KorAP: Find »[drukola/base=cântare & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...194 195 196 ...228 >

5,695 matches

Corola-journal/Journalistic/135_a_101

360-429), care a fost condamnat de Sinoadele al II-lea Ecumenic de la Constantinopol din anul 381 și de Sinodul al V-lea Ecumenic ținut tot la Constantinopol în anul 553, pentru că a scris un comentariu literar la Cântarea Cântărilor 13. Cântarea Cântărilor în exegeza lui Origen, a Sfântului Ambrozie și a Sfântului Grigorie de Nyssa Când Părinții Bisericii au citit Cântarea Cântărilor, au perceput profundele adevăruri aflate dedesubtul narațiunii de suprafață. Relația nupțială pătimașă detaliată în povestire, adeseori în termeni fățiș

Reflecții teologice pe marginea prologului cărții In Canticum canticorum a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Nr. 1/2010 by Liviu Petcu (2010) [Corola-journal/Journalistic/135_a_101]
care a fost condamnat de Sinoadele al II-lea Ecumenic de la Constantinopol din anul 381 și de Sinodul al V-lea Ecumenic ținut tot la Constantinopol în anul 553, pentru că a scris un comentariu literar la Cântarea Cântărilor 13. Cântarea Cântărilor în exegeza lui Origen, a Sfântului Ambrozie și a Sfântului Grigorie de Nyssa Când Părinții Bisericii au citit Cântarea Cântărilor, au perceput profundele adevăruri aflate dedesubtul narațiunii de suprafață. Relația nupțială pătimașă detaliată în povestire, adeseori în termeni fățiș erotici

Reflecții teologice pe marginea prologului cărții In Canticum canticorum a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Nr. 1/2010 by Liviu Petcu (2010) [Corola-journal/Journalistic/135_a_101]
V-lea Ecumenic ținut tot la Constantinopol în anul 553, pentru că a scris un comentariu literar la Cântarea Cântărilor 13. Cântarea Cântărilor în exegeza lui Origen, a Sfântului Ambrozie și a Sfântului Grigorie de Nyssa Când Părinții Bisericii au citit Cântarea Cântărilor, au perceput profundele adevăruri aflate dedesubtul narațiunii de suprafață. Relația nupțială pătimașă detaliată în povestire, adeseori în termeni fățiș erotici, a devenit în mâinile harnice ale Părinților, o alegorie a relației lui Hristos cu sufletul și cu Biserica. Exegeza

Reflecții teologice pe marginea prologului cărții In Canticum canticorum a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Nr. 1/2010 by Liviu Petcu (2010) [Corola-journal/Journalistic/135_a_101]
-lea Ecumenic ținut tot la Constantinopol în anul 553, pentru că a scris un comentariu literar la Cântarea Cântărilor 13. Cântarea Cântărilor în exegeza lui Origen, a Sfântului Ambrozie și a Sfântului Grigorie de Nyssa Când Părinții Bisericii au citit Cântarea Cântărilor, au perceput profundele adevăruri aflate dedesubtul narațiunii de suprafață. Relația nupțială pătimașă detaliată în povestire, adeseori în termeni fățiș erotici, a devenit în mâinile harnice ale Părinților, o alegorie a relației lui Hristos cu sufletul și cu Biserica. Exegeza Cântării

Reflecții teologice pe marginea prologului cărții In Canticum canticorum a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Nr. 1/2010 by Liviu Petcu (2010) [Corola-journal/Journalistic/135_a_101]
Cântărilor, au perceput profundele adevăruri aflate dedesubtul narațiunii de suprafață. Relația nupțială pătimașă detaliată în povestire, adeseori în termeni fățiș erotici, a devenit în mâinile harnice ale Părinților, o alegorie a relației lui Hristos cu sufletul și cu Biserica. Exegeza Cântării constituie apogeul înțelegerii spirituale și doctrinare, după cum explică pe larg Sfântul Grigorie, urmându-l pe Origen, în prima omilie 14. Exegeza patristică s-a avântat spre sublime înălțimi odată cu interpretarea alegorică a Cântării Cântărilor. Această poveste nupțială, bogată în imagistică

