5,096 matches
-
despre briganzi și luptele cu ocupanții otomani. Baladele kleftice (Κλέφτικα τραγούδια) sunt un subgen al muzicii populare grecești, care descria viața rebelilor eleni. Cele mai importante înfruntări dintre greci și otomani au fost imortalizate în povești și cântece populare, precum balada epică "To tragoudi tou Daskalogianni" din 1786, în care sunt narate luptele de rezistență din timpul lui Daskalogiannis.. După eșecul în fața Vienei din 1683, Imperiul Otoman a intrat într-o lungă perioadă de declin - atât militară cât și economică, care
Grecia Otomană () [Corola-website/Science/325867_a_327196]
-
Eu vreau să-ți spun că te ador”, „Și între noi mai e un pas”, „Te chem”, „Continent pierdut”, „Cântec de Crăciun”, „Nu mai știu ce-i bine și ce-i rău”, „Temeri și umbre”, "De ziua ta iubirea mea", „Baladă pentru Sanda”, „N-a fost iubire”, „Mai trece o zi”, „O noapte cu tine”, „Totul e perfect”, „E iarnă iar și seară iar”, „Sunt doar un poet”, „Fiesta”, „Louisamour”, „Te voi găsi”, „Primul pas”, „În fiecare clipă”, „Nu regret”, „Noaptea
Dan Iagnov () [Corola-website/Science/326908_a_328237]
-
I Can't Have You" și "Spoonful". Primul ei hit individual a fost "All I Could Do Was Cry", piesa care a atins locul al doilea în clasamentele R&B. Leonard Chess preconizase că James va ajunge o interpreta de balade care are potențialul să treacă facil de la un stil la altul și curând a înconjurat-o cu viori și alte instrumente cu coarde. Prima balada acompaniata de instrumente cu coarde pe care James a înregistrat-o în mai 1960 și
Etta James () [Corola-website/Science/323565_a_324894]
-
În timp ce piesa „I Will Love Again” a ocupat primul loc în clasamentul Billboard Dance Music/Club Play și numărul 32 în Billboard Hot 100, „Adagio” și „I Am Who I Am” au primit numeroase difuzări în cadrul posturilor radio din Europa. Balada „Love by Grace” a fost inclusă pe coloana sonoră a serialului brazilian "Legături de familie" și a câștigat rapid prima poziție în clasamentele radio. Pe parcursul anului 2001 Fabian a înregistrat trei cântece pentru coloanele sonore ale filmelor "Inteligență artificială", "" și
Lara Fabian () [Corola-website/Science/323624_a_324953]
-
lui Dan Moisescu", ce cuprinde culegeri, prelucrări și creații personale ale artistului. Cunoscând întreaga diversitate a genurilor și speciilor tradiționale a fost tentat în mod firesc de o abordare cât mai completă a acestora: cântecului liric propriu-zis i-a alăturat balada, cântecul haiducesc, cântecul de dragoste, cel de lume, romanța semicultă și chiar cântecele în stil popular ale unor autori de muzică ușoară. Florilegiul din înregistrările sale evidențiază această foarte diversă abordare repertorială, care tentează la o asociere a personalității lui
Dan Moisescu () [Corola-website/Science/323812_a_325141]
-
cel de al treilea album de studio al artistei, considerând că ,4 arată un progres, o maturizare a concepției pe care o are Beyonce asupra lumii". Rolling Stone consideră albumul ,mult mai relaxat, un set personal care scoate în evidență baladele și accentuează nuanțele artistei. E acel tip de album pe care îl face un artist când consideră că nu mai are nimic de demonstrat". Ology.com a oferit o critică pozitivă, spunând că ,albumul e destul de ușor cel mai vibrant
4 (album de Beyoncé) () [Corola-website/Science/323100_a_324429]
-
