6,861 matches
-
se dezlănțuise și în Transilvania o puternică campanie pro imigraționistă încurajată asiduu de societățile navale de transport transoceanic. Condițiile social economice și cultural politice existente în Statele Unite și Canada creaseră șansa optimă a amplificării fenomenului de emigrare și a românilor ardeleni spre noile pământuri. Ziarele germane ce ajungeau până în cuprinsul arcului carpatic, în ținuturile locuite de sași, descriau în culorile cele mai vii și mai promițătoare viața și posibilitățile de realizare acolo peste ocean. În zonele de contact sau de conviețuire
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
trăit în condiții mult superioare din punctul de vedere al belșugului, decât cei ce au rămas acasă. După cum am arătat, din cei foarte mulți plecați să încerce oceanul cu degetul, mulți s-au rostuit pe acolo, au născut pui de ardeleni pe pământ străin, s-au aclimatizat și dacă au avut la cine să se mai gândească din cei ce au rămas pe acasă, au mai venit odată, de două ori poate, să-i mai vadă și să le mai asculte
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
toate: solidaritate de crez și generație, ignorare a canoanelor epocii, propensiune către ceea ce s-ar cuveni să fie adevăratul spirit al veacului. Fără o anume subordonare clară, cu o structură de conducere redusă la președintele de onoare Teohar Mihadaș, cenaclul ardelean a izbutit o adevărată "aventură a spiritualității", adunând, în numele slujirii literaturii autentice, personalități de marcă din județe și medii diferite. Sufletul Cenaclului fiind Cornel Cotuțiu, cel care s-a zbătut să rezolve și inerentele chestiuni organizatorice rezultate din ne-afiliere
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
simplă păstrare, sau spre publicare? Tipărirea acestui text sunt sigur c-ar echivala cu un cutremur în lumea literelor române!... Când treci și de ultima filă a cărții lui Mareș îți vine să exclami: ce ne-grabă temeinică impune tradiția ardeleană, cât de serioși pe meserie pot fi autorii acelui spațiu, cât de solid știu a construi o carte prin contrast cu spumegarea superficială a Dâmboviței, mereu în fierbere și etern ne-limpede în esențe... D ouă cărți, însumând peste 400
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
socialismul de Sărărie (Const. Stere), însă, greu de crezut, nu afectau relațiile inter-umane. Când Goga a revenit, în vizită, la Iași (lucrase aici în anii refugiului), a fost întâmpinat, la gară, de scriitorimea ieșeană în păr. Deși insistența cu care ardeleanul a găsit de cuviință să-și susțină tezele politice a deranjat evident, la plecare l-a condus aceeași formație, intactă: "Una-i una, alta-i alta!", ar fi exclamat Topârceanu. Iar când se susțineau cicluri de conferințe, temele tratate denunțau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
noiembrie...când, spontan, cetățenii Iașului s-au adunat, tot aici, în jurul Statuii Domnitorului Unirii, și într-o grandioasă manifestație, au sărbătorit triumful românismului. O. Goga, suit pe trepte, la picioarele Domnitorului, în uralele nesfârșite ale mulțimii dădu citire „Cuvântului”, patrioților ardeleni: „.. la Alba Iulia, Constituanta a votat Unirea Ardealului, Banatului și a tuturor ținuturilor românești, la Patria Mumă, cu unanimitatea celor 1280 delegați... Unirea întregului neam românesc într-un singur Stat, unit în hotarele lui etnice și istorice” Și atunci uralele
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
mitralieră pe umăr, și, a pornit. Au coborât Grințieșul pe povârnișul cel mai prăpăstios, pe cursul Grințieșului, au trecut prin vad la Bistricioara, s-au strecurat pe poalele Ceahlăului, lăsând pe partea stângă Toaca și Piatra Neagră.. Au ocolit Bicazul Ardelean, pe lângă Danciu, au intrat în Chei... și, au urcat pe cursul Bicăjelului până la izvoare. După treizeci de ore de marș forțat, fără oprire, pe căi ferite, odată cu primul cântat al cocoșilor, erau sus la cota cea mai înaltă a munților
