5,546 matches
-
Eliade în tradiția scriitorilor „balcanici” autohtoni, de la Dionisie Eclesiarhul, Pitarul Hristache și Zilot Românul, până la Ion Ghica, Ion Luca și Mateiu Caragiale, Ion Barbu, Urmuz, Ion Marin Sadoveanu și Eugen Barbu. Nuvela La țigănci” a fost comparată, datorită pitorescului său balcanic, cu scrieri caragialiene precum nuvela „La hanul lui Mânjoală” sau schițe ca „Petițiune” sau „Căldură mare”. Căldura mare și birjarul filozof sunt aspecte întâlnite în "Momentele și schițele" lui Caragiale. Profesorul Gavrilescu, guraliv și confuz, poate fi asemănat cu un
La țigănci () [Corola-website/Science/306433_a_307762]
-
antrenor experimentat care s-o pregătească. Din anul 1996 s-a transferat la C.S. Siderurgica Hunedoara, având dublă legitimare și la Universitatea Cluj (între 1999-2004) și se antrenează cu prof. Ștefan Beregszaszi. A obținut de trei ori titlul de campioană balcanică la 800 m și 1.500 m, de asemenea a cucerit două titluri de campioană națională de tineret la 800 m și 1.500 m, cinci titluri de campioană națională de senioare la 800 m, 1.500 m și 3
Maria Cioncan () [Corola-website/Science/305814_a_307143]
-
necesitat o perioadă lungă de refacere. La vârsta de 22 de ani, în anul 1999, obține titlul de Maestră a Sportului. În primăvara anului 2000 Maria Cioncan a participat la patru concursuri din care a câștigat trei, devenind și campioană balcanică în proba de 1.500 m. Însă, în ciuda timpilor buni care erau sub baremul de participare la Olimpiadă, nu a fost selectată în lotul de atleți care au reprezentat România la Jocurile Olimpice de la Sydney din anul 2000. Din anul 2001
Maria Cioncan () [Corola-website/Science/305814_a_307143]
-
septembrie 2003); Doctor Honoris Causa al Universității "Ovidius" din Constanța (aprilie 2006); Doctor Honoris Causa al Universității Maritime din Constanța (mai 2008). De asemenea, este membru al Academiei Central Europene de Știință și Artă (din anul 2000); membru al Academiei Balcanice de Științe (din mai 2002) ; membru al Academiei Diplomatice Internaționale (din iunie 2002); membru asociat al Academiei Europene de Științe, Arte și Litere (din iulie 2002). Dumitru Mazilu a primit numeroase premii pentru activitatea sa științifică și juridică: Premiul "Simion
Dumitru Mazilu () [Corola-website/Science/305843_a_307172]
-
de inspirație italiană. Aceste elemente vestice au pătruns probabil din Transilvania în Țara Românească. Atât recepția elementelor orientale cât și a celor nord-italiene a fost înlesnită de numeroase călătorii, prin care boierimea valahă descoperise pe lângă Orientul Apropiat, Grecia și Peninsula Balcanică mai ales Italia. Exemplul cel mai grăitor pentru această deschidere este cel al marelui cărturar Constantin Cantacuzino, format la școlile din Constantinopol și Padova, care ajunsese să joace un rol central în politica Țării Românești din ultimul sfert al secolului
Stilul brâncovenesc () [Corola-website/Science/305890_a_307219]
-
i (greacă: Έλληνες - "ellenes") reprezintă o grupă etnică și o națiune care populează a din secolul al XVII-lea î.Hr. până în prezent. Astăzi grecii pot fi întâlniți în peninsula greacă a Europei de sud (sudul Peninsulei Balcanice) și în Cipru. Până în secolul al XX-lea grecii erau distribuiți peste tot între peninsula greacă, coasta vestică a Asiei Mici, Pontus și Constantinopol, regiuni care coincideau cu o mare întindere din Imperiul Bizantin al secolului al XI-lea și
Greci () [Corola-website/Science/305272_a_306601]
-
