4,913 matches
-
s-a diversificat, combinând activitățile industriale cu cele comerciale. Orașul este pe locul doi în economia județului Bihor, după municipiul Oradea. Ramura de bază în economia orașului este industria. Industria ușoară are vechi tradiții în Marghita. Numeroase firme producătoare de confecții textile și încălțăminte, care oferă locuri de muncă pentru circa 4.000 de oameni din oraș și împrejurimi, lucrează cu parteneri din Italia, Germania și Franța. Un mare număr de bărbați muncesc în industria petrolului, la sondele și instalațiile din
Marghita () [Corola-website/Science/296637_a_297966]
-
mai mare decât media pe județul Bihor, de aprox 2%. Municipiul Oradea are o economie a cărei structură cuprinde majoritatea domeniilor și realizează 63% din producția industrială a județului: construcții de mașini, prelucrarea lemnului și mobilier, pielărie, blănărie și încălțăminte, confecții, tricotaje și lohn, chimie, industrie alimentară, materiale de construcții, confecții metalice și plastice, piese de schimb, electronică, etc. Municipiul Oradea dispune de o rețea de instituții și servicii de interes public general: transport, proiectare, construcții, instalații, turism, activitate hotelieră, import-export
Oradea () [Corola-website/Science/296593_a_297922]
-
Municipiul Oradea are o economie a cărei structură cuprinde majoritatea domeniilor și realizează 63% din producția industrială a județului: construcții de mașini, prelucrarea lemnului și mobilier, pielărie, blănărie și încălțăminte, confecții, tricotaje și lohn, chimie, industrie alimentară, materiale de construcții, confecții metalice și plastice, piese de schimb, electronică, etc. Municipiul Oradea dispune de o rețea de instituții și servicii de interes public general: transport, proiectare, construcții, instalații, turism, activitate hotelieră, import-export. Toate activitățile economice sunt sprijinite de asistența indispensabilă a peste
Oradea () [Corola-website/Science/296593_a_297922]
-
maghiară 36 (0,01%), romani 2.513 (0,61%), ucraineană 419 (0,1%), germană 19, turcă 19, rusă 159 (0,04%), italiană 20, greacă 16, armeană 3, idiș 16, altă limbă 52 (0.01%), nedeclarată 18.924 (4,59%). Industria confecțiilor textile din județul Botoșani este cea mai mare din țară, atât după numărul mare de angajați din sector, cât și al fabricilor existente. În anul 2014, în județ existau aproximativ 10.000 de oameni care lucrau în cele aproximativ 100
Județul Botoșani () [Corola-website/Science/296650_a_297979]
-
Botoșani este cea mai mare din țară, atât după numărul mare de angajați din sector, cât și al fabricilor existente. În anul 2014, în județ existau aproximativ 10.000 de oameni care lucrau în cele aproximativ 100 de fabrici de confecții, care aveau de la 10 la 800 de salariați. Prima fabrică de îmbrăcăminte a fost inaugurată pe 8 noiembrie 1948, după ce un grup de 30 de evrei stabiliți atunci în Botoșani a decis să pună bazele societății comerciale Republica. Pe timpul regimului
Județul Botoșani () [Corola-website/Science/296650_a_297979]
-
datorită falimentului a două mari unități industriale ale județului (Navol Oltenița și Siderca Călărași). Între 2000 și 2005 economia călărășeană se stabilizează prin plecarea în masă a forței de muncă în Italia și Spania și prin deschiderea de fabrici de confecții lohn. După 2005 economia călărășeană este în creștere, mari investitori deschizând locuri de muncă (Saint-Gobain ; Romply ; Siad ; Silcotub și Martifer în Călărași. Prefab în comuna Modelu) iar alții anunțând investiții în special în Călărași, Lehliu Gară și Budești. Oltenița rămâne
Județul Călărași () [Corola-website/Science/296654_a_297983]
-