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
se desprinse statura Căpitanului. „ - Haideți, băieți, calea e liberă..!”, își îndemnă el, cu un calm liniștitor camarazii. „.. Eu, Cârțu, Oanță și Ichim... îi atragem pe cursul Bicazului, învăluim Danciul pe la răsărit... voi, pe partea de apus a Danciului, ocoliți Bicazul Ardelean, și ne întâlnim pe valea Bistrei. Lăsăm Ceahlăul cu Toaca și Piatra Neagră, ca o momeală, unde cu siguranță, ne vor căuta, în vreme ce noi ne îndreptăm spre Bistricioara la vărsarea Grințieșului..!” Capitanul Baltă avea în toată ființa lui, în ochi
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
spate și privi cerul... se uită la stele... strânse cu milioanele în ciorchine, în forme pe care nu le mai văzuse niciodată. De peste creastă, luna aruncă o lumină albalbăstrie, luminând ca ziua. În timp ce trupele de securitate din BicazChei și Bicazul Ardelean s-au regrupat în urmărirea lor, ei s-au strecurat pe cursul abrupt al Bistrei, spre izvoare, simulând că se retrag pe Piatra Neagră ori pe Toaca. Înșelați, urmăritorii cu forțe sporite au asaltat Piatra Neagră și Toaca,... în timp ce ei
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
reîntoarcerii acasă, acum, murind orice speranță... ce le-a mai rămas !.. Și, astfel, primul seminar de preoți, din țară,înființat și clădit cu migală de Mitropolitul Veniamin, cu profesori de mare renume ca: T. Cipariu, S. Bărnuțiu, ș. a. din Școala Ardeleană, aduși prin grija Sa personală,.. după peste o sută de ani de existență,.. prin „grija” autorităților comuniste a fost desființat. Dar, așazisa Reformă a Învățământului, nu se limita doar la desființarea unor școli de prestigiu, ci, a însemnat, de fapt
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
cât l-am avut profesor, Gavril Istrati ne-a învățat cu temeinicie limba română. Eminent profesor, pedagog și om de suflet.. Profesorul nostru de română, era exigent, sever, în acelaș timp, blând și bun, cu vorba molcomă și dulce a ardeleanului de la BistrițaNăsăudului. Pentru statura mea mică și plăpândă, îmi spunea zâmbind „Omu’ mare”... un zâmbet bun pe care nu l am uitat niciodată. În anul următor, spre regretul nostru, s-a transferat la Universitatea din Iași, Facultatea de Filologie. Cu
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
Articolul UNIC Pe data de 1 decembrie 1999 se acordă gradul de general de divizie următorilor: - general de brigada Andreescu Ștefan Anghel - general de brigada Ardelean Ecaterina Virgil - general de brigada Berechet Constantin Nicolae - general de brigada Cearapin Dumitru Tudor - general de brigada Oprea Sabin Nicolae. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI EMIL CONSTANTINESCU În temeiul art. 99 alin. (2) din Constituția României, contrasemnam acest decret. PRIM-MINISTRU RADU VASILE
DECRET nr. 392 din 29 noiembrie 1999 privind acordarea gradului de general de divizie unor generali din Ministerul de Interne. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126155_a_127484]
-
în localitatea Brașov, județul Brașov, România, fiica lui Teodoru Aurel și Rozalia, cu domiciliul actual în Olanda, 6414 PB Heerlen, În De Stack 17, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Miercurea-Ciuc, Str. Timișoarei nr. 26, ap. 7, județul Harghita. 170. Ardelean Oana Angelica, născută la 21 iulie 1969 în localitatea Timișoara, județul Timiș, România, fiica lui Ardelean Valeriu Nicolae și Lidia, cu domiciliul actual în Germania, 60598 Frankfurt, Mittlerer Hasenpfad 37, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Timișoara, bd 30 Decembrie
