4,885 matches
-
productivă (dacă americanii produceau mai multe bunuri, servicii și bani) este fiindcă mai mulți oameni aveau serviciu, iar aceștia lucrau mai mult (În anul 2000, diferența medie era de 300 ore/an), cu vacanțe mai rare și mai scurte. Dacă britanicii aveau dreptul prin lege la 23 zile de concediu pe an, francezii la 25, iar suedezii la minimum 30, mulți americani trebuiau să se resemneze cu un concediu de două ori mai scurt. Europenii au ales deliberat să muncească mai
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
care Îi preocupau pe europeni. Care era viitorul statelor-națiune din Europa? Aveau ele un viitor? Nu se punea problema Întoarcerii la statul-națiune autonom, de sine stătător, Împărțind cu statul vecin doar o graniță comună. Polonezii, italienii, slovenii, danezii (și chiar britanicii) erau acum europeni. La fel milioanele de turci, arabi, indieni, bengalezi, senegalezi etc. Din punct de vedere economic, fiecare locuitor aflat Într-o țară membră UE (sau aspirantă) era irevocabil european. Uniunea Europeană era cea mai mare piață internă și cel
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
limitase la manifestări de simpatie pentru „victimele” evreiești fără a-i numi vreodată pe călăii lor, a fost nevoit să semneze un tratat cu Israelul privind plata reparațiilor. Iar dacă amintirile lui Primo Levi nu i-au interesat nici pe britanici, nici pe francezi și nici măcar pe compatrioții lui italieni, Jurnalul Annei Franck (un document mult mai accesibil, ce-i drept) a devenit În Germania un bestseller absolut, cu peste 700.000 de exemplare vândute până În 1960. Autointerogația germanilor a Început
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
ferme; condițiile postbelice 84; declinul 302; În Franța 283-284; moșieri 84-85; Politica Agricolă Comună (PAC) 283-284; procentajul În RDG 303-304; procentajul muncitorilor agricoli În Europa de Est 304; procentajul muncitorilor agricoli În Europa de Vest 303 Ferry, Luc 441 fertilitate - vezi rata natalității Festivalul Britanic 159 Festivalul de teatru de la Avignon 350 filosofia germană 441 Fini, Gianfranco 642, 718 Finkielkraut, Alain 693, 715 Finlanda; membră a Uniunii Europene 654; Tratatul de prietenie cu Uniunea Sovietică 138 „fir roșu” Între Washington și Moscova 237 Fischer, Joschka
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
-i sunt specifice și pe care simbolismul literar le-a tezaurizat ulterior ca un propriu al lui. Un mod de a face diferența ar fi utilizarea acestor circumscrieri tematice sesizabile într-o continuitate care precizează afinități structurale între pictura prerafaeliților britanici, Secession-ul vienez, cel german, pictura simboliștilor scandinavi, precum Edvard Munch, a celor adunați în jurul expozițiilor rozacrucianului Joséphin Péladan, a grupului Les XX în Belgia, sau cea a pictorilor de sensibilitate simbolistă din estul Europei, spre exemplu cei de la Tinerimea
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
francofilia directorului revistei fiind pe deplin asumată. În primul număr apar doar Pierre Bellet (1865-1924) și Maximilien Luce. Însă redacția anunță colaborarea lui Alexandre Séon, Etienne Azambre, G. Rochegrosse, A. Mucha, toți parizieni, a belgianului Fernand Khnopff (Bruxelles) și a britanicului Walter Crane (Londra). În numărul 2, din septembrie 1900, se adaugă colaboratorilor români în materie de arte plastice, Glaser și Nicolae Mantu, care va deveni membru al societății Tinerimea artistică în 1911, caricaturistul N.S. Petrescu (Găină), Sonia Roguska, Eugen Voinescu
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
sanitar face ca, în ciuda investirii înalte de către stat în sănătate (cheltuieli de 14% din PIB pentru sănătate), să existe 35 de milioane de cetățeni care nu au asigurare și nu beneficiază de servicii. Un alt tip de model este cel britanic, în care există un acces crescut la asistența sanitară și echitate, dar însoțită de o limitare a opțiunilor, a libertății de alegere. Sistemul britanic este unul dintre sistemele cel mai puțin costisitoare din UE, dar opțiunile sunt limitate și există
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
1917, o misiune diplomatică britanică, condusă de A. J. Balfour, a abordat, în discuțiile cu oficialitățile americane, chestiunea teritoriilor românești aflate atunci sub dominația unor imperii vecine 11 din delegație au mai făcut parte generalul Bridges, colonelul Goodwin, Eric Drummond. Britanicii i-au văzut atunci pe fostul președinte Th. Roosevelt, W. Wilson, R. Lansing și F. Polk cu care au discutat viitoarea reorganizare teritorială a Europei postbelice. A fost creat un organism special pentru studierea problemelor păcii viitoare. Acesta a colaborat
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