Reflecții teologice pe marginea prologului cărții In Canticum canticorum a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Nr. 1/2010 by Liviu Petcu (2010) [Corola-journal/Journalistic/135_a_101]
Hristos cu sufletul și cu Biserica. Exegeza Cântării constituie apogeul înțelegerii spirituale și doctrinare, după cum explică pe larg Sfântul Grigorie, urmându-l pe Origen, în prima omilie 14. Exegeza patristică s-a avântat spre sublime înălțimi odată cu interpretarea alegorică a Cântării Cântărilor. Această poveste nupțială, bogată în imagistică evocatoare și simbolism multivalent, a furnizat un teren fertil meditației mistice a lui Origen (cca. 185-254 e.n.) și a 12 Marvin H. Pope, op. cit., p. 184-185; Întrucât Vechiul Testament, în linii mari, prefigurează pe

Reflecții teologice pe marginea prologului cărții In Canticum canticorum a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Nr. 1/2010 by Liviu Petcu (2010) [Corola-journal/Journalistic/135_a_101]
cu sufletul și cu Biserica. Exegeza Cântării constituie apogeul înțelegerii spirituale și doctrinare, după cum explică pe larg Sfântul Grigorie, urmându-l pe Origen, în prima omilie 14. Exegeza patristică s-a avântat spre sublime înălțimi odată cu interpretarea alegorică a Cântării Cântărilor. Această poveste nupțială, bogată în imagistică evocatoare și simbolism multivalent, a furnizat un teren fertil meditației mistice a lui Origen (cca. 185-254 e.n.) și a 12 Marvin H. Pope, op. cit., p. 184-185; Întrucât Vechiul Testament, în linii mari, prefigurează pe cel

Reflecții teologice pe marginea prologului cărții In Canticum canticorum a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Nr. 1/2010 by Liviu Petcu (2010) [Corola-journal/Journalistic/135_a_101]
H. Pope, op. cit., p. 184-185; Întrucât Vechiul Testament, în linii mari, prefigurează pe cel Nou, tot așa și unirea lui Iahve cu poporul său (Israel) poate prefigura unirea strânsă și mai perfectă a lui Hristos cu Biserica Sa. În sens metaforic, Cântarea celebrează unirea lui Iahve cu poporul Israel, iar în sens tainic, spiritual, unirea lui Hristos cu Biserica. „Formularea interpretării alegorice în sens creștin, se întemeiază, așadar: 1. pe caracterul tipic al Vechiului Testament, 2. pe faptul că Sinagoga este privită

Reflecții teologice pe marginea prologului cărții In Canticum canticorum a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Nr. 1/2010 by Liviu Petcu (2010) [Corola-journal/Journalistic/135_a_101]
Mântuitorul se numește Mirele (Matei 9, 15), iar Sfântul Ioan Botezătorul, prietenul Mirelui (Ioan 3, 29). În două parabole, Iisus compară împărăția Sa cu un ospăț de nuntă (Matei 20, 1-10 și 19, 79; 21, 2-9). (...) La explicarea alegorică a Cântării trebuie observate regulile pe care poeții, de obicei, le urmează în dezvoltarea și împodobirea alegoriilor. Nu toate cuvintele mirelui și ale miresei trebuie aplicate direct și imediat la Hristos și Biserica Sa. Să nu se creadă că în toate frazele

Reflecții teologice pe marginea prologului cărții In Canticum canticorum a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Nr. 1/2010 by Liviu Petcu (2010) [Corola-journal/Journalistic/135_a_101]
aplicate direct și imediat la Hristos și Biserica Sa. Să nu se creadă că în toate frazele și cuvintele se cuprind misterii”; cf. Pr. Prof. V. Prelipcean, Pr. Prof. N. Neaga și colab., op. cit., p. 322. 13 Teodor vedea în Cântare un epitalam compus în onoarea celebrării căsătoriei lui Solomon cu fiica faraonului. El așează Cântarea Cântărilor între cântecele erotice profane; cf. Pr. Prof. V. Prelipcean, Pr. Prof. N. Neaga și colab., op. cit., p. 320. Vezi și Marvin H. Pope, op. cit