HOTĂRÂRE nr. 972 din 18 noiembrie 1999 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126071_a_127400]
-
Olanda, 6414 PB Heerlen, În De Stack 17, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Miercurea-Ciuc, Str. Timișoarei nr. 26, ap. 7, județul Harghita. 170. Ardelean Oana Angelica, născută la 21 iulie 1969 în localitatea Timișoara, județul Timiș, România, fiica lui Ardelean Valeriu Nicolae și Lidia, cu domiciliul actual în Germania, 60598 Frankfurt, Mittlerer Hasenpfad 37, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Timișoara, bd 30 Decembrie nr. 4, județul Timiș. 171. Ardelean Raluca Olga, născută la 29 iulie 1971 în localitatea Timișoara
HOTĂRÂRE nr. 972 din 18 noiembrie 1999 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126071_a_127400]
-
iulie 1969 în localitatea Timișoara, județul Timiș, România, fiica lui Ardelean Valeriu Nicolae și Lidia, cu domiciliul actual în Germania, 60598 Frankfurt, Mittlerer Hasenpfad 37, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Timișoara, bd 30 Decembrie nr. 4, județul Timiș. 171. Ardelean Raluca Olga, născută la 29 iulie 1971 în localitatea Timișoara, județul Timiș, România, fiica lui Ardelean Valeriu Nicolae și Lidia, cu domiciliul actual în Germania, 60486 Frankfurt, Grosse Seestr. 42, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Timișoara, bd 30 Decembrie
HOTĂRÂRE nr. 972 din 18 noiembrie 1999 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126071_a_127400]
-
domiciliul actual în Germania, 60598 Frankfurt, Mittlerer Hasenpfad 37, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Timișoara, bd 30 Decembrie nr. 4, județul Timiș. 171. Ardelean Raluca Olga, născută la 29 iulie 1971 în localitatea Timișoara, județul Timiș, România, fiica lui Ardelean Valeriu Nicolae și Lidia, cu domiciliul actual în Germania, 60486 Frankfurt, Grosse Seestr. 42, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Timișoara, bd 30 Decembrie nr. 4, județul Timiș. 172. Brantsch Hermine, născută la 14 aprilie 1963 în localitatea Balcaciu, județul
HOTĂRÂRE nr. 972 din 18 noiembrie 1999 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126071_a_127400]
-
Germania, 29378 Wittinngen, Am Stadion 4, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Ploiești, Str. Democrației nr. 94, bl. F, ap. 34, județul Prahova. 347. Satmari Anuta Carmen, născută la 25 martie 1952 în localitatea Văd, județul Maramureș, România, fiica lui Ardelean Andrei și Ioana, cu domiciliul actual în Germania, 79585 Steinen, Bruhlstr. 5, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Viseu de Sus, Str. Libertății nr. 20, județul Maramureș. 348. Satmari Valentin Mircea, născut la 27 iunie 1979 în localitatea Viseu de
HOTĂRÂRE nr. 774 din 23 septembrie 1999 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125488_a_126817]
-
Veronica Micle nr. 20, bl. M6, sc. D, et. 8, ap. 206, sectorul 1. 366. Saadi Abood Raeed, cetățean irakian, născut la 3 ianuarie 1972 în localitatea Kuwait, Kuwait, fiul lui Hassan și Khadija, cu domiciliul actual în București, str. Ardeleni nr. 1, bl. 39A, sc. 2, et. 3, ap. 48, sectorul 2. 367. Yilmaz Hasan Huseyin, cetățean turc, născut la 26 ianuarie 1960 în localitatea Yukari Ezbider, Turcia, fiul lui Islam și Saliha, cu domiciliul actual în București, str. Crângași
HOTĂRÂRE nr. 826 din 7 octombrie 1999 privind acordarea cetateniei române unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125595_a_126924]
-
Articolul 1 Se grațiază amendă penală aplicată condamnatului Popescu Eugeniu. Articolul 2 Se grațiază pedeapsă aplicată următorilor condamnați: - Ardelean Valentin - Balaj Neculai - Bercaru Liviu - Bisoc Eugen - Bugnar Nicolae - Burete Ioana - Dragomir Petre - Gheorghe Dumitru - Huzum Ion - Mocanu Mariana - Petcu Iulian Cezar - Petras Cornel - Petras Costan - Radu Ioana - Răscol Constantin - Siriac Constantin Remus. Articolul 3 Se grațiază restul rămas neexecutat