predominant românească; 2) regiunea populată de români a Bucovinei; 3) toată Transilvania; 4) aproape 2/3 din Banat; 5) restabilirea, cu o foarte mică modificare, a frontierei româno-bulgare existente după al doilea război balcanic 19. Experții americani, ca și cei britanici, au fost călăuziți, în considerațiile lor, de două principii fundamentale ale dreptului internațional: acela al autodeterminării naționale și cel etnic, ei pronunțîndu-se pentru includerea în statul român a zonelor locuite în majoritate de români 20. Deciziile finale asupra frontierelor românești
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
preluat tronul, iar generalul Antonescu a format un nou cabinet. În mai puțin de o lună, în România soseau trupele germane, sub pretextul de a-i instrui pe soldații români și de a proteja rezervele petroliere ale țării de planurile britanicilor. Interesele germanilor față de aceste rezerve erau protejate prin tratatul încheiat cu România pe 23 martie 1939, în urma căruia se crease o companie româno-germană, care să facă prospecțiuni și să pună la punct un program de extragere și prelucrare a petrolului
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Britanice. Așa cum avea să precizeze mai tîrziu Averell Harriman, "într-un cuvînt, revendicările teritoriale sovietice nu fuseseră respinse, ci doar amînate"137. Întrucît sovieticii nu recunoscuseră nicidecum cedarea Basarabiei României, Stalin continua s-o revendice. Sesizînd, pe bună dreptate, că britanicii nu sînt atît de legați de o interpretare textuală a Chartei Atlanticului precum americanii, Molotov a relansat aceste pretenții teritoriale asupra Basarabiei și Bucovinei de Nord la convorbirea avută cu Eden, din mai 1942. Molotov a propus ca cele două
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
dar Statele Unite aveau pretenții mai modeste decît Marea Britanie. Influența Comisiei Șefilor de Stat Major a precumpănit încă o dată asupra propunerilor Departamentului de Stat. Comisia voia ca România să iasă din război. Pe 25 august, România a declarat război Germaniei, iar britanicii le-au atras atenția sovieticilor că trebuie clarificate două puncte din armistițiu. Acesta trebuia să asigure atît o reprezentare britanică și americană în Comisia Aliată de Control, cît și o cifră exactă a despăgubirilor pe care le pretindea Moscova. Întrucît
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
autodeterminării, Departamentul de Stat voia să se refacă frontiera româno- ungară astfel încît teritoriile cu populație predominant maghiară să revină Ungariei. Armistițiul prevăzuse că această graniță rămîne să fie confirmată la conferința de pace250. O altă problemă importantă era pacea. Britanicii erau, într-adevăr, dornici să încheie pace cu România și cu celelalte țări balcanice, în ideea că prin astfel de tratate puteau limita influența sovietică. Statele Unite nu împărtășeau această părere. Dimpotrivă, nu aveau nici un motiv să presupună că tratatele de
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
puțin zece zile și să emită directive către autoritățile românești, în urma unor "discuții" tripartite. Sovieticii au garantat dreptul reprezentanților americani și britanici de a călători liber prin țară, cu condiția să informeze Comisia din timp cu privire la data și destinația deplasării. Britanicii și americanii aveau, în sfîrșit, dreptul de a hotărî mărimea și structura delegațiilor lor255. Noua directivă era promițătoare. Era, totuși, o diferență considerabilă între modificările anunțate de Comisia Maghiară și cele ale Comisiei Românești. Discuțiile tripartite erau cu totul altceva
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
americani, încurajați de cei din industria petrolului, au adus argumente contrare. Ambele puteri occidentale doreau restituirea utilajelor petroliere confiscate sau măcar compensații pentru acestea și voiau ca sovieticii să nu mai pună stăpînire pe astfel de utilaje. Pe 24 iulie, britanicii au propus ca o comisie tripartită să cerceteze originea acestor utilaje. Sovieticii au propus, la rîndul lor, înființarea a două comisii bilaterale, una cu reprezentanți din Marea Britanie și una din Statele Unite 266. Aliații occidentali au acceptat și, ca urmare, s-
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
un tratat de pace care să apere interesele României. A doua zi, regele i-a cerut din nou lui Groza să abdice și a fost iar refuzat. În vreme ce Groza primea asigurări de la Moscova,279 Mihai trimitea scrisori identice reprezentanților americani, britanici și sovietici din Comisia Aliată de Control prin care le cerea să-l ajute să formeze un guvern mai reprezentativ. Sovieticii au refuzat, iar britanicii și americanii nu au răspuns, pentru că nu voiau să fie învinuiți de o lovitură de
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
iar refuzat. În vreme ce Groza primea asigurări de la Moscova,279 Mihai trimitea scrisori identice reprezentanților americani, britanici și sovietici din Comisia Aliată de Control prin care le cerea să-l ajute să formeze un guvern mai reprezentativ. Sovieticii au refuzat, iar britanicii și americanii nu au răspuns, pentru că nu voiau să fie învinuiți de o lovitură de stat. La puțin timp după aceea, Mihai s-a retras la palatul lui de la Sinaia, refuzînd să mai dea ochii cu membrii guvernului Groza 280
