8,717 matches
-
lume,/ Aleasă, darnică, preaminunată:/ Ferice-acel ce o vedea o dată;/ De regi și domni dorită-așa de tare/ Cănflăcărase lumea asta mare/ și orice ins o îndrăgea cu foc.”687 Personajele feminine față de care autorul manifestă intenția glorificării au ceva de basm, cel puțin în surprinderea trăsăturilor fizice, de altfel ele vin din mitologie, sunt mai puțin veridice: „În strai bogat, frumoasă peste poate,/ și-atât de proaspătă, cu ochii-n floare,/ Că de șiar fi dorit Cel-bun și-mare/ Iubire caldă
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
aparent, aceste donne demonicate apar într-o lumină cu totul favorabilă atunci când adevărata lor natură este descoperită sau când dorințele ascunse sunt reperate de cei din jur sau de către cititor. Cel mai concludent devine exemplul târgoveței din Bath, care în basmul pe care îl istorisește tovarășilor de drum evidențiază dorința femeii de a se căsători, căutarea permanentă a dragostei și a protecției masculine. Basmul pleacă de la un viol, pentru a dezbate apoi problema căsătoriei și a se încheia triumfal cu necesitatea
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
de cei din jur sau de către cititor. Cel mai concludent devine exemplul târgoveței din Bath, care în basmul pe care îl istorisește tovarășilor de drum evidențiază dorința femeii de a se căsători, căutarea permanentă a dragostei și a protecției masculine. Basmul pleacă de la un viol, pentru a dezbate apoi problema căsătoriei și a se încheia triumfal cu necesitatea indiscutabilă a iubirii autentice. 1033 Judith Serafini-Sauli, op. cit., p. 90. (trad. n.) 1034 Teodolinda Barolini, op. cit., p. 531. (trad. n.) 1035 Alexandru Balaci
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
exemplu, visele, căutând noi deschideri intelectuale, supunându-te unor teste de proiecție... d) Tranzitele lui Neptun la Venus Conjuncție Dispoziție: Deosebit de visător și romantic, subiectul aflat la vârsta la care poate iubi vede peste tot numai Feți-Frumoși sau prințese de basm. Idealul afectiv nu i s-a părut niciodată mai aproape și e gata să creadă că totul e posibil. Adesea, Își descoperă o pasiune artistică. Evenimente: În cazul cel mai fericit, poate fi vorba de o Întâlnire sentimentală care-i
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
realiste, sau aflate la marginea realității cunoscute, este viața personajelor. Paginile ce vor urma încearcă să rezume condiția personajelor semnificative ale literaturii române. Sunt cuprinse cele ale prozei și teatrului, mai puțin ale poeziei epice, deloc cele ale prozei fantastice, basmului etc. Care nu operează cu ființe reale, ci își asumă din start irealitatea personajelor: pajuri și cu zmei, extratereștri și eroi pur simbolici. Câteva excepții am îngăduit totuși acolo unde asemenea eroi au consistența unor oameni vii. O istorie a
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
lui”. Pe măsură ce avansăm în secolul XX, dezvoltarea economică permite chiar țăranilor să se alfabetizeze. Timpul are, aparent, o nesfârșită răbdare cu oamenii și țăranii ciresc, mai ales ziare, dar și cărți. Sau li se citește. Niculae Moromete le citește adulților basme și povestiri cu Nastratin Hogea. Fierarul țigan Iocan, ajuns prosper, aduce în sat, pe lângă potcoave, cărți care îi zăpăcesc pe oameni: Progres?, Există Dumnezeu sau Niță Pitpalac la Karlsbad. Primele două se poate să fi fost broșuri de popularizare pseudoștiințifice
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
Colegii de baterie îi strâng neamțului ucis creierul în gamelă și îl îngroapă pe furiș. La anchetă o țin pe-a lor și ruperea alianței îi scapă efectiv de orice consecințe. Generații după generații au studiat ca operă literară acest basm hilar pe care un mare scriitor nu a ezitat să îl semneze. În Delirul al aceluiași Preda, Șetefan al lui Parizianu ajunge corespondent de război pe frontul de Est și avem ocazia să aflăm câte ceva și despre această parte nevăzută
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
ficțiunea ar putea să fie la fel de strălucitoare. Așa cum zice Lorca, nu e adevărat că Un cer mare, fără oameni Urcă păsări În balonul său. Dar e atât de frumos, Încât nu m-ar deranja să trăiesc În această lume de basm. Ce se Întâmplă e că realitatea și ambasadorul ei subiectiv, adevărul, se dovedesc a fi indispensabile. Rațiunea e necesară pentru a supraviețui și a fi fericit. Vă voi povesti ceva Înduioșător. Gândirea copilului, care la Început era egocentric și incoerent
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