Reflecții teologice pe marginea prologului cărții In Canticum canticorum a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Nr. 1/2010 by Liviu Petcu (2010) [Corola-journal/Journalistic/135_a_101]
toate frazele și cuvintele se cuprind misterii”; cf. Pr. Prof. V. Prelipcean, Pr. Prof. N. Neaga și colab., op. cit., p. 322. 13 Teodor vedea în Cântare un epitalam compus în onoarea celebrării căsătoriei lui Solomon cu fiica faraonului. El așează Cântarea Cântărilor între cântecele erotice profane; cf. Pr. Prof. V. Prelipcean, Pr. Prof. N. Neaga și colab., op. cit., p. 320. Vezi și Marvin H. Pope, op. cit., p. 119 și Sten Hidal, „Theodore of Mopsuestia”, în „Exegesis of the Old Testament in

Reflecții teologice pe marginea prologului cărții In Canticum canticorum a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Nr. 1/2010 by Liviu Petcu (2010) [Corola-journal/Journalistic/135_a_101]
frazele și cuvintele se cuprind misterii”; cf. Pr. Prof. V. Prelipcean, Pr. Prof. N. Neaga și colab., op. cit., p. 322. 13 Teodor vedea în Cântare un epitalam compus în onoarea celebrării căsătoriei lui Solomon cu fiica faraonului. El așează Cântarea Cântărilor între cântecele erotice profane; cf. Pr. Prof. V. Prelipcean, Pr. Prof. N. Neaga și colab., op. cit., p. 320. Vezi și Marvin H. Pope, op. cit., p. 119 și Sten Hidal, „Theodore of Mopsuestia”, în „Exegesis of the Old Testament in the

Reflecții teologice pe marginea prologului cărții In Canticum canticorum a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Nr. 1/2010 by Liviu Petcu (2010) [Corola-journal/Journalistic/135_a_101]
18, Nr. 4, October, 2002, p. 437. 4 Sfântului Grigorie de Nyssa (cca. 335-395 e.n.)15. Deși erotismul său nemascat a determinat o oarecare neliniște, înțelesurile simbolice profunde angajate de Părinții Bisericii i-au permis acesteia să îmbrățișeze în totalitate Cântarea Cântărilor ca profund ocean de pătrundere teologică 16. Se pare că scriitorul bisericesc Origen cunoștea atât tradițiile evreiești alegorice, cât și pe cele ezoterice privitoare la Cântarea Cântărilor 17 și, așa cum am precizat și la începutul studiului, își avertizase personal

Reflecții teologice pe marginea prologului cărții In Canticum canticorum a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Nr. 1/2010 by Liviu Petcu (2010) [Corola-journal/Journalistic/135_a_101]
Nr. 4, October, 2002, p. 437. 4 Sfântului Grigorie de Nyssa (cca. 335-395 e.n.)15. Deși erotismul său nemascat a determinat o oarecare neliniște, înțelesurile simbolice profunde angajate de Părinții Bisericii i-au permis acesteia să îmbrățișeze în totalitate Cântarea Cântărilor ca profund ocean de pătrundere teologică 16. Se pare că scriitorul bisericesc Origen cunoștea atât tradițiile evreiești alegorice, cât și pe cele ezoterice privitoare la Cântarea Cântărilor 17 și, așa cum am precizat și la începutul studiului, își avertizase personal cititorii

Reflecții teologice pe marginea prologului cărții In Canticum canticorum a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Nr. 1/2010 by Liviu Petcu (2010) [Corola-journal/Journalistic/135_a_101]
profunde angajate de Părinții Bisericii i-au permis acesteia să îmbrățișeze în totalitate Cântarea Cântărilor ca profund ocean de pătrundere teologică 16. Se pare că scriitorul bisericesc Origen cunoștea atât tradițiile evreiești alegorice, cât și pe cele ezoterice privitoare la Cântarea Cântărilor 17 și, așa cum am precizat și la începutul studiului, își avertizase personal cititorii să nu interpreteze literal această carte biblică 18. Este posibil să fi avut cunoștință de comentariul lui Ipolit și să fi fost influențat de acesta 19

