5,358 matches
-
a sa trebuia să se producă stări anormale ca acea de astăzi ?”. Răspunsul pe care el l-a dat consta în acceptarea ultimei alternative, „căci - nota Xenopol - dacă se produc bureți și mușchi pe trunchiul încă verde, nu trebuie să conchidem de aice că măduva însăși e deja putredă”. Și adăuga: „[...] nu neg că suntem în o stare care nu e de dorit ca să rămînă astfel, neg însă că această stare ar fi efectul unui progres greșit”, iar „[...] a pretinde ca
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
pentru urmările convențiilor din 1824 și 1825 semnate cu SUA și Anglia, urmări care înseamnă începutul eliminării Rusiei de pe continentul american din cauza slăbiciunei ei în Oceanul Pacific și a sistemului iobagist. Limitându-ne la momentul care face obiectul expunerii noastre, vom conchide că pacea de la Turkmanceai a întărit poziția Rusiei în Asia și i-a lăsat cale liberă de acțiune în Europa. Diplomația țaristă n-a obținut însă aici acordul puterilor <europene> pentru continuarea, după Navarino, „măsurilor coercitive”. În acele împrejurări ea
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
război contrarevoluționar în contra Occidentului. Pentru diplomația țaristă, eșecul insurecției poloneze se produsese în timp util, dezlegându-i mâinile pentru noi implicări în veșnica criză orientală. Dacă ne-am conduce după actele oficiale ale diplomației țariste, atunci s-ar cuveni să conchidem că Petersburgul dorea o dezangajare în această zonă a continentului. De pildă, Nesselrode îi scria la 25 iunie 1831 lui Capodistria că Franța și Anglia doresc în Grecia o stare de lucruri dușmănoasă Rusiei, că ele urmăresc să împiedece o
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
în armonie cu animalul". Adora cum i se mișcau picioarele, sprijinite de flancul cabalinei, cum simțea frâul tresăltându-i în palmă, ca o mângâiere, goana ce întrecea iuțeala vântului, plimbările în pădurea Boulogne, în aerul primăvăratic înviorător și plăcut. "Acolo, conchide ea, am început să simt fericirea de-a avea un trup"29. Medicii se preocupă din ce în ce mai mult de acest trup cu rănile și traumele sale, printre care și cele din noaptea nunții. Ei doresc să le ferească pe femei de
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
numit Flirts zugrăvește zburdălniciile unei tinere canadiene, Annie, care își umple decolteul cu bumbac, se "mulează" pe partenerii de vals, "încalecă pe genunchii lor" și nu se sfiește să se arunce, îmbrăcată doar cu un capot, în brațele holteilor. Romancierul conchide, pe un ton categoric: Dacă aceste odrasle ale aristocrației dolarului au o idee cu totul aparte cu privire la însemnătatea capitalului lor când vine vorba de a face bani, de a târî în sclavie matrimonială tineri înstăriți, viciul și desfrânarea nu au
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
prada sa, va ceda dorințelor acestuia. Este "vânătorul nerăbdător să-și încolțească prada"66, aflat mereu la pândă, "încredințat de slăbiciunea femeii și de ostilitatea acțiunilor sale"67. "Bietele puicuțe care se lasă păcălite de această galanterie chinuitoare numită flirt, conchide monseniorul Bolo, habar nu au că se hârjonesc cu vulpea și că felul în care acest tovarăș agreabil se îngrijește de inima lor se aseamănă cu acela în care hoțul deghizat în gentilom, prefăcându-se că admiră frumusețea unei case
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
îi trezește repulsia: îi va deveni metresă, iar el o va întreține. Astfel, Maud, care avusese aspirații atât de înalte, ajunge pe treapta cea mai de jos a ierarhiei sociale, dedându-se unei forme mascate de prostituție. Iar Marcel Prévost conchide: "prostituția... Ei îi cad pradă, sub un chip sau altul, toate semi-virginele la un moment de răscruce al vieții lor. Înainte sau după căsătorie, drept răzbunare pentru cea care a fost părăsită, drept consolare pentru cea care a nimerit-o
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
pline de prospețime, de candoare, de grație în simplitatea lor, asemenea unor trandafiri, care se deschid la douăzeci de ani pentru a răspândi [...] mireasma nobilului lor suflet". Ele sunt "surâzătoare, [...] cam prea cochete, poate... [...] însă fără răutate". Într-un cuvânt, conchide el, au păstrat, "maestre dragă, neatinsă neprihănirea sufletelor lor feciorelnice care este în continuare întreagă, nicidecum "semi"". Nu toți cititorii romanului Les Demi-Vierges au dovedit același optimism. Ba chiar dimpotrivă, dacă ar fi să judecăm după comentariile apărute ici și
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
Monseniorul Bolo este convins că, grație acestora, îndreptarea moravurilor francezilor este posibilă. Tot ce trebuie e ca tinerele fete să se ferească a flirta, ostracizându-le în același timp pe semi-virgine, pe aceste ființe corupte, putrede. În ceea ce mă privește, conchide clericul, sunt cu totul încredințat că societatea noastră se va reînsănătoși grație inimilor acestor tinere curate, ale tinerelor de astăzi care vor fi mamele de mâine". L'Évolution de l'amour, galante enquête se încheie într-o notă asemănătoare: societatea