în Călărași, Lehliu Gară și Budești. Oltenița rămâne în continuare singurul oraș din județ cu o economie precară. Principalele ramuri industriale din județ sunt: producția de gaze rare și biocombustibili (Călărași și Lehliu Gară), prefabricate (Călărași), industria alimentară (Călărași), industria confecțiilor lohn (Călărași, Budești și Oltenița). În industria călărășeană predomină: industria metalurgică (26,9%), industria alimentară și a băuturilor (26,5%), industria prelucrării produselor din minerale nemetalice (14,1%), fabricarea substanțelor și produselor chimice (12,7%) și fabricarea articolelor de îmbrăcăminte
Județul Călărași () [Corola-website/Science/296654_a_297983]
-
unor boli digestive, boli de nutriție și boli cardiovasculare. Un rol important în economia județului îl au: industria constructoare de mașini și echipamente agricole (Sfântu Gheorghe); industria de prelucrare a lemnului și confecționarea de mobilier (Târgu Secuiesc); industria textilă, de confecții și tricotaje; industria alimentară prin prelucrarea cărnii și a laptelui; agricultura prin exploatarea terenurilor și creșterea animalelor; turismul etc. Județul Covasna, cel mai mic din România ca număr de locuitori, a fost un reper pentru industria construcțiilor de mașini, dar
Județul Covasna () [Corola-website/Science/296655_a_297984]
-
la acest capitol alături de Caraș-Severin, Vaslui și Botoșani și în fața celui mai slab județ din România-Mehedinți, în care firmele au avut un rulaj total de 0,9 mld. euro. În anul 2004, Zona Covasna-Harghita concentra cele mai multe firme implicate în industria confecțiilor din țară. În 2001, chiar, ambasadorul de atunci al Statelor Unite, James Rosapepe era impresionat de faptul că zona Târgu Secuiesc deține supremația mondială în ce privește numărul de pantaloni pe cap de locuitor. "Ar trebui ca locul să se numească "Valea Pantalonilor
Județul Covasna () [Corola-website/Science/296655_a_297984]
-
Băile Harghita și Băile Tușnad, iar rezervele de ape minerale de diferite tipuri hidrochimice sunt valorificate pe scară industrială sub forma apelor minerale înbuteliate Borsec, Perla Harghitei, Tușnad, Bilbor. Un aport deosebit în economia județului aduce și industria de textile, confecții și tricotaje, industria alimentară prin prelucrarea și industrializarea cărnii și a laptelui, agricultura prin valorificarea culturilor și creșterea animalelor, comerțul, serviciile și turismul. Valorificarea produselor specifice zonei, ceramica populară de la Corund și Dănești și intensificarea agroturismului au deasemenea rolul lor
Județul Harghita () [Corola-website/Science/296662_a_297991]
-
al României, cât și orientarea spre alte forme de obținere a acesteia. Industria prelucrătoare este reprezentată de: industria alimentară și a băuturilor, industria prelucrătoare a cauciucului și a produselor din plastic, prelucrarea lemnului și producerea de mobilă, industria producătoare de confecții și îmbrăcăminte, industria tutunului, industria materialelor de construcții, sticlă, ceramică și ornamentală. Cu un potențial turistic diversificat, județul Gorj este reprezentat de cadru natural pitoresc, monumente de artă și arhitectură de mare valoare artistică (multe opere fiind de interes internațional
Județul Gorj () [Corola-website/Science/296660_a_297989]
-
sunt construcția și reparația materialului rulant (Astra Vagoane Arad, Astra Vagoane Călători), industria constructoare de mașini (Yazaki Component Technology, Alcoa Fujikura, Leoni Wiring Systems, Maschio-Gaspardo, Takata Petri), producția de aparatură și instrumente de măsură verificare și control (Contor Group), industria confecțiilor, industria produselor alimentare, industria de prelucrare a lemnului. În Arad își are sediul central și social Intesa Sanpaolo Bank România. O altă instituție de credit care își are începuturile în Arad este Banca Comercială Feroviară, a treia instituție de credit
Arad () [Corola-website/Science/296931_a_298260]
-