com a oferit o critică pozitivă, spunând că ,albumul e destul de ușor cel mai vibrant din cariera sa ... imploră să fie cântat live în fața a sute de mii de fani care țipă". Slant Magazine a declarat că ,4, predominat de balade și intimitate, prezintă o Beyonce pregătită și fertilă", acordând albumului un scor de 3.5 din 5, fiind dezamăgit de lipsa up-tempo-urilor. Site-ul Culture Bully a oferit o recenzie negativă, considerându-l un album ,nememorabil", criticând influența muzicii din
4 (album de Beyoncé) () [Corola-website/Science/323100_a_324429]
-
diferite produse), așezate aleatoriu. Mâncarea, băutura și muzica sunt de obicei specific irlandeze într-un Irish Pub, dar nu este o constrângere specificul acesta. Genurile muzicale ascultate în Irish Pub-uri sunt: oldies, rock alternativ, reggae, irish & german drinking songs, balade, jazz, smooth, evergreen. Designul acestui tip de pub, Irish Pub Country Cottage, pornește de la stilul tradițional al căsuțelor irlandeze de la țară. Exteriorul are ca mărci distinctive: pereții din ipsos, albi, spălăciți, ușa de la intrare viu colorată și pe geamul din
Irish pub () [Corola-website/Science/324106_a_325435]
-
1+2/94), "Hotare și măști" (IV) ian-mart.96 - În nr. 5 al revistei Iconar a Institutlui privat Bucovina-Basarabia, din Rădăuți apare articolul "Evocare - Octav Vorobchievici", de Manuela Nicolae-Posescu. martie 1996 - Institutul de Cercetări al Academiei Româno-Americane, Mannheim, Germania, multiplică balada "Vedea-Vedița" de O.V. și 2 articole semnate de Petre Berneagă și Manuela Nicolae-Posescu. 13 martie 1996 - Ziarul Teleormanul publică articolul "Vedea-Vedița sau dragostea de neam", semnat de Paul Șerbănescu. ian. 1997 - În Dicționarul biobibliografic al Județului Teleorman, autor Stan
Octav Vorobchievici () [Corola-website/Science/324108_a_325437]
-
V. iulie 1997 - Revista de cultură Steaua nr.7, Cluj, publică articolul " Cu Lucian Blaga în Portugalia", de Octav Vorobchievici, cu notă biografică de Constantin Cubleșan. iulie-sept.1997 - Revista de cultură Cele trei Crișuri din Oradea (nr. 7-9/97) publică "Balada Vedei", culeasă de Octav Vorobchievici. oct.-dec. 1997 - Aceeași (nr. 10-12/97) publică articolul "Evocare - Octav Vorobchievici", de Manuela Nicolae-Posescu. 1997 - În volumul "Personalități ale gândirii militare românești" de col. Petre Out, Ed. Academiei de Înalte Studii Militare, București, la
Octav Vorobchievici () [Corola-website/Science/324108_a_325437]
-
Tulcea, ajutat de câțiva membri ai unei comisiuni folcloristice, instituită de ministrul Spiru Haret, la 1897, Ion Odor, Ion Ionescu, Al. Hodoș, C. Notara, dau la iveală un considerabil material de peste 5.000 de bucăți poetice, format din cântece bătrânești (balade), hore etc., colecționat într-un volum de 1700 pagini. În întreprinderea aceasta, au apărut câțiva Șolcani, în persoana lăutarilor Anghel Cambrea din comuna Săcelu, Gorj; cobzarul Stăneu Ion din Cucueți, Teleorman; Dumitru Văleanu din Roșiorii de Vede etc., care, numai
Petrea „Crețul” Șolcan () [Corola-website/Science/324301_a_325630]
-
soro, lume”"), fie de inspiratele doine ("„Dorul greu”"; "„Căința”"; "„Jelui-m-aș”"; "„Străinul sărac”"; "„Dor de țară”"; "„Înstrăinatul”"), fie de cântecele erotice ("„Ochii și sprâncenele”"; "„Dogorul”"; "„Amurezatul”"; "„Grâu mărunt”"; "„Dragă băiețele”"; "„Ibovnicul”"; "„Dragostea la bătrânețe”"), fie de vechiul repertoriu de balade, unde versurile depășeau totdeauna numărul de o sută ("„Corbea”"; "„Fulga”"; "„Dobrișanu”"; "„Meșterul Manole”"; "„Gheorghelaș”"; "„Stanislav Viteazul”"; "„Badiul”"), „lăutarul Brăilei” dădea fiecărui cântec interpretarea cea mai potrivită. Nu i-au fost străine nici cântecele de lume bucureștene din prima jumătate a
Petrea „Crețul” Șolcan () [Corola-website/Science/324301_a_325630]