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
sufletului. Iar ciocnirea dintre ei este atât de puternică, încât odraslele care rezultă din ea sunt, așa cum se întâmplă cu fiecare uniune împotriva firii, monstruoși. Nu e nimeni vinovat, doar istoria poate, că simbolul epocii a devenit Micuța Domnișoară Tachinează-Penis", conchide autorul. Totuși, este vorba de "o deficiență serioasă a acelor ani". Căci s-au "creat o tensiune și o frustrare fără precedent în relațiile dintre sexe. Era o perioadă crudă pentru spadasinul aspirant, mai cu seamă dacă era tânăr și
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
Modelul de învățare socială (de exemplu, Bandura, 1977) poate avea relevanță în dobîndirea fobiilor (există dovezi experimentale care sprijină această ipoteză la primate), dar nu a fost încă studiat în legătură cu fobia socială. Totuși, Kendler și colaboratorii săi (1992a, 1999) au conchis că influențele mediului familial asupra fobiei sociale sînt mici sau nesemnificative. Influențele de mediu specifice individului pot explica 40% pînă la 60% din etiologia fobiei sociale. Un model al deficitului de abilități sociale ca influență cauzală în fobia socială a
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
cu clomipramină și terapie prin expunere. De asemenea, Cottraux și colaboratorii săi (1993), studiind factorii care permit anticiparea rezultatelor tratamentului pe un grup de 60 de pacienți supuși terapiei comportamentale, terapiei medicamentoase cu fluvoxamină sau celor două terapii combinate, au conchis că gradul sporit al evitării stimulilor este singurul și cel mai bun indiciu al rezultatelor nesatisfăcătoare. Deși alte studii arată că depresia nu reprezintă un indiciu semnificativ al rezultatului (Basoglu et al., 1988; Hoogduin și Duivenvoorden, 1988; OSullivan et al
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
în cadrul evaluării inițiale. Cu toate acestea, în cazul bărbaților, singurul factor cu o importanță statistică s-a dovedit a fi faptul că locuiau singuri, care a fost asociat cu un progres redus. De asemenea, Keijsers și colaboratorii săi (1994) au conchis că o severitate inițială crescută a tulburării obsesive este asociată cu rezultate mai puțin satisfăcătoare, dar slaba motivație, nemulțumirile legate de relația cu terapeutul și o durată mai mare a bolii anticipează progrese imediate (după tratament) reduse în cazul fricii
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
fixe de sertralină (50, 100, 200 mg), au descoperit că dozele de 50 mg și 200 mg sînt mult mai eficiente decît medicația placebo sub aspectul reducerii simptomelor obsesionale. Într-un studiu mai recent, Kronig și colaboratorii săi (1999) au conchis că sertralina, în doze variate, de la 50 la 200 mg pe zi, este mult mai eficientă decît medicația placebo, la toți pacienții. De asemenea, un studiu desfășurat în mai multe centre a ajuns la concluzia că paroxetina are o eficiență
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
ineficiente, rata vindecărilor fiind cuprinsă între 11% și 4%. O descoperire interesantă se referă la procentajul mai ridicat al vindecărilor înregistrat în cazul terapiilor individuale, în comparație cu rezultatele obținute prin aplicarea acelorași terapii în cadrul unui grup. Fisher și Durham (1999) au conchis că, deși este posibil ca terapia cognitiv-comportamentală să nu fie unicul tratament prin care se obțin progrese însemnate, este puțin probabil ca efectele observate să se fi datorat numai remisiei spontane sau regresiei determinate de factori secundari ori placebo. Gould
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
substanțe, în special în ceea ce privește potențialul de dependență, au condus la recomandarea utilizării cu intermitențe, în doze cît mai mici și pe termen cît mai scurt (Rickels, 1987; Gorman și Papp, 1990). În studiul lor argumentat, Gale și Oakley-Browne (2000) au conchis că, deși benzodiazepinele, în comparație cu medicația placebo, reprezintă un tratament eficient și rapid al TAG, acestea nu sînt benefice din cauza raportului dintre efectele benefice și cele dăunătoare. În special, acești cercetători afirmă că benzodiazepinele determină creșterea riscului de dependență, sedare, accidente
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
dea seama de fapte istorice singulare, se mul?umesc s? le descrie; ele nu pot fi dec�ț idiografice. Astfel, ?tiin?ele se disting unele de altele nu prin con?inut, ci prin modul �n care �?i trateaz? obiectul. Windelband conchidea c? psihologia trebuie a?ezat? printre disciplinele nomotetice, ea neput�nd servi că fundament ?tiin?elor spiritului. La r�ndul s?u, Rickert sus?ine c? realitatea empiric? poate admite demersuri diferite, care trimit �ns? la dou? atitudini ?tiin?ifice