35,67%), cu minorități de romano-catolici (31,7%), ortodocși (18,85%), unitarieni (5,49%) și evanghelici-luterani (1,2%). Pentru 4,59% din populație nu este cunoscută apartenența confesională. Principalele activități economice ale municipiului se desfășoară în industriile textilă și de confecții, a mobilei, a procesării laptelui și a cărnii, în domeniul comerțului și al serviciilor, precum și în turism. Municipiul Sfântu Gheorghe are două teatre (Teatrul „Andrei Mureșanu” și Teatrul „Tamási Áron”), o bibliotecă județeană (Biblioteca Județeană „Bod Péter”), două muzee (Muzeul
Sfântu Gheorghe () [Corola-website/Science/296941_a_298270]
-
mătase și bumbac, fabrica de jucării „Teddy”. La 1 octombrie 1948 se înființează la Botoșani Întreprinderea mecanică pentru agricultură și industrie alimentară (actuala FORMA SA), în 1949 ia ființă Întreprinderea textilă „Moldova”, iar în același an ia ființă Întreprinderea de confecții Botoșani. În 1965 intră în funcțiune fabrica de pâine aparținând Întreprinderii de morărit și panificație; în 1972 intră în funcțiune Întreprinderea de utilaje și piese de schimb pentru industria ușoară (I. U. P. S.); în 1976 Întreprinderea de șuruburi; în 1975
Botoșani () [Corola-website/Science/296935_a_298264]
-
că activități cu pondere semnificativă, agricultura, industria și comerțul. În cadrul industriei județului reprezentative sunt: industria alimentară, a băuturilor și tutunului, producția de energie electrică și termică, captarea, tratarea și distribuția apei, extracția petrolului și gazelor naturale, industria textilă și a confecțiilor din textile. În anul 1996 a luat ființă Regia autonomă “Zona Liberă “ Giurgiu amplasată în partea de sud-est a municipiului Giurgiu, pe o suprafață de 163.54 ha, care s-a transformat începând cu 01.06.2004 în societate comercială
Giurgiu () [Corola-website/Science/296944_a_298273]
-
după cum urmează : Profil preponderent agrar - cereale, vii (la aproximativ 40 km se află vestita podgorie de la Niculițel). Tradițiile industriei locale sunt legate de exploatarea pietrei din renumitul "Triunghi al granitului" de reputație europeană: Măcin, Greci, Turcoaia; exploatarea și prelucrarea lemnului, confecții, meșteșuguri tradiționale (împletituri papură, răchită), prelucrări în metal (activitate astăzi decăzută dar cu cooperări la nivel național, în trecut), în domeniul auto și al componentelor pentru utilaje agricole. Cooperativa meșteșugărească "Arrubium" a fost multă vreme (până în 1989 deținătoare a locului
Măcin () [Corola-website/Science/297065_a_298394]
-
în metal (activitate astăzi decăzută dar cu cooperări la nivel național, în trecut), în domeniul auto și al componentelor pentru utilaje agricole. Cooperativa meșteșugărească "Arrubium" a fost multă vreme (până în 1989 deținătoare a locului I pe țară în producția de confecții textile, mobilier, broderie, lenjerie, etc.). Actualmente profilul industrial este preponderent reprezentat de confecții. Importante tradiții în domeniul construcțiilor, în care funcționează, în regim concurențial, 4 societăți private locale . Industria locală s-a dezvoltat în cea mai mare parte în anii
Măcin () [Corola-website/Science/297065_a_298394]
-
în domeniul auto și al componentelor pentru utilaje agricole. Cooperativa meșteșugărească "Arrubium" a fost multă vreme (până în 1989 deținătoare a locului I pe țară în producția de confecții textile, mobilier, broderie, lenjerie, etc.). Actualmente profilul industrial este preponderent reprezentat de confecții. Importante tradiții în domeniul construcțiilor, în care funcționează, în regim concurențial, 4 societăți private locale . Industria locală s-a dezvoltat în cea mai mare parte în anii comunismului. În prezent industria orașului se confruntă cu probleme din cele mai dificile
Măcin () [Corola-website/Science/297065_a_298394]
-
dezvoltat începând cu anul 1839, datorită exploatării rezervelor de cărbune existente în subsolul acestei zone. Baraoltul devine oraș la începutul anului 1968. Importanța economică a acestei localități o constituie activitatea de exploatare și prelucrare a lemnului, industria textilă și de confecții, industria producătoare de materiale de construcții, industria alimentară prin procesarea cărnii și a laptelui, agricultura, morăritul, panificația precum și transporturile, comerțul și serviciile. Este axat pe obiecte din domeniul istoriei mineritului și breslelor,dar are și colecții de istorie locală. Deține
