul a cel puțin trei paliere de complexitate: - identificarea aptitudinilor-cheie: este vorba despre identificarea aptitudinilor care, în funcție de situația socioeconomică prezentă, obiectivele programelor naționale de dezvoltare și tendințele previzibile ale evoluției situației internaționale, vor fi considerate deosebit de semnificative, putându-se constitui în centre de interes pentru programe specifice; - identificarea specificului aptitudinal: este vorba despre identificarea unor
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
socioeconomică prezentă, obiectivele programelor naționale de dezvoltare și tendințele previzibile ale evoluției situației internaționale, vor fi considerate deosebit de semnificative, putându-se constitui în centre de interes pentru programe specifice; - identificarea specificului aptitudinal: este vorba despre identificarea unor particularități ale distribuției aptitudinilor la nivelul diferitelor sexe, grupe de vârstă și/sau altor subpopulații semnificative ale populației totale, eventual în comparație cu asemenea distribuții identificate de cercetare la nivelul unor alte populații; - identificarea aptitudinilor individuale: este vorba despre identificarea prezenței la nivelul indivizilor atât a
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
identificarea specificului aptitudinal: este vorba despre identificarea unor particularități ale distribuției aptitudinilor la nivelul diferitelor sexe, grupe de vârstă și/sau altor subpopulații semnificative ale populației totale, eventual în comparație cu asemenea distribuții identificate de cercetare la nivelul unor alte populații; - identificarea aptitudinilor individuale: este vorba despre identificarea prezenței la nivelul indivizilor atât a aptitudinilor-cheie, în sensul menționat mai sus, cât și a aptitudinilor de orice natură, semnificative pentru dezvoltarea personală a acestora sau al căror nivel de manifestare este remarcabil; b) valorizare
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
altor subpopulații semnificative ale populației totale, eventual în comparație cu asemenea distribuții identificate de cercetare la nivelul unor alte populații; - identificarea aptitudinilor individuale: este vorba despre identificarea prezenței la nivelul indivizilor atât a aptitudinilor-cheie, în sensul menționat mai sus, cât și a aptitudinilor de orice natură, semnificative pentru dezvoltarea personală a acestora sau al căror nivel de manifestare este remarcabil; b) valorizare: este vorba despre activitățile prin care se asigură, la nivelul organizațiilor și instituțiilor sociale, cu deosebire al celor educaționale și lucrative
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
curriculumului asemenea caracteristici precum „diferențierea” (Department of Education and Science, 1989; Lisievici, 1997) sau programele de sensibilizare sau perfecționare profesională a managerilor; c) dezvoltare: este vorba despre programe naționale sau proiecte având drept obiective explicite dezvoltarea unor tipuri determinate de aptitudini (mai ales dintre cele identificate drept „cheie”) la populații-țintă în cadrul cărora asemenea acțiuni ar putea produce efecte maximale. 5.2. Abilitățile Abilitățile (skills) reprezintă una dintre categoriile de componente ale capitalului uman la nivelul căreia pot fi regăsite într-o
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
siguranță și precizie activități determinate; b) deprinderi mentale sau psihomotrice, caracterizate de un înalt nivel de automatizare, rapiditate și/sau eficiență; c) procese mentale complexe cum ar fi înțelegerea în contextul rezolvării unor sarcini. În oricare dintre aceste accepțiuni, spre deosebire de aptitudini și chiar în condițiile în care pot necesita preexistența unor asemenea caracteristici, achiziționarea abilităților necesită interacțiuni în context social, foarte frecvent expunerea indivizilor umani la influențele unor situații, contexte, materiale de instruire. Spre deosebire de competențe, abilitățile nu sunt direct asociate cu
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
contexte, materiale de instruire. Spre deosebire de competențe, abilitățile nu sunt direct asociate cu exercitarea cu succes a unei anumite profesiuni. Putem spune, de exemplu, că un set specific de abilități, a căror achiziție a fost favorizată de existența unui set de aptitudini și de o instruire corespunzătoare, dau conținut competenței în exercitarea unei anumite profesii. Pe de altă parte, o abilitate anume poate fi o componentă semnificativă a competenței în exercitarea unui evantai de profesii, una dintre condițiile pentru funcționarea eficientă a
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
educative” (Wills, 1993). De asemenea, pot fi identificate o serie de evoluții interesante și semnificative din această perspectivă: în contextul a ceea ce este din ce în ce mai frecvent denumit „managementul resurselor umane” (Pitariu, 1994) măsurarea performanțelor profesionale capătă o importanță echivalentă cu măsurarea aptitudinilor profesionale; în cadrul a numeroase sisteme de învățământ, comportamentele observabile și abilitățile sunt din ce în ce mai frecvent utilizate drept elemente-cheie în definirea obiectivelor educaționale (tendință observabilă recent și în sistemul de învățământ românesc); o dată cu trecerea timpului, utilizarea abilităților în sensul menționat mai sus
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
Această dezvoltare se întinde pe maximum 100 de ani. Primele activități orientate spre practică și aplicări sistematice ale cunoștințelor psihologice se produc în jurul anului 1900. Cuprind tratamentul copiilor și tinerilor lipsiți de apărare, timpul și studiul mișcărilor în industrie, cercetarea aptitudinilor pentru armată, industrie și circulație. Domeniul educativ este cel în care vor activa primii psihologi practicieni. În SUA, H.H. Goddard este primul psiholog angajat cu normă întreagă în afara mediului universitar, în anul 1906. În 1913, în Anglia, este angajat primul
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
profesională a recruților (prin intermediul scalelor de evaluare, și nu al testelor). În Europa, psihologii participă din plin la efortul de război al statelor de care aparțin. Curt Piorkowsky și Walther Moede examinează 10.251 de soldați din armata germană în privința aptitudinilor lor. Procentul celor declarați inapți se ridica la 8,6%, procentul celor puțin satisfăcători la 17%, al celor medii la 62,7% și al celor buni la 11,7%. Walther Moede s-a ocupat și de selecția șoferilor armatei germane
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
finală și, în caz de insuces, trece la reluarea problemei. Considerăm utilă prezentarea unui citat ilustrativ privitor la sarcina psihologului (Berufsverband Deutscher Psychologen, BDP, 1986): „Sarcina psihologului este de a multiplica știința despre om și de a insera cunoștințele și aptitudinile sale pentru binele individului și al societății. El respectă demnitatea și integritatea indivizilor și intervine pentru menținerea și protecția drepturilor fundamentale ale omului. Profesia psihologului este prin natura sa pentru libertate” (Berufsverband Deutscher Psychologen, BDP, 1986) (vezi Hockel, 1992, p.
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
conducător auto; expertiză psihopatologică. La modul general, avizul cu care se soldează EP, indiferent de scopul acesteia, reprezintă măsura în care caracteristicile investigate ale personalității subiectului corespund unor cerințe psihosociale generale ale postului, respectiv activității desfășurate. Dovada îndeplinirii condițiilor de aptitudine pentru tipul sau nivelul activității presupuse de funcția vizată/ocupată se face prin următoarele avize: APT PSIHOLOGIC, respectiv INAPT PSIHOLOGIC. Decizia psihologică (includerea subiectului într-una din clasele disjuncte „APT”/„INAPT”) se întemeiază pe probe psihologice anterior experimentate, validate și
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]