6,191 matches
-
veniți din ținuturile ocupate de sovietici, marea majoritate în primele zile de după 27-28 iunie 1940. Retragerea armatei, a poliției, jandarmeriei și administrației, refugierea a numeroși intelectuali (preoți, învățători, profesori etc.), a persoanelor în vârstă, a bolnavilor, femeilor și copiilor, în căruțe, mașini, cu trenul, s-a făcut la repezeală luându-se numai câteva lucruri. Deplasarea a fost mult îngreunată de zilele ploioase și de inundațiile care au desfundat drumurile. Nu au fost puține cazurile în care părinții disperați își căutau copiii
DIN ISTORIA REFUGIULUI, 1940 - 1944. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Ion Agrigoroaiei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1665]
-
mod negativ asupra desfășurării evacuării. Insuficiența mijloacelor de transport pentru evacuarea familiilor, funcționarilor și a populației cu bagajele strict necesare a fost cu greu și parțial depășită, numeroase trenuri fiind destinate intreprinderilor și instituțiilor. Deplasarea trenurilor, dar mai ales a căruțelor și autovehiculelor, a fost mult îngreunată de starea vremii, de prelungirea unei ierni aspre cu temperaturi de -6 grade C și viscol. Dificultăți deosebite au generat militarii germani în retragerea lor dinspre zonele de desfășurare a ostilităților. Abuzurile comise de
DIN ISTORIA REFUGIULUI, 1940 - 1944. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Ion Agrigoroaiei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1665]
-
fapte neplăcute. După începere războiului îmi amintesc că fratele meu a fost luat în armată și multă vreme n-am mai știut de el. În martie 1944, eu deja aveam 10 ani când ne-am refugiat. Îmi amintesc bine acea căruță încărcată cu lucruri și acea văcuță gestantă, care nu a rezistat efortului și a trebuit din mers schimbată pentru cai. Ideea văcuței luată cu noi, era pentru satisfacerea hranei în drumul nostru spre necunoscut. După un drum lung și plin
ÎN REFUGIU AM FOST MEREU ALĂTURI. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Tamara Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1672]
-
să-i urmăm exemplul. Când am văzut soldați înarmați, pe motociclete, împânzind satul am înțeles, în felul meu copilăresc amenințarea reală care ne pândea. Într-o noapte ne trezește tata, ne ia în brațe și ne duce pe fiecare la căruță unde ne cuibărim lângă mama. Mama privește mereu înapoi și-și șterge necontenit ochii înlăcrimați. Ne depărtăm lăsând în urmă o agoniseală, o fericire... La lumina zilei văd că suntem însoțiți de militari, cu baionetele la armă care ne ordonă
LACRIMI. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Aglaia Chiribău () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1676]
-
mama. Mama privește mereu înapoi și-și șterge necontenit ochii înlăcrimați. Ne depărtăm lăsând în urmă o agoniseală, o fericire... La lumina zilei văd că suntem însoțiți de militari, cu baionetele la armă care ne ordonă să nu coborâm din căruțe, să nu ne așezăm pe zonă... Așa începe o nouă etapă a vieții familiei noastre, drama cu neajunsuri, suferințe și dureri, care ne-au cuprins deopotrivă. Am trăit spaima bombardamentelor de la Ploiești, găsind scăpare în ascunzișuri și tranșee. Apoi, ce
LACRIMI. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Aglaia Chiribău () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1676]
-
săptămâni, Oltea s-a vindecat complet și a sosit clipa reîntoarcerii acasă. Cu mare regrete am părăsit pădurea cu tot farmecul ei de nedescris și casa pădurarului care ne-a fost mai mult decât o minunată gazdă. Ne-a umplut căruța cu bunătăți: fructe de pădure, borcane cu miere de albine, sticle cu sirop de brad și ne-am luat rămas bun cu ochii umeziți de lacrimile recunoștinței de la acel om care s-a ridicat cu mult peste barierele omeniei. Bucuria
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
mamei) a urmat o școală profesională și școală de maiștrii, angajându-se la ferma Agricolă din Gălănești. Două legislaturi a fost viceprimar al comunei Frătăuții-Noi, de care aparține și Costișa, devenită sat. Factorul pleca în fiecare dimineață, în zori, cu căruța proprie la Dornești, să ducă și să aducă "poșta". Nevasta sa, prima a decedat și s-a recăsătorit cu Reveca, cu care a avut și copiii. Erau de mare omenie și săritori la nevoie. Ilarie locuiește acum în fosta noastră
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