Baraolt () [Corola-website/Science/297077_a_298406]
-
redus activitatea. Ramura industrială a economiei locale este reprezentată de cele două turnătorii de feroase și neferoase, care furnizează locuri de muncă pentru 40-60 de persoane, dar care nu au flux continuu de operare. De asemenea mai există unitatea de confecții și mici unități de prelucrare primară a produselor animaliere—carne, lână, lapte, mici ateliere ce produc mobilier la comandă, brutării, secții de sifoane, unități de construcții civile, tâmplării metalice, secție drumuri cu stație bitum. Meșteșugurile tradiționale de la nivel comunal au
Pogoanele () [Corola-website/Science/297097_a_298426]
-
Alte resurse ale Boliviei sunt: cositor, zinc, argint, aur, plumb, antimoniu și tungsten. Industria minieră este una dintre cele mai importante. Alte ramuri includ industria alimentară și în special pe cea producătoare de cafea, industria textilă și a lemnului, a confecțiilor, tutunului și artizanatul. Industria ilicită de droguri (există plantații de coca din care se obține cocaina) furnizează 15 % din venituri. Agricultura (inclusiv fondul forestier și piscicol) furnizează 21 % din PIB. Principalele culturi sunt: cafeaua, coca, bumbacul, porumbul, trestia de zahăr
Bolivia () [Corola-website/Science/298079_a_299408]
-
un ritm anual de 5-6%, fapt ce i-a permis înscrierea între statele lumii cu dezvoltare medie. Succesul economic al Mauritiusului are la bază promovarea investițiilor străine în „zonele libere” (peste 550 întreprinderi mici, plasate pe întregul teritoriu, care realizează confecții, textile, produse de pielărie, iar mai recent și optice și ceasuri), expansiunea serviciilor financiare (peste 9000 de firme își au sediul sau filiale în Mauritius), „exprimată” în investiții bancare de cca. 1 mrd. dolari și promovarea turismului (cca. 1/10
Mauritius () [Corola-website/Science/298126_a_299455]
-
țigarete, bere, săpun, conserve din fructe și carne, principalele centre fiind capitala (Port-Louis), Grand-Port, Flacq ș.a. în capitală există și o rafinărie de petrol (pe bază de import) și una de îngrășăminte chimice. Un sector extrem de dinamic este cel al confecțiilor, ce contribuie cu 50% la exporturile Mauritiusului, iar unul de mare viitor este cel al "software"-ului (creat cu ajutorul specialiștilor din India). Balanța comercială este ușor deficitară, exporturile acoperind 92% din valoarea importurilor. Principalii parteneri ai Mauritiusului sunt Marea Britanie, Franța
Mauritius () [Corola-website/Science/298126_a_299455]
-
de azi a orașului este reprezentată de întreprinderi moderne, care prelucrează aproape toate felurile de produse agricole: sfecla de zahăr, tutun, porumb pentru semințe, lapte și carne. Sunt fabricate utilaje pentru frigorifere industriale, mobilă, ambalaje din lemn și mase plastice, confecții, produse de panificație, de cofetărie etc. Întreprinderile din orașul Drochia livrează marfă în România, Ucraina, Rusia, Belarus, etc. În oraș funcționează 140 de unități de comerț cu amănuntul, 2 piețe, 8 unități de alimentare publică, 5 filiale ale băncilor comerciale
Drochia () [Corola-website/Science/297483_a_298812]
-
și bucătari, și-a făcut renume pe piața europeană. În câțiva ani ea a ajuns să deservească cu îmbrăcăminte comodă muncitorii de la uzinele de automobile „BMW”, Renault”, „Belw”, etc. „Codreanca” are trei secții de cusut, produce un spectru larg de confecții pentru bărbați, femei și copii, întreține legături strânse comerciale cu parteneri din republică, din Italia, Germania, Rusia, Elveția și alte țări. Fabrica de conserve din Călărași, dată în exploatare în 1951, având o capacitate anuală de 69 mln. borcane convenționale
Călărași, Moldova () [Corola-website/Science/297486_a_298815]