7,041 matches
-
să conțină materiale despre „Școala de Literatură și Critică Literară” unde studiază și Își desfășoară activitatea o bună parte din tinerii noștri scriitori. (Ă). Numărul relativ mare de semnături aparținând tinerilor precum și faptul că se publică numeroase informații În legătură cu activitatea cenaclurilor din țară, sunt realizări pozitive ale revistei. (Ă). Trebuie sesizat faptul că adesea materialul ce servește pentru exemplificarea anumitor situații, greșeli, etc.se referă la o perioadă prea Îndepărtată. (Ă). Este bine că revista a căutat să arate importanța Însușirii
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
articolele lasă uneori de dorit. Se Întâlnesc fraze aproape de neînțeles (Ă). În concluzie: primul număr al revistei Tânărul scriitor e o realizare prin Însăși apariția lui, prin ideile Înaintate pe care le propagă, prin Îndrumările prețioase pe care le dă cenaclurilor”. Iată-ne și la sfârșitul celui de-al șaptelea an (și-un trimestru) de nouă viață literară, de literatură nouă, implementată solid În canoanele realismului-socialist. Frământările și problemele literare au fost multe, cu ecoul În presă pe care l-am
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Istorie, ISEP etc.; - din absolvenții școlilor superioare tehnice; - din conducerea Învățământului primar, mediu și superior; - din conducerea aparatului de Stat, regional, raional și local, inclusiv securitatea, miliția și Banca de Stat; - din presa regională; - din conducerea așezămintelor culturale (cămine, biblioteci, cenacluri). În acest răstimp, Comisiile vor verifica cel puțin câte 140 membri de partid sau UTM, orientându-se În munca lor după criteriile de recrutare Întocmite de Secția noastră. Din acest număr de tovi, vom verifica, selecționa și recruta apoi cel
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
a Universității din București (1980), a fost profesor de română, iar apoi lector la Catedra de limba și literatura română a Facultății de Științe a Universității „Transilvania” din Brașov și redactor-șef adjunct al revistei „Arca” din Arad. Membru al cenaclului Junimea din București, a debutat în „România literară” (1978), prezentat de Nicolae Manolescu, iar editorial în 1982, în volumul colectiv Cinci, alături de Mariana Marin, Alexandru Mușina, Bogdan Ghiu și Ion Bogdan Lefter, prefațat de Nicolae Manolescu. Cele trei calificative așezate
BUCUR-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285901_a_287230]
-
câteva poezii care, asemenea celor apărute tot atunci în „Junimea” din Râmnicu Vâlcea, nu vor fi selectate în unicul lui volum, Poema navelor plecate, subintitulat Crepusculare - Poema toamnei (1912). Poate invitat, poate recomandat de prietenul Tudor Vianu, ia contact cu cenaclul lui Al. Macedonski, mult mai semnificativă vădindu-se apropierea de gruparea simbolistă de la „Vieața nouă”, revistă unde a publicat, între 1910 și 1913 și între 1918 și1919, versuri, proză, traduceri. Numele îi mai poate fi întâlnit în „Versuri și proză
BUDURESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285913_a_287242]
-
de documentare al Europei Libere, sub direcția lui George Ciorănescu. Colaborează sporadic la presa românească din exil cu scurte eseuri, dintre care cel despre Craii de Curtea-Veche (în „România”, New York, octombrie 1961) merită a fi în primul rând amintit. Frecventează cenaclul „Apoziția” cu oarecare regularitate și în colecția editorială a acestuia își publică volumul de însemnări, aforisme și fragmente memorialistice intitulat Cartea cu petece (1978), care evidențiază un real talent narativ, punând în lumină un subtil simț al ironiei. Anecdoticul cultivat
BURILEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285958_a_287287]
-
BUZĂUL LITERAR, revistă care a apărut la Buzău, trimestrial, între 1 decembrie 1992 și martie 1993, ca publicație a Cenaclului „V. Voiculescu”. Din colectivul redacțional fac parte Alex. Oproescu, Gheorghe Istrate, Lucian Mănăilescu. Scopul publicației este de a reevalua „tot ceea ce reprezintă valoare și document cultural izvorâte din acest orizont spiritual buzoian” și de a întâmpina „viitoare frunți literare ce
BUZAUL LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285969_a_287298]
-
de a reevalua „tot ceea ce reprezintă valoare și document cultural izvorâte din acest orizont spiritual buzoian” și de a întâmpina „viitoare frunți literare ce se dovedesc a nu fi puține” (Un început). Revista se concentrează asupra producțiilor literare lansate în cadrul Cenaclului „V. Voiculescu” și a principalelor sale activități. Se publică și versuri semnate de Claudiu Săftoiu, Gheorghe Ene, precum și articole (însoțite de versuri) dedicate comemorării a treizeci de ani de la moartea lui V. Voiculescu. Radu Voiculescu semnează articolul Vasile Voiculescu după