Reflecții teologice pe marginea prologului cărții In Canticum canticorum a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Nr. 1/2010 by Liviu Petcu (2010) [Corola-journal/Journalistic/135_a_101]
angajate de Părinții Bisericii i-au permis acesteia să îmbrățișeze în totalitate Cântarea Cântărilor ca profund ocean de pătrundere teologică 16. Se pare că scriitorul bisericesc Origen cunoștea atât tradițiile evreiești alegorice, cât și pe cele ezoterice privitoare la Cântarea Cântărilor 17 și, așa cum am precizat și la începutul studiului, își avertizase personal cititorii să nu interpreteze literal această carte biblică 18. Este posibil să fi avut cunoștință de comentariul lui Ipolit și să fi fost influențat de acesta 19. Această

Reflecții teologice pe marginea prologului cărții In Canticum canticorum a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Nr. 1/2010 by Liviu Petcu (2010) [Corola-journal/Journalistic/135_a_101]
acesta 19. Această abordare a fost urmată de un lung șir de mistici creștini, începând, la sfârșitul secolului al IV-lea, cu Sfântul Ambrozie al Milanului în Vest și cu contemporanul său răsăritean, Sfântul Grigorie de Nyssa. Comentariile lor asupra Cântării Cântărilor, în special, par să reprezinte o bogată sursă unde se pot regăsi atitudinile creștine în cristalizare - răsăritene și apusene - față de problemele teologice, exegetice și mistice, putând fi urmărite și sursele acestor abordări; în același timp, reprezintă cele mai vechi

Reflecții teologice pe marginea prologului cărții In Canticum canticorum a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Nr. 1/2010 by Liviu Petcu (2010) [Corola-journal/Journalistic/135_a_101]
19. Această abordare a fost urmată de un lung șir de mistici creștini, începând, la sfârșitul secolului al IV-lea, cu Sfântul Ambrozie al Milanului în Vest și cu contemporanul său răsăritean, Sfântul Grigorie de Nyssa. Comentariile lor asupra Cântării Cântărilor, în special, par să reprezinte o bogată sursă unde se pot regăsi atitudinile creștine în cristalizare - răsăritene și apusene - față de problemele teologice, exegetice și mistice, putând fi urmărite și sursele acestor abordări; în același timp, reprezintă cele mai vechi texte

Reflecții teologice pe marginea prologului cărții In Canticum canticorum a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Nr. 1/2010 by Liviu Petcu (2010) [Corola-journal/Journalistic/135_a_101]
grecesc și, respectiv, în Apusul latin; ambii aveau o pregătire și o educație filosofică neoplatoniciană; cunoșteau scrierile lui Origen și ale lui Filon din Alexandria, și au reprezentat de fapt primii comentatori care s-au raliat la abordarea origenistă a Cântării Cântărilor. De asemenea, fiecare dintre ei a avut o mare influență asupra viitoarelor generații de 15 În prologul la traducerea sa asupra omiliilor la Cântarea Cântărilor a lui Origen, Fer. Ieronim preamărește strălucirea singulară a exegezei alegorice origeniste față de Papa

Reflecții teologice pe marginea prologului cărții In Canticum canticorum a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Nr. 1/2010 by Liviu Petcu (2010) [Corola-journal/Journalistic/135_a_101]
și, respectiv, în Apusul latin; ambii aveau o pregătire și o educație filosofică neoplatoniciană; cunoșteau scrierile lui Origen și ale lui Filon din Alexandria, și au reprezentat de fapt primii comentatori care s-au raliat la abordarea origenistă a Cântării Cântărilor. De asemenea, fiecare dintre ei a avut o mare influență asupra viitoarelor generații de 15 În prologul la traducerea sa asupra omiliilor la Cântarea Cântărilor a lui Origen, Fer. Ieronim preamărește strălucirea singulară a exegezei alegorice origeniste față de Papa Damasus

