5,989 matches
-
altul de muzica celebră și melancolică a lui Michel Legrand, drama aceasta este și mai pătrunzătoare, și mai profundă decât Un Carnet de bal. Ea arată cât de mult coincide sfârșitul flirtului cu sfârșitul inocenței, cât de mult se insinuaseră bătrânețea și amenințarea morții în inima iubirii înseși. Hermie o presimte chiar de la cea dintâi înlănțuire amoroasă. El, care era așa de grăbit să devină bărbat, se simte lovit din plin, în timpul acestei primei aventuri, de absurditatea vieții: Dorothy, tânăra femeie
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
mai ales că, ceea ce scriu nu-i nici într-un caz literatură de ficțiune, ci viață, viață ca a noastră. O altfel de viață, e viața mea. De ce o altfel de viață ? Pentru că marchează zbuciumul meu descris de la tinerețe până la bătrânețe. Cu bucurii și necazuri, cu depășirea a două mari nenorociri. Relatate nu a tât pentru mine sau pentru cititorul meu drag, ci pentru Andreea, nepoata mea. De la care aștept o cană cu apă! Autorul Viață zbuciumată Încerc ca din negura
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
localitățile învecinate, s-a tot vorbit despre necazul din casa noastră, și că cineva, chiar dacă neamuri, va înfunda temnița. Din cei 12 copii născuți, tragedia a fost că numai patru, trei fete și un băiat ajung să trăiască până la adânci bătrânețe. Două surori - la vârsta de 80-85 de ani, iar eu și sora care trăiește încă depășim acum 80 de ani - eu 86 iar ea 88...Ceilalți opt copii au murit până la vârsta de zece ani, excepție făcând primul copil, pe
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
Sunt aproape arse ș i nu mai pot fi salvate, oricât a încercat mama care niciodată nu rămânea indiferentă , când era vorba de sănătat ea noastră. Nenorociri se petrec și cu ceilalți copii, afar ă de noi patru ajunși la bătrânețe, dar nu fără a depăși necazuri de tot felul, cum se întâmpla și în restul familiilor nu numai de la noi din sat. Îmi amintesc cu durere cum biata mama, ceva mai apoi, îmi povestea, după moarte tatei, câte necazuri și
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
așă, și pe un bolovan cu alt bolovan lovește capsa, moment în care sora mea aude o explozie asurzitoare. Și odată cu pocnitura, simte că primește o zgârietură care i-a sângerat multă vreme piciorul, a cărei cicatrice o poartă până la bătrânețe. Lui Simion, explozia, pur și simplu, l-a schilodit, și-a pierdut vederea, și asta pentru toată viața, pentru că nimeni nu s-a implicat să șteargă urmele copilăriei lui nesupravegheate suficient. Când peste ani făcuse rost de bani iar progresul
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
celor 7 copii, iar a doua, Ileana, care locuia la un kilometru depărtare, fete care o vizitau și îi aduceau și de mâncare. Eu, tocmai de la Iași, cum puteam să o sprijin , să o bucur, să-i domolesc temerile că bătrânețea nu-i așa de împovărătoare ? În înțelegere cu Lenuța le mai trimiteam la ai ei, care erau și ai mei, câte o sumă, ca și mamei, dar ce-s banii pentru părinți, față de ceea ce-și doresc ei, de a
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
-n spirală, funii de ziua Se strâng În jurul ochilor gheme”... Amintindu-mi de excelență carte a lui C. Noica Sentimentul românesc al ființei și mai ales partea În care filosoful analizează conceptul de ființă (Intru) aplicat la basmul Tinerețe fără bătrânețe si viata fara de moarte, unde constată (se pare) că este singurul basm ce se termină trist (de pretutindeni), mi-au trecut prin minte cele trei săgeți ale fiului de Împărat (plecat la vânătoare, când În loc să-i apară În cale
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
la cot, și-au zâmbit În speranța, dar i-au Întors spatele. Ori s-au făcut că nu-l Înțeleg. Cine se mai ocupă astăzi să descifreze gândul cugetătorilor, al poeților? Câți demnitari, ridicați pe ruinele luptei din tinerețe până la bătrânețe a lui Tăcu n-au intrat În salita cu șase mese și optsprezece scaune, În bar „La matale”, barul intelectualilor Iașilor, să servească o bere, În tovărășia lui Tăcu, care, de multe ori, le-a oferit-o gratis? Au făcut
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
mână" ("scribens mortuus est"). Scrieri. De la Platon au ajuns până la noi circa 29 de dialoguri și câteva scrisori. În unele dintre ele este prezentă explicit problematica vieții sociale: * Republica * Legile * Politica Toate aceste lucrări au fost scrise de către Platon la bătrânețe, atunci când concepțiile sale filosofice erau pe deplin structurate, iar gândirea sa socială pe deplin matură. Învățăturile. Omul a reprezentat obiectul de studiu predilect pentru Platon, esența căutărilor sale, cu deosebire interioritatea acestuia. În dorința de a construi un tip ideal
