5,075 matches
-
confirmate propriile opinii, este bine pus în evidență de nemulțumirea cu care cei mai mulți dintre ei au primit studiul. În ședința din 2 august 1966, liderii PCR și în special Nicolae Ceaușescu s-au declarat nemulțumiți pentru că materialul nu propunea interzicerea avortului ca soluție la scăderea natalității. Prin urmare, documentarea ajunsese la o concluzie eronată în opinia majorității membrilor Comitetului Executiv care au discutat materialul. „Studiul privind situația natalității...” a fost finalizat la începutul lunii iulie și difuzat membrilor Comitetului Executiv al
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
și publicată în Buletinul Oficial la 1 octombrie 1966 (Decretul nr. 770/1966). Diferența esențială dintre cele două texte este că proiectul de decret prezentat membrilor Comitetului Executiv de către Ministerul Sănătății și Prevederilor Sociale la 26 iulie 1966 nu interzice avortul, ci specifică doar că „întreruperile de sarcină la cerere se pot efectua numai în instituțiile sanitare de specialitate în cazurile când există motive medicale sau medico-sociale”1. În timpul redactării proiectului inițial de decret, Ministerul Sănătății și Prevederilor Sociale era condus
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
instituțiile sanitare de specialitate în cazurile când există motive medicale sau medico-sociale”1. În timpul redactării proiectului inițial de decret, Ministerul Sănătății și Prevederilor Sociale era condus de dr. Voinea Marinescu, care ocupa această funcție din ianuarie 1957, anul în care avortul devenise disponibil la cerere prin Decretul nr. 463/19572. Era așadar de așteptat ca măcar din motive politice (din dorința de a nu da impresia că legislația pe care ei înșiși o implementaseră era greșită) conducerea Ministerului Sănătății și Prevederilor
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
al femeilor, ci propune diverse metode de stimulare a natalității 1. Documentarea și soluțiile propuse în „Studiu” par, de altfel, a fi concepute pentru a rezolva două probleme distincte: scăderea numărului de nașteri în România, dar și creșterea numărului de avorturi. În mod specific, „Studiul” discută problema accesului redus la mijloace contraceptive în România și recomandă să crească producția de anticoncepționale, pentru că acestea sunt cele mai eficiente metode de prevenire a sarcinii 2. În mod clar, în pasajul următor autorii nu
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
cultural-educative; 9. creșterea producției de mijloace anticoncepționale; 10. coordonarea și studierea problemelor demografice și, în sfârșit; 11. îmbunătățirea legislației în vigoare în scopul redresării natalității. Modificarea legislației în sensul limitării posibilității femeilor de a cere și de a obține un avort este, așadar, cea din urmă soluție propusă. Marginalitatea sa în ansamblul propunerilor făcute de colectivul care a redactat „Studiul privind situația natalității...” reiese și din notele pe care unii dintre membrii comisiei de redactare le anexează materialului în formă finală
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
ordinea de zi, la punctul II, „Studiile privind asistența medicală și situația natalității în țara noastră”2. Nicolae Ceaușescu se declară nemulțumit de materialul întocmit, „pentru că el nu răspunde la problema de fond a situației” ă în opinia sa, legalizarea avorturilor în 19573. Aceeași nemulțumire o exprimă și Alexandru Drăghici: „Așa cum se prezintă, materialul are serioase deficiențe”; Virgil Trofin: „Așa cum sunt prevăzute aici și mie îmi face impresia că șideileț nu sunt gândite”; Iosif Banc: „Materialul acesta este așa cum este”. Ion
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
impune. „După părerea mea, cauza principală este legislația, este decretul acela care a fost emis în 1957”, afirmă Alexandru Drăghici. Virgil Trofin este și el de părere că „în primul rând trebuie luate măsuri de a îndrepta situația aceasta în ce privește avorturile”. Iosif Banc se declară și el hotărât „să pună capăt la două probleme deosebit de importante, și anume problema întreruperilor de sarcină și divorțurilor”. Ion Gheorghe Maurer are o opinie diferită: Adevărul este că această lege șDecretul nr. 463/1957, prin
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
nu cu toate înlesnirile ce se propun aici, ci limitat ș...ț în rest oprit complet întreruperile de sarcină. „Înlesnirile” pe care le respinge Nicolae Ceaușescu sunt toate stimulentele financiare și sociale care fuseseră propuse în „Studiul privind situația natalității...”. Avorturile urmau să fie interzise, fără a acorda nici un fel de asistență suplimentară unor familii care erau deja împovărate de lipsa spațiului de locuit și de prețurile ridicate pentru alimentele de bază. Decizia era astfel violentă pe plan intim-personal, pentru că se
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