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
aici a maghiarilor, dar se ridică împotriva tezei maghiare, după care Dacia fusese abandonată de Aurelian și deci maghiarii ar fi primii ocupanți ai Transilvaniei. Fideli unei tradiții istoriografice, care se afirmă la sfîrșitul secolului al XVlII-lea, istoricii maghiari conchid Istoria Transilvaniei din 1992: "Izvoarele istorice, cercetările arheologice și toponimia probează fără echivoc că teritoriul Daciei, rupt de Imperiu militar și politic în 270, a fost astfel pierdut definitiv pentru civilizația romană". Două secole de istorie și de punere în
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
foarte recent de un specialist în studiile medievale românești, Șerban Papacostea, și de Ștefan Gorovei, care aduce un omagiu memoriei lui Brătianu. Reluînd ipoteza în opinia sa, falsă după care descălecare ar presupune o absență anterioară de populare, Ștefan Gorovei conchide: "în vechile texte, întemeierea Principatelor românești este denumită printr-un cuvînt străin descălecat -, care pare să-și fi pierdut sensul inițial (a descăleca: a coborî de pe cal; descălecat: coborîre de pe cal) pentru a lua înțelesul de fondare, de creație. Asociat
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
înseamnă că visul restaurării imperiului nu se află în centrul politicii lor; pe de altă parte, există o contradicție între dualitatea monarhiei moldo-valahe și ideea de translare a imperiului într-una sau alta din capitalele Țării Românești sau Moldovei. Autorul conchide că tradiția bizantină a fost un vis și o idee-forță, un vis neîmplinit în condițiile în care se impunea prezența curentelor occidentale prin intermediul Poloniei sau a Imperiului habsburgic. Tradiția bizantină pătrunde în principate încă din secolul al XIV-lea, înainte
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
românești și aceea a altor naționalități ale imperiului. Istoriografia națională română consideră, în mod global, dezagregarea Imperiului Habsburgilor ca un semn de progres, imperiul fiind considerat anacronic. Analizele istoriografiei străine, în special lucrările specialistului în problema transilvană, americanul Keith Hitchins, conchid asupra unor perspective mai complexe, în care ideologia națională transilvană a evoluat. Conținutul revendicărilor s-a transformat foarte clar în ultimul deceniu al secolului XIX; mișcarea națională nu este nici lineară, nici unanimă. Aceste concluzii sînt întărite de observațiile diplomaților
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
și altul participanților la conferința de la Belgrad, subliniază neaplicarea principiilor de la Helsinki și ale Constituției. Sfidarea adresată lui Ceaușescu este feroce: Paul Goma propune președintelui român să semneze Carta 77 pentru că nu are de ce se teme de faimoasa Securitate. Goma conchide: "Cu totul alta, într-adevăr cu totul alta ar fi situația dacă Excelența Voastră ar trimite o astfel de scrisoare, o declarație de susținere a Cartei 77. Sînt ferm convins că milioane de români vă vor urma și vor fi
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
culturi a imaginii extrem de consistente creează, fără îndoială, identități extrem de instabile, oferind mereu noi oportunități pentru restructurarea propriei identități. Este dificil de spus dacă acesta este în ansamblu un lucru "bun" sau "rău" și ar fi probabil mai sigur să conchidem, împreună cu Jameson că fenomenele asociate cu postmodernitatea au un accentuat caracter ambivalent și prezintă atît trăsături progresiste, cît și de regresie. Mai mult decît oricînd, identitățile multiple și instabile par să fie acceptate în mediul cultural contemporan. Identitățile moderne, oricît
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Le Bon, e drept, cu o strîngere de inimă și mai mult din vîrful buzelor. Mulțimile sînt aceleași, indiferent cărei clase sociale ar aparține: imprevizibile, destructive și, cel puțin parțial, conservatoare. Dînd exemplul pogromului împotriva evreilor și linșării negrilor, el conchide: " Se observă că acțiunea de masă nu slujește întotdeauna cauzei progresului. Nu de fiecare dată ea distruge numai obstacolele din calea dezvoltării. Ea pune-n mișcare și elemente reacționare, la fel de frecvent ca și pe cele revoluționare, ori de cîte ori
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
prin a procura prima doctrină rațională a primului naționalism totalitar declarat al epocii noastre"88. Și dacă ne amintim că Sorel și Michels au fost inspirați de psihologul francez și că Pareto a împrumutat din aceeași sursă, va trebui să conchidem că fiecare dintre lucrările lui Le Bon a avut o dublă valoare în contra-revoluția italiană. În orice caz, Mussolini îl recunoștea și se referea cu căldură la el. Iată ce declara în 1932, probabil cu o urmă de exagerare: "Cu
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]