are o continuitate istorică de aproximativ 3.000 de ani, iar alfabetul grec este utilizat în scriere încă din secolul IX î.Hr. Limba greacă are unele trăsături lingvistice comune cu limba română, limba albaneză și limba bulgară (vezi Uniunea Lingvistică Balcanică) și a absorbit numeroase cuvinte străine, în principiu de origine vest-europeană ori provenite din limba turcă. Anumite evenimente istorice importante au fost incluse mai jos, însă această cronologie nu este menită să redea toate evenimentele istorice care nu au legătură
Greci () [Corola-website/Science/305272_a_306601]
-
în 1878. În 1885, a fost realizată unirea Regatului Bulgariei cu Rumelia de Est. În teritoriile macedoniene, ce erau sub dominație turcă, a izbucnit revolte Ilinden-Preobrazhenie, care a fost înăbușită crud de autoritățile turce. Bulgaria a luat parte la războiul Balcanic (1912) pentru a-și unifica națiunea. A câștigat războiul, dar în Războiul Inter Aliați (1913), care a urmat la scurt timp, a fost învinsă de foștii aliați și câteva din teritoriile locuite de bulgari au fost pierdute. Participarea Bulgariei în
Biserica Ortodoxă Bulgară () [Corola-website/Science/305376_a_306705]
-
sau aveau o politică proprie - precum Macedonia. Începutul anului 1804 l-a determinat pe episcopul Jovan Jovanovic să ceară tarului ajutor militar pentru că sîrbii să-și dobândească libertatea. Răscoală sîrbilor și revoluția grecilor au dus la o apropiere între popoarele balcanice, pe baza credinței religioase, care îi obligă să fie solidari în timpul conflictelor cu Imperiul otoman. În 1805 se formează, sub conducerea lui Karageorge (ierarh grec al Belgradului), un consiliu de conducere în care un rol important l-au avut preotul
Biserica Ortodoxă Sârbă () [Corola-website/Science/305377_a_306706]
-
locuite de români, cerând încă din anul 1809 că granița răsăriteana a viitoarei Șerbii să fie râul Timoc. Distrugerea Mănăstirii Studenica în 1806 de către trupele otomane a însemnat declanșarea conflictului deschis dintre sîrbi și Poartă, lupta care a readus popoarelor balcanice speranța independenței. Răscoală a încetat în 1812, Poartă încercând să readucă liniștea în Șerbia, acordând amnistie răsculaților, introducând impozite moderate și o autonomie administrativă locală. Mânăstirile și bisericile au devenit adăposturi ale răsculaților sîrbi. Mânăstirile Valjavic și Bogovadji au fost
Biserica Ortodoxă Sârbă () [Corola-website/Science/305377_a_306706]
-
canonistul Emilian Rădici, în 1897 au desființat congresul, dar în următoarele congrese din anii 1902-1907, s-au unit partidele, fiind impulsionate de influențele austriace și maghiare și s-a reformat viața mânăstireasca. Încheierea primului război mondial, în 1918, aducea statelor balcanice întregirea teritoriului lor național. La 1 decembrie, la Belgrad, a fost proclamat regatul sîrbo-croato-sloven, punându-se astfel bazele Iugoslaviei actuale. După ce teritorile bisericești ale Șerbiei s-au unit, Sfanțul Sinod de la Constantinopole a aprobat faptul că Biserică Ortodoxă Sîrbă să
Biserica Ortodoxă Sârbă () [Corola-website/Science/305377_a_306706]
-
(în , în , în ) este un oraș port la Dunăre în regiunea Silistra din nord-estul Bulgariei. În perioada 1913-1940 a aparținut de Regatul României, împreună cu restul Dobrogei de Sud, în urma celui de-al Doilea Război Balcanic (iunie-august 1913). În 1940, Cadrilaterul, inclusiv , a fost redobândit de Bulgaria. Orașul se află pe malul drept al Dunării, la 58 km est de Ruse și 62 km vest de Silistra. Pe malul opus se află orașul românesc Oltenița, cele
Turtucaia () [Corola-website/Science/301502_a_302831]
-
Otoman și a fost sub dominația acestuia timp de aproape cinci secole. Turtucaia a fost eliberată de sub stăpânirea otomană de către ruși în timpul Războiului Ruso-Turc din anii 1877-1878, devenind ulterior parte din Regatul Bulgariei. Un urma celui de-al Doilea Război Balcanic ce a avut loc la mijlocul lui 1913, Turtucaia, împreună cu restul Dobrogei de Sud (cunoscută și sub denumirea de Cadrilater) a fost încorporată în Regatul României. În perioada 1916-1918, în timpul Primului Război Mondial, orașul a fost ocupat de armatele bulgară și germană. La