termen de două săptămâni, să fie prezentate Comitetului Executiv propuneri de îmbunătățire a legislației care reglementează desfacerea căsătoriilor. Problema mijloacelor anticoncepționale să nu fie tratată în studiu, pentru că nu este actuală. La începutul lunii septembrie 1966, decizia de a interzice avortul era, se pare, un fait accompli, chiar dacă nu doar populația României socialiste, dar nici măcar membrii Comitetului Central al Partidului Comunist Român nu știau nimic despre ceea ce se întâmpla. În ședința Comitetului Executiv din 13 septembrie 1966, în care s-au
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
Central al Partidului Comunist Român nu știau nimic despre ceea ce se întâmpla. În ședința Comitetului Executiv din 13 septembrie 1966, în care s-au discutat proiectele Codului Penal și Codului de Procedură Penală, ministrul Justiției, Adrian Dimitriu, afirmă: „În legătură cu sancționarea avortului e un proiect de decret la Consiliul de Miniștri și urmează să fie inclus în proiectul Codului Penal”1. Ziarul Scânteia din 21 septembrie 1966 informa, pe prima pagină, în colțul din dreapta sus, că în ziua precedentă avusese loc o
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
numit Aurel Moga, doctor în medicină încă din perioada interbelică (1927), cu studii de cardiologie la Viena și Paris 3. Jocurile erau aproape făcute și secretarul general al PCR, Nicolae Ceaușescu, se grăbea să vadă aprobat decretul de interzicere a avortului. Pe 1 octombrie 1966, noua prevedere a fost publicată în Buletinul Oficial al RSR. La art. 1, Decretul nr. 770/1966 prevedea: „Întreruperea cursului sarcinii este interzisă”1. Tradiționalismul moral comunist: „...să apărăm moralitatea poporului” Cercetări anterioare converg în a
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
a fost publicată în Buletinul Oficial al RSR. La art. 1, Decretul nr. 770/1966 prevedea: „Întreruperea cursului sarcinii este interzisă”1. Tradiționalismul moral comunist: „...să apărăm moralitatea poporului” Cercetări anterioare converg în a susține că decizia de a interzice avortul în România comunistă a fost motivată mai ales de nevoia de „brațe de muncă” a economiei socialiste, centrată pe producția industrială. Mary Ellen Fischer (1985, p. 125), de exemplu, susține că interzicerea avortului în România și campania pronatalistă a anilor
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
a susține că decizia de a interzice avortul în România comunistă a fost motivată mai ales de nevoia de „brațe de muncă” a economiei socialiste, centrată pe producția industrială. Mary Ellen Fischer (1985, p. 125), de exemplu, susține că interzicerea avortului în România și campania pronatalistă a anilor ’70 „au fost cauzate de o nevoie potențială de forță de muncă”. Gail Kligman este parțial de acord cu această explicație ă „scăderea ratei natalității complica agenda necesarului de forță de muncă” (Kligman
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
2 august 1966, în care se decide în ce mod urma să fie abordată „problema” scăderii natalității în România, accentul se pune pe argumentele „morale”. Se susține că decretul prin care li se acorda femeilor libertatea de a cere un avort (463/ 1957) a provocat „un dezmăț în rândul tinerilor” (Iosif Banc), a „încurajat descompunerea în rândul tineretului” (Alexandru Drăghici), „a legalizat prostituția prin avorturi și prin îngăduința la divorțuri” (Nicolae Ceaușescu). Însuși cadrul în care se discută problema scăderii natalității
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
morale”. Se susține că decretul prin care li se acorda femeilor libertatea de a cere un avort (463/ 1957) a provocat „un dezmăț în rândul tinerilor” (Iosif Banc), a „încurajat descompunerea în rândul tineretului” (Alexandru Drăghici), „a legalizat prostituția prin avorturi și prin îngăduința la divorțuri” (Nicolae Ceaușescu). Însuși cadrul în care se discută problema scăderii natalității este unul moral. Interzicerea avorturilor este prezentată într-un continuum cu limitarea divorțurilor și ambele au ca miză reconsolidarea familiei și readucerea membrilor PCR
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
un dezmăț în rândul tinerilor” (Iosif Banc), a „încurajat descompunerea în rândul tineretului” (Alexandru Drăghici), „a legalizat prostituția prin avorturi și prin îngăduința la divorțuri” (Nicolae Ceaușescu). Însuși cadrul în care se discută problema scăderii natalității este unul moral. Interzicerea avorturilor este prezentată într-un continuum cu limitarea divorțurilor și ambele au ca miză reconsolidarea familiei și readucerea membrilor PCR pe linia „eticii comuniste”. Aceste motivații nu sunt legate de dezvoltarea economiei socialiste sau de protejarea și creșterea națiunii, ci de
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
eticii comuniste sunt destul de direct ancorate în „patriarhatul rural”1 (Pasti, 2003, p. 187). Alexandru Drăghici, membru al Comitetului Executiv al CC al PCR, identifică explicit sursele atitudinii conservator-rurale care stă la baza deciziei de a modifica legislația ce permitea avortul la cerere în România: Fiecare dintre noi suntem fii de muncitori sau țărani, de oameni săraci și știm cum am crescut. Nu știu de ce alergăm în altă parte să căutăm experiență. Trebuie să terminăm odată cu decretul acesta păcătos, care nu