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Molotov, fără știrea autorităților londoneze. El voia să se organizeze, la Moscova, o întrunire a miniștrilor de Externe, pentru a se discuta o serie de probleme, inclusiv monopolul energiei atomice 300. Molotov și-a dat acordul, pe data de 29. Britanicii erau de-a dreptul furioși. Se temeau ca nu cumva decizia unilaterală a lui Byrnes de a trata cu sovieticii să nu trădeze o problemă mai gravă, și anume faptul că America voia să rezolve anumite probleme cu sovieticii, neținînd
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
drepturi exclusive sau discriminatorii nici unei țări" privind manevrarea aparatelor de zbor civile în traficul internațional și ca Bucureștiul să ofere tuturor țărilor șanse egale de a obține drepturi pentru aviația comercială internațională în România 345. Propunerea a fost acceptată de britanici, dar nu și de sovietici 346. Moscova era împotriva oricărei mențiuni cu privire la aviația civilă. Aliații nu aveau dreptul să-i spună României cum să-și controleze spațiul aerian, întrucît această problemă ținea de securitatea națională 347. Problema aviației a fost
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
acceptaseră această condiție, dar a amintit că cei trei hotărîseră ca problemele practice ivite ca urmare a acestei decizii să fie rezolvate pe cale diplomatică și nu prin articolele unui tratat de pace359. La cîteva săptămîni după aceea, Statele Unite, cu sprijinul britanicilor și al francezilor au prezentat un proiect de articol pentru tratatul românesc. I se propunea României să acorde statelor membre ale Națiunilor Unite, pe o perioadă de 18 luni începînd de la intrarea în vigoare a tratatului, o clauză reciprocă a
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
se consolideze. Această consolidare era compensată prin arestări și acuzîndu-i pe cei arestați de aderare la organizațiile fasciste, întemnițările se justificau prin Art. 5, din Tratatul de Pace375. Pînă în mai, numai conducerea de la Washington protestase împotriva încălcării drepturilor omului. Britanicii se săturaseră de proteste inutile și nici nu credeau să existe suficiente dovezi care să-i incrimineze pe sovietici, ca să poată ridica problema în fața Comisiei Aliate de Control 376. Ministerul de Externe al Marii Britanii a trecut, însă, la acțiune, în urma
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
justifice acuzațiile de trădare pentru care fuseseră condamnați inculpații. Schoenfeld a ajuns la concluzia că "drepturile omului și libertățile fundamentale" pe care acceptase Bucureștiul să le asigure la semnarea Tratatului de Pace nu există în România 408. În aceeași zi, britanicii au trimis o notă identică. Pe 6 februarie, Ambasada Sovietică din București s-a declarat a nu fi de acord cu aceste note, întrucît acuzațiile nu aveau nici o legătură cu Tratatul de Pace409. Răspunsul oficial dat de Ana Pauker pe
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
litigiilor care mai rămăseseră era Articolul 38; care putea fi interpretat de vreme ce, spre deosebire de Articolul 37, nu prevedea necesitatea ca cele trei puteri să "acționeze la unison". Londra, însă, nu împărtășea preocuparea Washingtonului pentru aplicarea Articolului 38. Încă din decembrie 1947, britanicii arătaseră că nu aveau de gînd să se folosească de Articolul 38 pentru a rezolva o "problemă ideologică"420. Uneori, Londra privea drepturile omului ca pe o chestiune "ideologică" și ezita să insiste asupra ei în virtutea faptului că ținea de
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
României să-i furnizeze informații despre forțele de poliție. Bucureștiul a acceptat să pregătească informațiile, cu condiția să le furnizeze doar la cererea celor trei șefi de misiuni. Pe 4 mai, Schoenfeld a convocat o întrunire a șefilor de misiune. Britanicii și sovieticii au acceptat, iar Schoenfeld a propus ca reprezentantul sovietic, ambasadorul Kavtaradze să aleagă data. Și acesta a ales ziua de 17 mai. Membrii Legației Americane începuseră să parieze că ambasadorul se va "fofila" pentru a scăpa de ședință
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
numele CSN 15/1461. Pe 20 iulie, șefii de Stat Major din SUA s-au răzgîndit. Strădaniile Americii de a izola Europa de Est și Uniunea Sovietică nu puteau da roade fără cooperarea aliaților occidentali. Șefii de Stat Major au acceptat argumentul britanicilor, acela că se puteau cîștiga avantaje militare prin penetrarea Cortinei de Fier cu ajutorul aviației comerciale. Așadar, șefii de Stat Major au solicitat revizuirea CSN 15/1, pentru a vedea cît de practică era încheierea unor acorduri bilaterale reciproce cu țările
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]