BUZAUL LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285969_a_287298]
-
poet și traducător. Este fiul Domnicăi (n. Bejan) și al lui Gheorghe Buznea, țărani. B. a avut o tinerețe supusă lipsurilor și incertitudinilor, neizbutind să-și termine studiile începute la Facultatea de Litere și Filosofie din București. Prin 1926-1927, frecventa cenaclul lui Mihail Dragomirescu și încerca să se afirme cu versuri la „Falanga” și „Universul literar”. Mai apoi, pe când era în serviciul Bibliotecii Comunale din Brăila (1929-1939), a lucrat și ca redactor la „Expresul”, „Luceafărul”, „Luceafărul literar și artistic”, „Curierul”, „Relief
BUZNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285978_a_287307]
-
Matematică a Universității clujene, se decide pentru filologie, facultate pe care o termină în 1962. Încă din anii liceului trimite corespondențe de la manifestările sportive la ziarul „Sportul popular”, debutul în presă putând fi considerat, astfel, decembrie 1955. Ca student, frecventează cenaclul de la Asociația Scriitorilor din Cluj, unde și citește schițe cu caracter satiric, semnând articole despre problemele tineretului mai cu seamă în ziarul local „Făclia”, în redacția căruia va și intra imediat după obținerea licenței în filologie, abia târziu transferându-se
CACOVEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285984_a_287313]
-
la „Dunărea de Jos”, scoasă cu Al. Bădescu, între anii 1908 și 1912, o reprezintă „Dunărea” (1919), coredactată cu Alexandrina Scurtu și Emil Maur. În casa scriitorului și a soției sale (Eliza Rosiade-Buzdugan, profesoară și publicistă), va ființa „salonul” - și cenaclul literar -, modest, dar agreat de toți artiștii urbei, și nu numai. Sexagenar, B. acuza singurătatea, boala (își pierduse aproape cu totul vederea); cedând depresiei, se sinucide, consternându-și confrații, în preajma Crăciunului din 1930. Prezent în cele mai diverse publicații ale
BUZDUGAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285972_a_287301]
-
, local pe malul Senei, situat în apropiere de Hôtel de Ville, care a devenit loc de întâlniri cotidiene și sediu săptămânal al primului cenaclu al emigrației românești la Paris, în perioada 1946-1950. Participanții (20-30 de persoane la fiecare reuniune a cenaclului) se strângeau în sala din subsolul cafenelei, în jurul unei mese ce avea - se pare - formă de potcoavă. Asistau, cu oarecare regularitate, într-un
CAFENEAUA CORONA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285994_a_287323]
-
local pe malul Senei, situat în apropiere de Hôtel de Ville, care a devenit loc de întâlniri cotidiene și sediu săptămânal al primului cenaclu al emigrației românești la Paris, în perioada 1946-1950. Participanții (20-30 de persoane la fiecare reuniune a cenaclului) se strângeau în sala din subsolul cafenelei, în jurul unei mese ce avea - se pare - formă de potcoavă. Asistau, cu oarecare regularitate, într-un mediu format în exclusivitate din intelectuali cu preocupări literare și studenți români exilați, N.I. Herescu, Mircea Eliade
CAFENEAUA CORONA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285994_a_287323]
-
a fost Mircea Eliade. Despre una dintre temele propuse și dezvoltate de Eliade până la amploarea unei adevărate prelegeri, Polaritatea antinomică și complementară a culturii române, își amintește peste ani Titus Bărbulescu, și el participant la aceste întâlniri. Prima ședință a cenaclului - cea de definitivare a sumarului revistei „Luceafărul”, care va apărea însă în noiembrie 1948 - a debutat cu lectura făcută de N.I. Herescu unei poeme nesemnate, venită din țară, Adio libertate!, despre care s-a aflat mai târziu că aparținea lui
CAFENEAUA CORONA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285994_a_287323]
-
Tot aici, în urma unei lecturi a lui Constantin Virgil Gheorghiu dintr-un roman în manuscris, s-a hotărât Monica Lovinescu să-și asume traducerea în franceză a romanului Ora 25. Însă faptul că reuniunile se mențineau într-un climat de „cenaclu aproximativ” - cum constată Virgil Ierunca -, fără „nici un progres de a comunica, de a face ceva, de a instaura un stil, un limbaj în situația de exil”, a dus până la urmă la destrămarea acestor întâlniri apolitice și la migrarea spre forme
CAFENEAUA CORONA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285994_a_287323]
-
mai oportun să fie soluționat conflictul, prin ce mijloace, termeni, imagini, figuri literare etc. Se-nțelege, lucrurile nu sunt noi. Prima școală de literatură și critică literară n-a fost înființată în 1951, ci ceva mai devreme și se numea cenaclu. Acum însă dirijismul Uniunii Scriitorilor este vizibil în toate sectoarele patronate de aceasta: editură, revistă, secții de creație. Astfel la E.S.P.L.A., editura Uniunii Scriitorilor, aceste dezbateri se țin cu regularitate: așijderea și în cadrul secției de proză a Uniunii, după cum vom