de flori pământul nins,/ Să cădem pătrunși de farmec, tu învinsă, eu învins./ Și cu ochii duși în noapte, să mai stau pe gânduri dus/ Până ce coboară'n zare și luceafăru-n apus./ De-aș putea, ți-aș da ca-n basme, zările cu-al lor afund,/Ale marilor întinderi și comorile ce-ascund,/Numai ca să stau cu tine, stele de pe cer să-ți număr,/ Când zâmbind, te apleci să-ți razămi capul tău de-al meu umăr ". Duminica, când ne plimbam
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
de la revista Ion Creangă din Bârlad: Tudor Pamfile și Mihai Lupescu. Mai ales că directorul Orfelinatului agricol de la Zorleni - Bârlad - Mihai Lupescu - a publicat folclor în colaborare cu S.Fl. M. (Legendele Maicii Domnului), bogatele sale colecții de obiceiuri, tradiții, basme, superstiții, strigături, proverbe, descântece, medicină populară, stându‐i la dispoziție folcloristului bucovinean. Mărturie stau , fără a fi relevate, scrisori in edite dintre cei doi, aflate în arhiva „Fondului memorial - documentar” S. Fl. M. de la Suceava, referitoare la „Povestea Maicii Domnului
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
unt din Bârlad” și că, și atunci, publicația trecea prin mari greutăți materiale „mai ales față cu scumpetea mereu crescândă a h ârtiei”... În cuprins, din același număr aflăm și de câteva cărți semnate de Virgil Caraivan aflate în difuzare: „Basme și legende străine” ‐ traducere din folclorul lumii, Editura și Tipografia Vălenii de Munte, 1911; „La gura sob ei” ‐ povești și snoave, Editura Socec; „Movila roșie” ‐ povestiri, schițe și amintiri, 1913, și că vor apare în curând „Povești de pretutindeni”, traducere
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
sau sfat pentru G.G. Ursu: ...”Mai cercați!”... Despre calitatea și limpezimea versurilor am ales ceva semnat de G. Nedelea: 441 Cântec trist - cântecelor mele Cântecele mele Flori târzii, uitate Cine-o să vă cânte Trist pe înnoptate?... Cine va-nțelege Basmul vostru oare Plin de suferință?... Basmu-acela-n care Ca-ntr-un scrin atâtea Am închis într-însul: Anii vieții mele Zâmbetele...plânsul... Va ști cântărețul Că în ele poartă Pentru totdeauna O iubire moartă? Cântecele mele Flori târzii, uitate, Cine-o
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
poetului G. Tutoveanu... La mică distanță de ei se află mormântul părinț ilor mei. A mamei, care și o noapte întreagă de‐ ar fi durat serile de clacă tot n‐ar fi terminat de spus cele mai frumoase poezii și basme, pe care numai ea le putea înmagazina și spune cu un meșteșug fără de seamăn. A tatei - care, născut la Bârlad, s‐ a pripășit la Priponești - unde a făcut gospodărie mare doar cu mintea și brațele sale, cumpărând pământ și înzestrând
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
salba de lumini, de munți, de nori, de șosele. Am urcat la 331 2500 m cu funicularul construit acum 100 de ani și ne-a plouat de câte 2-3 ori pe zi. A călători în Elveția e ca într-un basm. A înțelege că aceștia au aceste orânduieli de mulți ani pentru că nau cutremure și n-au avut războaie, e necesar pentru viitorul nostru. Ei trăiesc foarte bine. Noi... Nu putem să nu vrem la fel... (MERIDIANUL, An X, nr.24
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
Școala Măcărești Iași, 4 ani inspector școlar în județ ul Vaslui + profesor de limba și literatura română la liceele 2, 3, 4 si Mihail Kogălniceanu, Vaslui, total, peste 40 de ani Activitate socială, editorială și de presă: + editor: Tudor Pamfile, Basme, Ed. Junimea, 1976, 121 pag. + editor publicații: Vlăstarul (1990), Teleradiodivertisment (1994), MERIDIANUL (1996 și azi) + 60 de studii publicate în ziare și reviste, peste 1000 de editoriale, mii de emisiuni și interviuri, inclusiv cu 6 406 Președinți de Stat, 14
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
II, p.60), șef local de partid, consilier local și județean, Liceul Podu Turcului, Facultatea de filologie Iași, Limbi străine, București, Doctor în FILOLOGIE, doctorat cu M. Pop, Univ. din București (1998), colaborator la numeroase publicații; 411 opere: Tudor Pamfile, Basme, 1976, Liceul M. Kogălniceanu, centenar, monografie, Vaslui, 1990, Tudor Pamfile și revista ION CREANG|,Vaslui, 1998, Ed. Cutia Pandorei, Zăpada pe flori de cireș, roman, Vaslui,1999, 274 p., TV.V. - 15... explozia..., 2006, carte și document monografic, Ed. Tiparul, Bârlad
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
lumea socială a băieților și a fetelor a căror acceptare Îmi era interzisă? Și oare dorința mea de a scrie nu vine dintr-o tendință spre introvertire care a Început pe vremea când eram mică, educată fiind În lumea de basm a lui Mary Poppins și a Ursulețului Winnie? Toate aceste Îndoieli - naive până la Înduioșare, dar de o gravitate care mimează, inconștient, un mare proiect spiritual - vor modela un caracter care, În anii viitori, va pune totul sub semnul Îndoielii. Deși
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