-
într-o regie specifică genului. Albumul conturează un tablou muzical coerent, specific muzicii progresive, în care își fac simțită prezența influențe diverse, între care și cele folclorice, amintind în acest fel de Phoenix. Discul debutează cu „Scrisori iubite”, o scurtă baladă acustică, compusă pe versurile poetului George Topîrceanu, cu trimiteri către muzica medievală. Tabloul liric este completat de alte două balade de mare sensibilitate, „Dacă vrei”, una dintre cele mai cunoscute creații ale trupei, compusă de Marcel Breazu, respectiv „Despărțire”, care
Celelalte Cuvinte I () [Corola-website/Science/326526_a_327855]
-
influențe diverse, între care și cele folclorice, amintind în acest fel de Phoenix. Discul debutează cu „Scrisori iubite”, o scurtă baladă acustică, compusă pe versurile poetului George Topîrceanu, cu trimiteri către muzica medievală. Tabloul liric este completat de alte două balade de mare sensibilitate, „Dacă vrei”, una dintre cele mai cunoscute creații ale trupei, compusă de Marcel Breazu, respectiv „Despărțire”, care încheie albumul. „Dacă vrei” a fost preluată de formația byron, fiind inclusă pe albumul "Perfect" (2011), și de Felicia Filip
Celelalte Cuvinte I () [Corola-website/Science/326526_a_327855]
-
mare longevitate în toate topurile. Numele "Greatest Hits" este inedit pentru un album de debut al unei formații, însă, în cazul VH2, acest nume reflectă faptul că este vorba de un super-grup, format din muzicieni cu experiență. Albumul include melodiile „Balada controlorului” și „Păsări de fum”, piese compuse de Pocorschi în vremea când acesta era membru Holograf și apărute pe primul disc Holograf, în anul 1983. La sfârșitul anului 2002, apare videoclipul piesei „Mai stai”, care în iunie 2003 este nominalizat
VH2 () [Corola-website/Science/326549_a_327878]
-
de pe discul "Solo 2.0" au fost influențate puternic de muzica electronică și cea rock; de asemenea, notabilă este implicarea în proiect a formației Cluster și a orchestrei conduse de Fabio Gurian. Pentru a promova materialul, Mengoni lansează pe single balada „Tanto il resto cambia”, respectiv piesa „Dall'inferno” și susține un turneu în ultima parte a anului 2011. În aceeași perioadă Mengoni înregistrează un duet cu Lucio Dalla, care a fost inclus pe albumul "Questo è amore". În primăvara anului
Marco Mengoni () [Corola-website/Science/326830_a_328159]
-
, nume cu care este cunoscut în balada și în legendă, iar după adevăratul sau nume, Gheorghe Obedean, s’a născut pe la anul 1807 în Satul Nou, pe atunci sub stăpânirea Austriei. Acest fapt reese din declarațiile proprii ale haiducului în fața organelor de anchetă. Părinții lui Stânga au
Stoian Stângã () [Corola-website/Science/324991_a_326320]
-
și să rămână pe mai departe crestin-ghiaur? El însuși, Stânga, spune că a fost trecut la islamism în urma unor torturi și persecuții, altfel ar fi fost să i se “piardă viața cum s’a întâmplat cu altii”, în aceeași situație. Balada arată în felul următor aplicarea torturii, la care s’a procedat după vreo două luni de detențiune în temnița pe chestia refuzului sau de a se turci: Un mangăl de foc lua Și în brațe i-l punea Și cu
Stoian Stângã () [Corola-website/Science/324991_a_326320]
-
Și în brațe i-l punea Și cu fruntea că-l pripea, Până apă că-l trecea! Miru din cap îi scotea; Din numele lui -Stoian, Îi punea nume: Hasan. Of, Hasan, Celi-Hasan! Pe de altă parte, unele varinante ale baladei atribuie un rol de seamă în turcirea silită, nasului trădător -Niclocea. Acesta ar fi fost de față la moscheia din Vidin, când, îi tăia, îi dă’n gură de-o mânca”. Mai tarziu, în momentul când se răzbună asupra nasului