livadă de pomi. Numai la el se putea vedea meri văratici, care rodeau niște mere galbene, foarte dulci. Se supăra grozav când ne chema la cules și nu veneam. Știu, că într-o duminică, ne-am trezit cu el, cu căruța-n curte. A așezat un jiț frumos, acoperit cu țol de lână chiuat și ne-a poftit numaidecât să ne urcăm. Ne-a zis: Dacă voi nu veniți după mere, vă iau eu cu de-a sila! A râs, a
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
oiște, a luat calul de căpăstru și i-a vorbit ca unui prieten: Hei, Roibule, ce e cu tine? Ce s-a întâmplat? Doar n-o să ne lași, aici, în mijlocul râului? Calul a nechezat de două ori, a smuncit o dată căruța, de credeam că ne răstoarnă în apă și-a început să ne scoată pe mal galop. În luncă, uncheșul a oprit caii și s-a apropiat de apă, să și dea seama ce se putea petrece. Privind atent albia râului
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
În luncă, uncheșul a oprit caii și s-a apropiat de apă, să și dea seama ce se putea petrece. Privind atent albia râului a observat că ceva se mișcă în salturi, chiar în locul cu pricina. A luat biciușca din căruță și-a început să răscolească apa în rotocoale. Deodată, de necrezut... de biciușcă s-a prins un șarpe de apă, lung cam de jumătate de metru și subțire ca o panglică verde-albăstrie. Având prezență de spirit, a pocnit o dată biciul
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
verde-albăstrie. Având prezență de spirit, a pocnit o dată biciul de pietre, șarpele s-a desprins și s-a întins la soare. Era parcă amețit. Uncheșul l-a lovit de câteva ori și l-a lăsat fără suflare. A revenit la căruță și ne-am continuat drumul spre casă. Părinții aveau musafiri de la Dornești și merele dulci le-au completat desertul. Tata le-a depozitat în pivniță, în lăzi cu ziare în ele, ca să nu se strice, din cauza căldurii. I a mulțumit
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
în Lugoj. Acolo erau nemții, iar la noi rușii. Părinții s-au sfătuit o seară întreagă, ce urma să facă. Până la urmă a hotărât mama: să ne evacuăm cu ceilalți săteni la Havârna, jud. Botoșani. Am început pregătirile pentru plecare: căruța, bagajele, animalele. Covoarele, sumanele, cojoacele, așternuturile le-am îngropat în aria șurii. Vesela am îngropat-o în livadă sub un păr. Mama mă lua cu ea să-mi arate unde sunt gropile, ca să-mi amintesc la întoarcere și să le
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
îngropat-o în livadă sub un păr. Mama mă lua cu ea să-mi arate unde sunt gropile, ca să-mi amintesc la întoarcere și să le putem recupera. Am plătit un cal bun pentru tracțiune, vacile le am legat de căruță, câinele de lanț, într-o ladă câțiva pui, câțiva saci cu făină (de grâu și de porumb), putină cu untură și carne, câteva haine, lenjerie pentru schimburi, o găleată, un lighean, farfurii, niște cănițe... strictul necesar. Peste căruță s-a
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
legat de căruță, câinele de lanț, într-o ladă câțiva pui, câțiva saci cu făină (de grâu și de porumb), putină cu untură și carne, câteva haine, lenjerie pentru schimburi, o găleată, un lighean, farfurii, niște cănițe... strictul necesar. Peste căruță s-a așternut o cuvertură mare și groasă, pusă pe niște semicercuri de sârmă. Arătam întocmai ca niște corturari, ce-s veșnic cu cortul pe drumuri. După un drum greu, anevoios și lung, cu plânset și jale, am ajuns la
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
mergea zilnic la "primăria" provizorie instalată în altă locuință din Havârna, se întâlnea cu costișeni, se sfătuiau și luau hotărâri. Așa ne am chinuit până toamna târziu când a venit ordin să ne întoarcem în Costișa. Iar ne-am aranjat căruța cu toate lucrurile și-am pornit spre casă, ca vai de noi. Din când în când, convoiul făcea un popas pentru odihna și adăparea animalelor. Pe Cuțui, câinele nostru drag, l-am pierdut. Nu mai aveam nici puii, ci doar
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
ca vai de noi. Din când în când, convoiul făcea un popas pentru odihna și adăparea animalelor. Pe Cuțui, câinele nostru drag, l-am pierdut. Nu mai aveam nici puii, ci doar vacile. Tata a plătit iar un cal pentru căruță, căci vacile noastre nu erau obișnuite să tragă la jug. Gazda a plâns după noi, ne-a dat ceva de drum și ne-a rugat să-i vizităm în vremuri mai bune. Acasă am găsit pustietate: buruienele crescuseră cât gardul