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
a se încadra definitiv - e timpul! - în frontul poeziei noastre luptătoare”. Că una din cauzele formalismului era îndepărtarea de viață, de realitate, de popor, s-a înțeles. Ideea va fi accentuată și de cealaltă instanță critică semioficială: cititorii. Astfel membrii cenaclului literar Al.Sahia din Buzău adresează Ninei Cassian și altor scriitori o scrisoare deschisă, publicată în Contemporanul 20: „În primul rând scriem tov. Nina Cassian. În anul 1950 ați venit la Buzău împreună cu tov. Veronica Porumbacu, Nicolae Tăutu, Eusebiu Camilar
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Nicolae Tăutu, Eusebiu Camilar și alții. Ne-am bucurat mult pentru toți tovarășii care au venit și fiecare dintre noi s-a bucurat mai mult de prezența câte unuia din dvs. Simpatia aceasta era ceva firesc. Era la noi, la cenaclu, o tânără începătoare în ale scrisului - poate vă mai amintiți de ea. V-a îndrăgit mai mult și ați vorbit lung împreună (...). Dar noi am urmărit cu mâhnire, cum nădejdea s-a stins, fiindcă după ce i-ați trimis (abia la
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
mai mult și ați vorbit lung împreună (...). Dar noi am urmărit cu mâhnire, cum nădejdea s-a stins, fiindcă după ce i-ați trimis (abia la vreo lună) o scrisoare convențională și rece, din cauza unei politeți cam jignitoare, tânăra membră a cenaclului nostru n-a mai primit nici un cuvânt. Ea a dispărut din rândurile noastre, a celor care încercam să devenim ingineri ai sufletelor omenești, și poate pentru acest lucru și dvs., tov. Nina Cassian, purtați o oarecare vină. Scriem în al
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
să devenim ingineri ai sufletelor omenești, și poate pentru acest lucru și dvs., tov. Nina Cassian, purtați o oarecare vină. Scriem în al doilea rând tovarășei Maria Banuș (...). Poate că nu știți cu câtă nerăbdare așteptam să intrați și pe la cenaclu atunci când veneați la Buzău, pentru a cerceta viața Gospodăriei colective 1907 din comuna Căldărești, viață ce v-a inspirat în scrierea piesei Ziua cea mare (...). Dar în seara aceea ați venit în adevăr în oraș, chiar la vreo sută de
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
la Buzău, pentru a cerceta viața Gospodăriei colective 1907 din comuna Căldărești, viață ce v-a inspirat în scrierea piesei Ziua cea mare (...). Dar în seara aceea ați venit în adevăr în oraș, chiar la vreo sută de metri de cenaclu și abia la urmă ne-am dat seama că nici nu v-ați gândit la noi, fiindcă nici măcar n-ați întrebat de cenaclul literar. N-ar avea rost să vorbim de decepția pe care am simțit-o cu toții. Nici ședința
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Dar în seara aceea ați venit în adevăr în oraș, chiar la vreo sută de metri de cenaclu și abia la urmă ne-am dat seama că nici nu v-ați gândit la noi, fiindcă nici măcar n-ați întrebat de cenaclul literar. N-ar avea rost să vorbim de decepția pe care am simțit-o cu toții. Nici ședința de cenaclu n-am mai ținut-o. V-am întâlnit apoi la consfătuirea tinerilor scriitori de la București din 1950. Ați vorbit nespus de
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
abia la urmă ne-am dat seama că nici nu v-ați gândit la noi, fiindcă nici măcar n-ați întrebat de cenaclul literar. N-ar avea rost să vorbim de decepția pe care am simțit-o cu toții. Nici ședința de cenaclu n-am mai ținut-o. V-am întâlnit apoi la consfătuirea tinerilor scriitori de la București din 1950. Ați vorbit nespus de frumos, ne-am luat inima-n dinți și v-am amintit de Buzău, de felul cum v-am așteptat
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
nespus de frumos, ne-am luat inima-n dinți și v-am amintit de Buzău, de felul cum v-am așteptat. V-ați roșit și ne-am bucurat și mai mult de promisiunea făcută că veți veni la noi la cenaclu, ba la un moment dat v-ați declarat chiar «nașă» a cenaclului Al.Sahia din Buzău (...). De atunci au trecut doi ani. «Nașa» noastră a uitat de noi (...). Și în sfârșit, vrem să-i scriem acum tov. Al.Jar. Pe la
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
amintit de Buzău, de felul cum v-am așteptat. V-ați roșit și ne-am bucurat și mai mult de promisiunea făcută că veți veni la noi la cenaclu, ba la un moment dat v-ați declarat chiar «nașă» a cenaclului Al.Sahia din Buzău (...). De atunci au trecut doi ani. «Nașa» noastră a uitat de noi (...). Și în sfârșit, vrem să-i scriem acum tov. Al.Jar. Pe la începutul anului 1952, ați venit la Buzău (...) Pioniera Eftimie Aurelia, cea mai
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]