și aici dominând de pe copertă, primul volum. Domnitorul era înfățișat micilor cititori ca un Făt Frumos în luptă cu zmeii, călare, bineînțeles, pe un cal alb49. Manualele alternative, realizate conform noii programe din 1996, au diminuat mult această aură de basm. Ștefan a rămas în interiorul aceluiași grupaj de voievozi, plasat însă într-un context mai degrabă neutru ("Țările Române și Imperiul Otoman în secolul al XV-lea"50, "Moldova Medievală. Apogeul și declinul ei"51), decât combativ ("Lupta Țărilor Române pentru
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
mare domnitor care după lupte el ridica (sic!) câte o biserică"; "el a luptat în cele mai temute războaie"; "el a fost iubit de toată lumea". Cel mai ambițios respondent a reușit să apropie cumva poate și cu ajutorul discret al învățătoarei basmul de manual: "Ștefan Vodă a fost un om care a luptat în război, deoarece a fost foarte curajos. El era foarte înalt și voinic (sic!). A cucerit inergic (sic!) tronul cu ajutorul lui Vlad Țepeș"177. Pe aceeași temă, elevii trecuți
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
a imaginat textele ca fiind mai potrivite pentru un joc de roluri, decât pentru o lectură tăcută și solitară. Solicita expres complicitatea adulților, datori să învie "cu glas cald părintesc"205 cele scrise, să ajute intrării într-o atmosferă de basm, pe placul celor mici. Dorind să cultive "sentimentul legăturii cu strămoșii" în limitele veridicității istorice sau, cel puțin, ale memoriei colective, a fost prudent în alegerea subiectelor: "n-am născocit alte întâmplări afară de cele clasice cu un vechi stat de
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
imaginarii săi nepoți au fost folosite de autor ca prilej de pendulare narativă între prezent și trecut, între lumi diferite, dar străbătute la fel de aceleași mesaje. În astfel de povestiri, istoria pare să fi fost doar luptă continuă 210. Ca în basme, actorii erau de la început organizați în două tabere ireconciliabile: cei buni "ai noștri" și cei răi străini cotropitori sau, după caz, trădători de țară211. Autorul îi îndemna pe copii să se identifice fără rețineri cu personajele pozitive din trecut pentru că
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
prea vizibilă inocență: "și pe daci, cine i-a învățat să facă ... țară?"222; "toți voievozii noștri au fost oameni voinici și viteji?"223; "bunicule, care a fost cel mai viteaz voievod român?"224 Tonul povestirii oscila între cronică și basm, căutând adresări din alte timpuri 225, entuziaste, capabile să sugereze mărturia, proaspătă și străveche, veridică și pitorească în același timp. Descrierea arhaizantă a devenit regula principală a povestirii, insistând să pună copii în fața unor formulări anacronice: "biruință", "îndeletniciri", "om falnic
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
dintr-o parte a lumii în cealaltă (mai ales din Est în Vest) nu au fost niciodată absolutizate. Au creat, se pare, un efect invers, intensificând dorința esticilor de a cunoaște ceea ce le era interzis, cu alte cuvinte, Occidentul de basm. O privire critică sesiza deja marile defecțiuni ale sistemului socialist, acolo unde ele nu mai puteau fi cosmetizate. Balanța plăților externe era cel mai clar indicator, URSS având un deficit de 97%. Acesta a fost de fapt "călcâiul lui Ahile
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
cu ceilalți savanți, dar și cu cămila ca ipostaze ale comunicării cu lumea și ale comunicării cu natura). Coprezentă în toate vîrstele spiritului (P. Lévy, 1990:90-100), oralitatea, era scriiturii și era informaticii și participînd la optimizarea discursului oral (mitul, basmul, narațiunea cotidiană), a textului imprimat și a audio-vizualului sincretic contemporan, semiotica, metaforic concepută ca hipertext (de demersuri coroborate) poate contribui la recuperarea extratextului (întreaga rețea de determinări și tensiuni ce se țes între text și context), la exhumarea-exfolierea sensurilor cuprinse
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
baza structuralismului lingvistic și semioticii. Deci structuralismul reprezintă privilegierea relaționismului (față de substanțialism), a integralismului (față de atomism), a formalismului (față de empirism). Analiza structurală (începînd cu cea avant la lettre a formaliștilor ruși de începutul secolului) pune între paranteze conținutul povestirii (mit, basm, nuvelă etc.) și se concentrează exclusiv asupra formei. Figurile narative nu contează (cîrtița, racul, zîna sau fratele de cruce joacă în basm rolul adjuvantului eroului); ceea ce reprezintă esența demersului este degajarea "structurii povestirii" prin evidențierea relațiilor de paralelism, opoziție, inversiune
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]