DECRET nr. 440 din 28 decembrie 1999 privind acordarea unor gratieri individuale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126509_a_127838]
-
prin comparație cu experimentele social-politice din tranziția românească îi dădeau sentimentul de stabilitate și echilibru. Foarte posibil ca diferențele dintre ei să se datoreze profilului temperamental personal sau modelelor culturale în care au crescut (mama, moldoveancă din județul Botoșani, tata, ardelean de lângă Blaj). * * * După Revoluția din 1989, în societatea românească, s-au perpetuat modelele tradiționale de feminitate și masculinitate, alături de care s-au afirmat noile modele de "emancipare", cu o puternică tentă comercială, insistent mediatizată - "femeia ca obiect sexual" și "bărbatul
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
sudul Bucovinei și grupurile aduse din Ardeal de lângă Arad și colonizați În apropiere de Kiev. Ancheta etnosociologică efectuată În cursul războiului, În intervalul 1942 - 1944 prezintă cea de a 5 - a generație de colonizați. Ultima categorie de coloniști erau ciobanii ardeleni din Țara Bârsei, Țara Făgărașului, a Sibiului și alte locuri din Transilvania. Ei s-au așezat În Crimeea, coasta Mării Azov pînă În Caucaz și zona carboniferă a Donețcului. Mareșalul Ion Antonescu a ordonat Înregistrarea tuturor românilor din Ucraina prin
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
de așezări rurale. Zona acesta a fost În intențiile lui Dragoș Vodă să o constituie În voievodat valah. Aici a poposit Ștefan din Maramureș fiul lui Sas Vodă pe la anul 1340. Concomitent, a avut loc o emigrație importantă de români ardeleni stabiliți În cea mai mare parte În sudul Poloniei. Exodul românilor s-a Înregistrat În ținuturile de peste Nistru unde așezăminte și construcții s-au datorat emigrației române. Astfel, mitropolitul Petru Movilă a Întemeiat la Kiev În anul 1632 primul așezământ
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
În oastea română in războiul coruților, Mihai Bolea din Ieud, susținător al alipirii Năsăudului la Maramureș, Atanasie Rednic, cărturar ajuns episcop al Blajului. Secolul al XIX- lea aduce pe scena vieții sociale cărturari formați sub influența curentului latinist al școlii ardelene. Constantin C. Giurescu apreciază că „nu e mai puțin adevărat că temeiurile școlii ardelene au fost un mare sprijin În lupta pe care au dus-o românii din Transilvania pentru a obține o egală Îndreptățire și că ele au contribuit
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
la Maramureș, Atanasie Rednic, cărturar ajuns episcop al Blajului. Secolul al XIX- lea aduce pe scena vieții sociale cărturari formați sub influența curentului latinist al școlii ardelene. Constantin C. Giurescu apreciază că „nu e mai puțin adevărat că temeiurile școlii ardelene au fost un mare sprijin În lupta pe care au dus-o românii din Transilvania pentru a obține o egală Îndreptățire și că ele au contribuit la creșterea conștiinței de sine și a sentimentului de mândrie și demnitate națională la
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
românești din apropiere de Harcov și din Transnistria. În studiul său scoate În evidență starea economică a coloniștilor români mult inferioară coloniștilor germani și chiar bulgari cu excepția satelor de români din Crimeea constituite În cea mai mare parte de ciobani ardeleni. Sunt descrise obștile rurale - gospodăria, casa, interiorul caselor precum și starea culturală. După revoluția rusească și instaurarea regimului sovietic s-au Întrerupt orice relații cu comunitățile românești din Uniunea Sovietică. În timpul celui de-al II-lea război mondial, odată cu depărtarea ostilităților
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]