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Cum mama era văduvă din '53, numai cu mine la toate problemele gospodăriei, e de închipuit că să cărăm grâul și orzul, pe gârlă, la arie, era mai mult decât se poate... N-am avut încotro și-am căutat câteva căruțe cu câte doi cai buni, gospodari care nu ne puteau refuza. Erau prieteni de-ai tatei. Noi am ajutat la încărcat și descărcat snopii de grâu și de orz. Toată lumea în haine de sărbătoare, de hram, mergea la strânsură, în timp ce
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
cuțitoaie", la pleavă, au fixat curelele la tractor și au uns cu ulei roțile. Astfel s-a dat drumul motorului și-a început treieratul. Eu cu mama supravegheam toate operațiunile. A început mai întâi cu grâul, căci aveam mai multe căruțe cu snopi. Deodată, mamei i s-a părut că s-a desprins un sac de la batoză și grâul se împrăștie pe jos. S-a repezit să-l fixeze, fără să gândească prea mult. Cureaua în mișcare a lovit-o și
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
dat un prețios ajutor. Batoza nu s-a oprit căci echipa era în lucru. Mulți de la strânsură mi-au fost alături și ne compătimeau. Mama, de ziua ei, a avut parte de-un "cadou" nemeritat. Sacii au fost încărcați în căruțele cu care am venit și pe seară treieratul grâului și orzului nostru s-a terminat. Căruțașii ne-au ajutat la urcatul sacilor în podul casei, am împrăștiat grâul și orzul peste tot (să nu se aprindă). În timp ce caii mâncau la
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
cu care am venit și pe seară treieratul grâului și orzului nostru s-a terminat. Căruțașii ne-au ajutat la urcatul sacilor în podul casei, am împrăștiat grâul și orzul peste tot (să nu se aprindă). În timp ce caii mâncau la căruțe, am poftit gospodarii în casă și i-am servit cu ce aveam mai bun. Ne pregătisem și noi, ca oricare, de hram și de zi aniversară. Le-am plătit cum se cuvine și le am mulțumit că nu ne-au
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
de sâmbăta după-masă, când se dădea cămașa mirelui, a soacrei și se lua zestrea miresei. Vătăjeii (vorniceii) veneau cu sticle de rachiu în casă, cu năframă pe băț, cusută de o drușcă (domnișoară de onoare). Când se încărca zestrea în căruțe frumos împodobite se jucau pernele, cuverturile, scoarțele etc. Se strigau strigături și se chiuia. Cânta fanfara de la Grămești, care era nelipsită de la nunțile din Costișa. Nunta se făcea la casa mirelui sau la Căminul cultural (fosta primărie). Mireasa era adusă
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
apă în care stă pomul, o cană mică. La intrarea în biserică mortul trebuie să treacă peste "puntea lui Lazăr". Tot timpul cât se prohodește mortul, toți în afară de rude primesc lumânări aprinse. Mortul este condus într-un dric sau o căruță cu doi cai a unui gospodar bun, având fiecare câte un ștergar, legat cu fundiță neagră. Ștergare se pun și la cele douăsprezece sau opt "prapuri", la cruce, la colivă și a coroanele aduse de rude și prieteni. (În total
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
și Oltea, sora mea, eram culegătoarele de bază. Știam cum se scutură rădăcinile și cum se fac mănunchiurile, pe care le legam cu legături de paie moi, de ovăz. O dată culeasă recolta de in și cânepă, o așezam frumos în căruță și-o duceam la baltă, la topit. Ca orice costișancă, mama știa că, apa râului Suceava, putea să ne fie de ajutor, dar numai cu condiția să fie lângă mal, mai călduță și lină. O descărcam și-o căram în
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
mici, ca nu cumva, din cauza ploii, pluta să fie luată de valurile râului. Deasupra așezam bolovani mari și grei (pentru ca inul și cânepa să stea scufundată bine în adânc). Când ne asiguram că totu-i în ordine, ne urcam în căruță și veneam acasă. În cele 3-4 săptămâni cât stătea inul și cânepa în baltă la topit, noi mergeam din când în când, să vedem dacă pluta e la locul ei. De obicei, găseam multe plute în vecini, dar noi știam
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
am făgăduit să nu mai intru în baltă niciodată. Era un miros înțepător, de te amețea de cap și mai ales lipitori... Între timp, mănunchiurile (care au devenit albe și lemnoase) s-au mai uscat și le-am încărcat în căruță, pornind spre casă. Lelea Pachița ne-a însoțit și ne-a ajutat la descărcat și întins inul și cânepa, în livadă, la uscat. Tot ea, ne-a dat o mână de ajutor, apoi, la melițat, la răgilat și la făcut
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]