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
fiindcă n-am fost în țara mea, sigur că a fost balsam pe o rană deschisă“... VOI N-AȚI ÎNTREBAT fără zahăr V| R|SPUNDE Trei împotriva tuturor BOBI Să nu vă lăsați niciodată păcăliți de vârsta oamenilor, prezumând că bătrânețea înseamnă musai umilință, pastile și cartofi. Doar fiindcă bunica voastră tușește sau merge în cârje nu înseamnă că printre septuagenare nu se află și babe periculoase, violente și vicioase. Eu vă zic că am cunoscut trei. Și un întreg cartier
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2196_a_3521]
-
gust și de mentalitate ale publicului. Ceea ce ne propunem să arătăm în această lucrare este că, alături de confrații lor de pretutindeni, destui autori dramatici români au găsit că merită să revină la Antichitate ca la un izvor fecund de inspirație. Bătrânețea și moartea unui poet Mulți comentatori ai operei lui Alecsandri au remarcat anacronismul din piesa acestuia Fântâna Blanduziei : scenariul imaginat de autorul român presupune tentativa lui Horațiu de a obține - prin intermediul versurilor sale din Arta poetică - bunăvoința lui August de
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
3) corespunde notei referitoare la pedeapsa titanidului asociat de Zoil lui Horațiu (I 8). Piesele de inspirație antică ale lui Alecsandri, centrate pe figura unui mare poet al epocii augustane, se înscriu într-o succesiune firească. Fântâna Blanduziei este drama bătrâneții unui artist care simte încă elanurile sufletești ale tinereții, fiind nevoit să-și accepte vârsta biologică, diferită de cea spirituală. Horațiu încearcă înflăcărarea juvenilă față de tânăra sclavă Getta fiind uluit de propriile porniri, pe care le socotea a fi rezervate
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
purtat de visuri de iubire pe când dar tinereța cu pas triumfător fuge de el și își previne totodată interlocutorul să nu se facă de râs purtându-se ca un tânăr : De-a tale grații însă, Postum, nu face-abuz./ Pe scara bătrâneții te urci tot spre junie/ Și de pe vârful scărei cade-n copilărie (I 8). Tema incompatibilității dintre vârsta afectivă și cea fizică este repusă în registru comic în scena în care bătrânul Postum o urmărește cu asiduitățile sale pe tânăra
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
să-și irosească anii tineri (de stai fără iubire în primăvara dulce,/ Trimite-ți tinereța în groapă să se culce). Iritat de pretențiile lui Postum, Gallus îl atenționează cu versul atribuit lui Horațiu Nu e mai tristă nebunie/ Ca strechea bătrâneței, iar Getta se bucură când un acces de tuse întrerupe declarațiile de amor ale vârstnicului crai : Prin tusa-i bătrânească i-a trece nebunia (III 2). Totodată, Scaur, care vrea s-o răscumpere pe sclavă pentru a putea s-o
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
Alecsandri l-a inclus pe Postum printre personajele sale. Fântâna Blanduziei stă, parcă, sub semnul odei II 14, care se deschide cu versurile : Hei, Postume, Postume, -n aprigă fugă/ se spulberă anii și-n van e-orice rugă,/ căci nici bătrâneții ce vine grozavă,/ nici morții nenfrânte n-aduce zăbavă . Ironic, Macedonski, luat drept model al personajului Zoil - după cum atestă, de pildă, scrisoarea lui Alecsandri către Ion Ghica din 9 ianuarie 1883 - constată identificarea bătrânului dramaturg cu protagonistul său, poetul latin
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
mă faci Zoil,/ Când singur tu te faci Horațiu . Oricâtă vanitate inerentă ar ascunde asumarea acestui alter ego vestit, ea are la bază o identitate reală de preocupări pentru problema trecerii timpului. Dacă Fântâna Blanduziei ar putea avea drept subtitlu „bătrânețea unui poet”, Ovidiu tratează despre moartea unui artist ca ispășire pentru farmecul și puterea sa de seducție. Ultima piesă a lui Alecsandri - începută în 1884, când a murit la Paris Iancu, fratele dramaturgului, și apărută în forma revizuită în 1890
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
morții. Cu o anume vanitate întemeiată pe încrederea în valoarea propriei creații, Alecsandri s-a ipostaziat în ultimele sale scrieri în doi dintre cei mai de seamă poeți ai Romei. S-a închipuit drept geniu, însă un geniu răvășit de bătrânețe și de moarte. Câteva capitole din această lucrare au fost realizate, într-o primă formă, în cadrul proiectului „Valorificarea identităților culturale în procesele globale”, cofinanțat de Uniunea Europeană și Guvernul României din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