Stoian Stângã () [Corola-website/Science/324991_a_326320]
-
nasului trădător -Niclocea. Acesta ar fi fost de față la moscheia din Vidin, când, îi tăia, îi dă’n gură de-o mânca”. Mai tarziu, în momentul când se răzbună asupra nasului perfid, Stânga după cum arată o altă variantă a baladei, i se adresa acestuia cu următoarele cuvinte de reproș: O, nasule, dumneata! Nu-ți fu milă și păcat De pe mine mă turciși, Numele mi le schimbași; Din numele creștinești, Îmi puseși alte, turcești: Din Stânga, Deli-Hasan!? Oricum va fi fost, Stânga
Stoian Stângã () [Corola-website/Science/324991_a_326320]
-
acțiunea să haiduceasca. Iceputul acestei haiducii cade, potrivit documentelor scrise, în anul 1840; adică la un timp relativ scurt după momentui islamizării. Iar pe acestă noi îl determinăm în baza calculului fazelor în robirea lui Stânga, relatate de el însuși. Balada spune și ea: Când oi zice colălie, a plecat în haiducie! Nu pleca de sărăcie, ci pleca de dușmănie! Stăruința cugetului de a scăpa de robie și de a reveni la legea pravoslavnica, se vede limpede din relatarea documentara că
Stoian Stângã () [Corola-website/Science/324991_a_326320]
-
pentru paza la turmă. Cei șase amintiți figurează în documente ca membri ai cetei căzuți ulterior în mâinile autorităților. Au fost însă și alții, preum : Zagare și Ali pandurul din Bregova (sat românesc sud-duarean), Dinu din Clujmir (în Oltenia) ș.a. Balada populară vorbește deasemeni, totdeauna, de nucleul cetei alcătuită din patru haiduci, care sunt, ca și în documente: Stânga, fratele său, nepotul său de frate, al patrulea fiind indicat uneori că nepot de frate, alteori că văr primar. Dar numele lor
Stoian Stângã () [Corola-website/Science/324991_a_326320]
-
din patru haiduci, care sunt, ca și în documente: Stânga, fratele său, nepotul său de frate, al patrulea fiind indicat uneori că nepot de frate, alteori că văr primar. Dar numele lor, înfara de acela al lui Stânga, sunt în balada altele și anume: Crăciun, Dumitru și Stancu, descriși și ei că turciți, cu noile lor nume: Ismail, Mahmud și Arap Buzat. În schimb, Dinu și Călin sunt înfățișați în roluri de gazde și de sprijinitori activi ai cetei. O altă
Stoian Stângã () [Corola-website/Science/324991_a_326320]
-
Călin sunt înfățișați în roluri de gazde și de sprijinitori activi ai cetei. O altă modificare față de realitatea oglindita în documente este aceea că în locul numelui de persoana Călin, apare localitatea Calinic (existența în ținutul Vidinului). În unele variante ale baladei Ioan a devenit “Nica din Gradscov”. După cum numele lui Nicola, fratele lui Stânga, dispare în fața omonimului nasului trădător, Nicola-Nicolcea. După cum se știe însă, asemenea confuzii de nume, frecvente în balade, nu modifică totodată și esențialul în nararea faptelor. Plecarea cetei
Stoian Stângã () [Corola-website/Science/324991_a_326320]
-
localitatea Calinic (existența în ținutul Vidinului). În unele variante ale baladei Ioan a devenit “Nica din Gradscov”. După cum numele lui Nicola, fratele lui Stânga, dispare în fața omonimului nasului trădător, Nicola-Nicolcea. După cum se știe însă, asemenea confuzii de nume, frecvente în balade, nu modifică totodată și esențialul în nararea faptelor. Plecarea cetei în haiducie a avut loc, după toate probabilitățile, în primăvara anului 1840. Este verosimila nararea baladei că Stânga, pentru a-și camufla ieșirea în haiducie, să fi uzat de pretextul
Stoian Stângã () [Corola-website/Science/324991_a_326320]