Turtucaia () [Corola-website/Science/301502_a_302831]
-
din cele mai importante orașe din regiunea istorică Dobrogea și din Cadrilater. Orașul a aparținut Țării Românești în timpul lui Mircea cel Bătrân, probabil și al lui Vlad Țepeș pentru scurtă vreme, a fost anexat de România după al Doilea Război Balcanic. A fost parte componentă a României din 1913, până în 1940, când a fost returnat Bulgariei în urma Tratatului de la Craiova, tratat impus de Puterile Centrale. Dârstor reprezintă, de asemenea, originea denumirii cartierului bucureștean Dristor, acesta aflandu-se pe ruta către Dobrogea
Silistra () [Corola-website/Science/301501_a_302830]
-
statutul de simplu oraș ("kaza") în sangiacul Rusciuk al provinciei nou înființate. În urma Războiului Ruso-Turc din 1877-1878, Silistra intră sub stăpânirea Bulgariei, fiind un oraș frontalier cu România. Între iunie și august 1913 are loc cel de-al Doilea Război Balcanic, conflict care se sfârșește cu înfrângerea Bulgariei. Pe 10 august 1913 este semnat Tratatul de la București, iar Silistra, împreună cu restul Dobrogei de Sud (cunoscută și sub denumirea de Cadrilater) sunt anexate de Regatul României. Alături de numele original, localitatea primește și
Silistra () [Corola-website/Science/301501_a_302830]
-
modernizate, adaptate la noua formă de mobilier. Întoarcerea lui Brâncuși în România i s-a datorat tot ei. Fiind ofițer de rezervă încă din 1909, Gheorghe Tătărescu a luat parte la campania din Bulgaria în timpul celui de-al doilea război balcanic din 1913, însă datorită sănătății sale precare a fost repartizat părții sedentare a regimentului 18 Infanterie chiar în ziua mobilizării. Refuzând, s-a prezentat la raportul comandantului și a cerut să plece cu regimentul activ. A obținut, apoi, comanda companiei
Gheorghe Tătărescu () [Corola-website/Science/299971_a_301300]
-
goți divizați religios și politic. Astfel că ostrogoții cad sub lovitura hunilor și devin supuși acestora. Vizigoții se retrag peste Dunăre, unde primesc pământ în Moesia și Tracia, pe când Dacia părăsită de ei cade în mâinile noilor năvălitori. În Peninsula Balcanică, dar și în Dacia, vizigoții au fost conduși de regele Athanaric. Atât greutungii cât și tervingii au fost puternic romanizați în secolul al IV-lea ca urmare a comerțului cu bizantinii și a legăturilor militare cu aceștia. În această perioadă
Goți () [Corola-website/Science/300007_a_301336]
-
tematice "Evoluția comunităților umane în bazinul Ialomiței, Omul și Râul". Artefactele ce aparțin culturilor neo-eneolitice (mil. V-IV a Chr.), oferă prilejul cunoașterii creației materiale și spirituale a comunităților umane sedentare, legate organic de marile centre de civilizație din Peninsula Balcanică și Orientul Apropiat. Din epoca metalelor cităm în mod deosebit depozitul de bronzuri de la Dridu-Metereze (Hallstatt sec. X-IX a. Chr.). Prin numărul mare de piese (352) și diversitatea lor (seceri, vârfuri de lance, topoare, obiecte de podoabă, de harnașament) se
Muzeul Județean de Istorie Ialomița () [Corola-website/Science/313035_a_314364]
-
ANDREI în ziarul”Romînia Liberă”nr.13634-7 sept.1988 Referindu-se la spectacolul de opereta Papura Vodă: "iar compozitorul L. Brezeanu a împlinit atmosferă reprezentației prin muzică scrisă, în care țesătura melodiilor se structurează fericit cu tonurile crude ale melosului balcanic..." BIBLIOGRAFIA PRAHOVEI -anii 1968, 1969, 1970, 1971, editata de Bibliotecă Județeană ”N.Iorga” - Ploiești. GHEORGHE ȚENȚULESCU: "Stagiunea de vară a Teatrelor Populare", în revistă "Cîntarea României", nr.8/august 1980, pag. 18, București. GH.ȚENȚULESCU: "Însemnări de la premiera operetei ”Drumu-i