mama lor nu vrea să-i vadă, ca să nu-și aducă aminte că trec zilele - III 9). Agamemnon își cunoaște și el vârsta (Nu sunt un tânăr care nu știe decât să încerce aventura tuturor libertăților - III 13), Casandra deplânge bătrânețea lui care-i desparte iremediabil (De ce nu ești tu mai tânăr ?... se poate citi în Agamemnon la fiecare hotărâre litera scrisă de viață... nu face decât să recitească vechiul text - III 2). Bătrânii încearcă să-și umple deficitul de elan
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
tuturor ca năzuință spre tinerețe. Agamemnon își declară setea după ape curate, limpezi, neîncepute (II 12), Clitemnestra înțelege că el vede în tânăra captivă o pavăză împotriva senectuții (femeia abia ieșită din copilarie, adusă... să-ți ție de urât la bătrânețe - III 14). Egist o previne pe fată că regele caută în ea doar șansa de a-și încălzi sufletul (va încerca să-și încălzească bătrânețele cu sângele tău tânăr - III 4), Casandra simte că omul iubit nu-i poate oferi
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
pavăză împotriva senectuții (femeia abia ieșită din copilarie, adusă... să-ți ție de urât la bătrânețe - III 14). Egist o previne pe fată că regele caută în ea doar șansa de a-și încălzi sufletul (va încerca să-și încălzească bătrânețele cu sângele tău tânăr - III 4), Casandra simte că omul iubit nu-i poate oferi dragoste adevărată (n ai nimic să-mi dai și eu ție totul - III 1). Nenorocirea vine din faptul că tinerețea se contaminează de uscăciunea bătrâneții
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
bătrânețele cu sângele tău tânăr - III 4), Casandra simte că omul iubit nu-i poate oferi dragoste adevărată (n ai nimic să-mi dai și eu ție totul - III 1). Nenorocirea vine din faptul că tinerețea se contaminează de uscăciunea bătrâneții. Departe de a o îmblânzi pe Clitemnestra, Egist se lasă manipulat de ea. Tânărul cântăreț ajunge un parvenit redus la rolul de marionetă : a fost umbra Clitemnestrei, jucăria și făptura ei (IV 7). Dacă la început nutrește mândrie deghizată în
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
piardă astfel gustul vieții. Bătrânii le sorb suflul și energia doar pentru a-și găsi împreună sfârșitul. Blestemul care apasă asupra Atrizilor este fatalitatea vârstei. Pentru foarte tânărul Petru Dumitriu - la data publicării piesei avea puțin peste douăzeci de ani - bătrânețea înseamnă gol sufletesc, adică moarte. Tragedia anulată Majoritatea creațiilor dramatice mai vechi sau mai noi consacrate figurii lui Oedip au drept prototip opera lui Sofocle Oedip rege. Tragedia lui Seneca Oedip (41-49 ?), piesele omonime ale lui Corneille (1659) și Voltaire
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
am scos din rosturile firești ale fecioriei tale (I 3). Ca și la Sofocle, la Radu Stanca stau alături Oedip, păcătosul fără vină, și Antigona, copila care a ales fuga în locul nunții dorite de orice fecioară pentru a-i ușura bătrânețea tatălui urgisit de soartă. În pofida similitudinilor, tragedia lui Sofocle și drama lui Radu Stanca au motivație diferită. Oedip la Colonos prezintă împăcarea eroului cu soarta sa, acceptarea necondiționată a voinței divine, ceea ce îi aduce în cele din urmă absolvirea de
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
cotidianul prozaic. Într-o piesă în care protagoniștii au nume și, deseori, exprimare cu iz suburban, personajele nu par să prețuiască miturile. Dida nu este interesată de explicațiile pretențioase ale lui Marian care cercetează semnificațiile universale ale basmului Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte : Pe mine nu mă dai gata cu mituri (I, p. 616). Tot astfel, Marghioala ia în râs aprecierile ginerelui ei despre călătoria inițiatică la combinatul de porci de la Galați, buricul lumii : Acesta e noul mit... miticul
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
locul de unde a fost vărsat (I, p. 608). La sosirea bărbatului ei, își dă seama că e considerată drept o piesă de muzeu, o fosilă (I, p. 608), în timp ce Dida, noua lui cucerire, le apare tuturor ca întruchiparea tinereții fără bătrânețe (I, p. 609). Convins din prima clipă că Marghioala joacă teatru ca o mare actriță, Ionel pune pe seama vârstei faptul că e nervoasă, intimidată și are impresia că e urmărită (I, p. 608). Mai târziu, când îi aduce o oglindă
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]