Reflecții teologice pe marginea prologului cărții In Canticum canticorum a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Nr. 1/2010 by Liviu Petcu (2010) [Corola-journal/Journalistic/135_a_101]
și au reprezentat de fapt primii comentatori care s-au raliat la abordarea origenistă a Cântării Cântărilor. De asemenea, fiecare dintre ei a avut o mare influență asupra viitoarelor generații de 15 În prologul la traducerea sa asupra omiliilor la Cântarea Cântărilor a lui Origen, Fer. Ieronim preamărește strălucirea singulară a exegezei alegorice origeniste față de Papa Damasus I (366-384 e.n.) : „Deși Origen i-a depășit pe toți ceilalți scriitori în celelalte cărți ale sale, în Cântarea Cântărilor, s-a depășit pe

Reflecții teologice pe marginea prologului cărții In Canticum canticorum a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Nr. 1/2010 by Liviu Petcu (2010) [Corola-journal/Journalistic/135_a_101]
au reprezentat de fapt primii comentatori care s-au raliat la abordarea origenistă a Cântării Cântărilor. De asemenea, fiecare dintre ei a avut o mare influență asupra viitoarelor generații de 15 În prologul la traducerea sa asupra omiliilor la Cântarea Cântărilor a lui Origen, Fer. Ieronim preamărește strălucirea singulară a exegezei alegorice origeniste față de Papa Damasus I (366-384 e.n.) : „Deși Origen i-a depășit pe toți ceilalți scriitori în celelalte cărți ale sale, în Cântarea Cântărilor, s-a depășit pe el

Reflecții teologice pe marginea prologului cărții In Canticum canticorum a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Nr. 1/2010 by Liviu Petcu (2010) [Corola-journal/Journalistic/135_a_101]
traducerea sa asupra omiliilor la Cântarea Cântărilor a lui Origen, Fer. Ieronim preamărește strălucirea singulară a exegezei alegorice origeniste față de Papa Damasus I (366-384 e.n.) : „Deși Origen i-a depășit pe toți ceilalți scriitori în celelalte cărți ale sale, în Cântarea Cântărilor, s-a depășit pe el însuși”, în Comentariu la Cântarea Cântărilor și Omilii, traducere R.P. Lawson, ACW 26, New York : Editura Newman, 1956, p. 265. Lawson notează că textele grecești originale ale comentariului și ale omiliilor origeniste la Cântarea Cântărilor

Reflecții teologice pe marginea prologului cărții In Canticum canticorum a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Nr. 1/2010 by Liviu Petcu (2010) [Corola-journal/Journalistic/135_a_101]
sa asupra omiliilor la Cântarea Cântărilor a lui Origen, Fer. Ieronim preamărește strălucirea singulară a exegezei alegorice origeniste față de Papa Damasus I (366-384 e.n.) : „Deși Origen i-a depășit pe toți ceilalți scriitori în celelalte cărți ale sale, în Cântarea Cântărilor, s-a depășit pe el însuși”, în Comentariu la Cântarea Cântărilor și Omilii, traducere R.P. Lawson, ACW 26, New York : Editura Newman, 1956, p. 265. Lawson notează că textele grecești originale ale comentariului și ale omiliilor origeniste la Cântarea Cântărilor s-

Reflecții teologice pe marginea prologului cărții In Canticum canticorum a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Nr. 1/2010 by Liviu Petcu (2010) [Corola-journal/Journalistic/135_a_101]
Ieronim preamărește strălucirea singulară a exegezei alegorice origeniste față de Papa Damasus I (366-384 e.n.) : „Deși Origen i-a depășit pe toți ceilalți scriitori în celelalte cărți ale sale, în Cântarea Cântărilor, s-a depășit pe el însuși”, în Comentariu la Cântarea Cântărilor și Omilii, traducere R.P. Lawson, ACW 26, New York : Editura Newman, 1956, p. 265. Lawson notează că textele grecești originale ale comentariului și ale omiliilor origeniste la Cântarea Cântărilor s-au pierdut, deși mai există câteva fragmente de mici dimensiuni

Reflecții teologice pe marginea prologului cărții In Canticum canticorum a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Nr. 1/2010 by Liviu Petcu (2010) [Corola-journal/Journalistic/135_a_101]