Leonida Brezeanu () [Corola-website/Science/313094_a_314423]
-
informația ca pe o marfă care trebuia livrată rapid. Principalii săi clienți proveneau din mediile de afaceri, dar și din interiorul presei, care era în plină ascensiune. Primul corespondent Havas în România a fost trimis în urma problemelor apărute în Peninsula Balcanică în 1877. În 1879 a fost creată la București o sucursală a agentiei Havas numită „Agenția Havas a României” care a funcționat până în 1888. Havas se bucură de un real succes, ceea ce îi determină pe doi dintre angajații săi germani
Agențiile de presă din România () [Corola-website/Science/314575_a_315904]
-
că bob, mazăre și linte, plante tehnice-in și cânepă, și pomi fructiferi ca mărul, atestat doar în aria Cucuteni. Probabil cultivau "Triticum monococcum", cea mai veche specie de grâu, ce descinde din triticum boeticum, originar din Orient și sudul peninsulei Balcanice, ce ulterior s-a răspândit pe spații largi pentru că se adapta la orice atitudine cuprinsă între 0-2000 metri. Cultivau "Triticum dicoccum", ce există în stare sălbatică în Orientul apropiat, adaptat la relief înalt. Cultivau orz ce se găsea în stare
Preistoria pe teritoriul României () [Corola-website/Science/314605_a_315934]
-
n. 3 octombrie 1941, București) este un filolog și istoric român, specialist în filologia clasică, în studiul civilizației bizantine și al culturilor din Balcani. S-a născut într-o familie de aromâni. O ramură a familiei sale, originară din Peninsula Balcanică, a fost întemeiată de un unchi stabilit, la începutul secolului al 20-lea, în Statele Unite ale Americii. A studiat filologia clasică la Universitatea din București, luându-și licența în 1964 , iar doctoratul în 1979. Este profesor la Universitatea Națională de
Nicolae-Șerban Tanașoca () [Corola-website/Science/313589_a_314918]
-
a fost un scriitor, traducător și publicist român, fratele mai mic al lui Tudor Vianu. era fiul dr. Alexandru și al Floricăi Vianu, fratele mai mic al lui Tudor Vianu. Orfan de mamă din 1912, a fost martor al Războaielor Balcanice și al Primului Război mondial, unde, ca cercetaș, își însoțește tatăl, medic militar, pe frontul din Moldova. Alexandru urmează liceul „Sf. Sava” din București și Facultatea de drept, pe care o absolvă în 1925. După moartea tatălui, în 1926, își
Alexandru Vianu () [Corola-website/Science/313718_a_315047]
-
și București, întemeiate de Vasile Lupu (1645) și Șerban Cantacuzino (1675). Korydalleus era perceput în așa măsură ca fiind legat de aristotelism, încât adjectivul «korydaleic» devenise sinonim cu «scolastic». În chip evident, Korydalleus a întreprins de unul singur pentru țările balcanice munca pe care iezuiții au asumat-o în echipă pentru școlile din Occident. De altfel, din corespondența cu elevul și prietenul său Ioannes Karyophilles, care se găsea în Țara Românească, rezultă că, puțin înaintea morții sale, Korydalleus fusese invitat în
Teophilos Korydalleus () [Corola-website/Science/313751_a_315080]
-
orientală”, care consta în împărțirea între marile puteri a teritoriilor eliberate ca urmare a prăbușirii Imperiului Otoman. Direct implicate în acest proces erau Rusia și Austro-Ungaria. Rusia sprijinea atât politic, cât și militar mișcările de eliberare ale slavilor din Peninsula Balcanică. Austria încerca să obțină dominația economică în regiune și să-și extindă teritoriul prin manevre diplomatice. Anglia susținea Imperiul Otoman, iar restul marilor puteri europene (Germania, Franța, Italia) încercau să joace un rol cât mai important în redistribuirea puterii. Criza
Mihai Eminescu, jurnalist politic () [Corola-website/Science/314064_a_315393]