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
imprecis „așa cum trebuie” este o interpelare a valorilor pe care, se presupune, membrii Comitetului Executiv, participanți la acea ședință, le împărtășesc, valori ale unui tradiționalism comunist. Nicolae Ceaușescu dă nota acestei orientări: Cum este posibil acest lucru șsă fie permise avorturile și divorțurileț, noi șPartidul Comunistț suntem o instituție de încurajare a prostituției sau avem răspunderea să păstrăm sănătatea poporului, sporul natural al populației, să apărăm moralitatea poporului? Interzicerea avorturilor și limitarea foarte severă a divorțurilor erau necesare, așadar, pentru a
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
nota acestei orientări: Cum este posibil acest lucru șsă fie permise avorturile și divorțurileț, noi șPartidul Comunistț suntem o instituție de încurajare a prostituției sau avem răspunderea să păstrăm sănătatea poporului, sporul natural al populației, să apărăm moralitatea poporului? Interzicerea avorturilor și limitarea foarte severă a divorțurilor erau necesare, așadar, pentru a „apăra moralitatea poporului”. Acesta nu este un argument economic, nici măcar unul naționalist, ci, în esență, un argument tradiționalist, pentru că în conceptul ceaușist de moralitate sunt incluse (practic) interdicția relațiilor
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
așadar, pentru a „apăra moralitatea poporului”. Acesta nu este un argument economic, nici măcar unul naționalist, ci, în esență, un argument tradiționalist, pentru că în conceptul ceaușist de moralitate sunt incluse (practic) interdicția relațiilor sexuale care nu au o funcție reproductivă, interdicția avorturilor și păstrarea familiei cu orice preț. Tradiționalismul moral se transformă în fundament al unei „politici a reproducerii”1 care susține că normalizarea comportamentelor reproductive și sexuale este necesară politic pentru supraviețuirea statului român. O interesantă schiță a tradiționalismului comunist o
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
da partea de muncă și la construirea viitorului? (Scânteia, 24 septembrie 1966, p. 2). Nicolae Ceaușescu hotărâse într-adevăr că acel moment a venit, indiferent de ceea ce credeau cititorii Scânteii. Contează genul? Ideologia „tradiționalistă” care animă decizia de a interzice avorturile și divorțurile în România este simbolic construită cu ajutorul categoriilor de gen. Statul este masculinizat prin atributele sale de control absolut, în timp ce toți cetățenii României sunt feminizați prin statutul lor de subordonați și subordonate ale regimului 1. Măsurile de interzicere a
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
și divorțurile în România este simbolic construită cu ajutorul categoriilor de gen. Statul este masculinizat prin atributele sale de control absolut, în timp ce toți cetățenii României sunt feminizați prin statutul lor de subordonați și subordonate ale regimului 1. Măsurile de interzicere a avortului sunt percepute tot prin prisma categoriilor de gen. Marea majoritate a celor care se adresează, prin scrisori, Comitetului Central al Partidului Comunist Român imediat după publicarea Decretului nr. 770/19662 ă așadar, în ultimele luni ale anului 1966 ă formulează
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
decretului, motivând că unii bărbați nu sunt interesați în închegarea unei familii, fac totul pentru rezolvarea intereselor lor și apoi părăsesc femeile, nerecunoscând copilul și ele sunt apoi obligate să îl crească. Alte femei scriu că vor fi „împinse la avorturi clandestine”2 și că „viața lor va deveni extrem de grea”3. Autoarea unei scrisori din Cluj susține că „o femeie nu poate fi obligată să țină o sarcină sau să aibă copii”4. Din Iași, o scrisoare anonimă susține că
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
bărbații sunt preferați în munci”. Arată că măsura luată este profund nedemocratică, incompatibilă cu regimul. În aceeași scrisoare, autoarea susține că „atîta timp cât femeia va naște, ea va trebui să hotărască în această problemă”5. Decizia de a interzice avortul introduce astfel categorii simbolice de gen în definiția statului (care este hipermasculinizat). În același timp, decizia este percepută prin prisma categoriilor de gen și stimulează ă uneori ă răspunsuri diferite din partea femeilor și a bărbaților. Regimul care a interzis avortul
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
avortul introduce astfel categorii simbolice de gen în definiția statului (care este hipermasculinizat). În același timp, decizia este percepută prin prisma categoriilor de gen și stimulează ă uneori ă răspunsuri diferite din partea femeilor și a bărbaților. Regimul care a interzis avortul în octombrie 1966 era însă un regim socialist, care încă de la instaurarea sa afirmase (inclusiv constituțional) principiul egalității dintre femei și bărbați și care declara că susține promovarea femeilor în toate domeniile vieții economice, politice și sociale. Mai mult, regimul
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]