5,124 matches
-
nici spiritual pregătite Dacă cei în stare să acționeze ca interpreți își vor face munca, vom constata poate într-o generație sau două, sau chiar mai curînd, că aversiunea și prejudecățile vor fi dispărut. René Guénon, interpret al tradițiilor în convergență polară, nu a dat oare unei doctrine calificate ca străveche, atemporală (Tradiție primordială, Sanathana Dharma) o tematizare nouă, inteligibilă pentru europeanul modern? Nu a produs el astfel noutate metafizică? Noutate nu în sensul unui spor de adevăr metafizic, desigur, ci
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
contrariilor Iar dacă spectacolul public ne sugerează o manifestare de tip apofatic a transcendenței, nu-l putem considera oare un suport destul de potrivit sau măcar un îndemn pentru a ne reaminti o rafinată temă spirituală, despre care vorbesc tradițiile în convergență? Nu ne incită el să descoperim latențele de paradox pe care le cuprinde propria noastră existență? Dacă le-am interpreta pe acestea în sens spiritual, existența curentă ar putea căpăta ceva dintr-un simbol practicat, care participă întrucîtva, de foarte
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
întoarce sau nu ochii spre Autorul lui. El e doar o prezență care privește. Neimplicat în mod afirmativ, explicit, ofensiv în mișcările și în actele particulare ale lumii, El le susține pe toate de departe cu privirea sa, dîndu-le o convergență discretă, de profunzime, spre Sine însuși, fără a știrbi în vreun fel libertatea ființelor particulare. Situarea nordică pe care Cusanus o dă imaginii Atotvăzătorului întărește de altfel simbolismul ei polar. Or, modul de prezență al transcendenței în societățile actuale poate
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
se înscriau, să reflecte acolo o economie superioară, fără ca mișcarea complementară, de întoarcere a actelor umane către ordinea divină, să mai aibă preponderență. Foarte schematic spus, era transfigurării a fost urmată de era edificării : simbolismul religios nu mai slujea la convergența omului spre absolut, ci era de descoperit, de realizat, dacă nu cumva de obiectivat în lumea istorică, socială și psihică a umanității. Inspirîndu-mă din frumoasa carte a lui Daniel Ménager, aș spune că îngerii sensurilor religioase îl duceau acum pe
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
susțin. Astăzi, mai acut și mai inevitabil decît la mijlocul secolului al XIX-lea, ne aflăm în fața diversității religioase, trebuie să îi facem față. Asistăm la înfruntări exclusiviste sau inclusiviste între religii, dar și la încercări de a gîndi credințele în convergență spre Polul lor absolut. întîlnirea cu varietatea religioasă a lumii, fenomen specific al modernității tîrzii, ne obligă aproape să scrutăm alternativa distincție/confuzie între incinta dogmatică a adevărului și libertatea lui atotcuprinzătoare. André Scrima a insistat deseori pe discernămîntul cu
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
candidați în alegerile naționale din 1993, obținând 22% din voturi (în comparație cu 23% pentru AD și 22,7% pentru COPEI). Alegerile au fost câștigate de bâtrânul fost președinte Rafael Caldera, care a format un o marcă independentă sub numele de Convergencia (Convergența) după ce s-a desprins de COPEI, condamnând reformele neoliberale din Venezuela, și a legitimat tacit încercarea de lovitură de stat împotriva lui Pérez (vezi Tabelul 7.1). Tabel 7.1. Rezultatele alegerilor prezidențiale din Venezuela, 1993-2006 Partid/Coaliție 1993 1998
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
al cărui nume complet este Suverenita- blok Jany Bobošíkové- Suveranitatea - blocul Jana Bobošíkové a obținut 4,26% la alegerile europene și 3,67% la alegerile pentru Parlamentul Ceh din 2010. 1 Această coaliție a inclus și Partidul Muncitorilor (PT) și Convergența. 2 Cercetătorii încadrează fiecare propoziție într-una din cele 56 de categorii, potrivit sensului acelei propoziții (sau a părții de propoziție, dacă ea cuprinde mai multe idei. Datele, astfel prelucrate, sunt exprimate în termeni procentuali. Propozițiile intrate în procesul de
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
priceperea, talentul, cât și mijloacele de a exploata creativ resursele gastronomice ale regiunilor. Dar bucătăria noastră aristocratică nu s-a arătat deloc interesată de patrimoniul reprezentat de gătelile țărănești ori târgovețe. Între ele, fractura a fost iremediabilă: nici un punct de convergență nu se poate găsi între mămăliga plus „udătura“ țăranului și felurile somptuoase de la mesele domnești și boierești, nici între ciorba de burtă târgoveață și consommé-urile aristocraților. Această ruptură este permanentă, fiind vizibilă din secolul al XVI-lea până în zilele noastre
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
diferențe în ceea ce privește modul de participare la dezvoltarea ei, la nivelul diferitelor țări sau organizații, marile forțe ale lumii, Uniunea Europeană, SUA și Japonia, care alcătuiesc așa-numita Triadă a Societății Informaționale, fac eforturi pentru realizarea unei zone informaționale comune bazată pe convergența tehnologiilor informaționale și de telecomunicații. Fiecare din componentele triadei, prin politicile organizațiilor guvernamentale, dorește să asigure coerența strategiilor de realizare a societății informaționale globale din punct de vedere al legislației, competiției, tehnologiei informaționale și a comunicațiilor, al aplicațiilor și serviciilor
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
permanență noi intrări, idei, gânduri și cunoștințe care pot fi împărtășite în această platformă electronică.” Pe internet, exact ca și în realitate, oameni cu interese comune se întrunesc în comunități, pentru a discuta sau a asculta tematicile preferate. Internet computing Convergența tehnologiilor informației și a comunicațiilor este ilustrată, în primul rând, de dezvoltarea rețelelor de calculatoare cu comutare de pachete și explozia utilizării internetului. Arhitecturile sistemelor au evoluat înspre schema „Internet computing”. Principalul mesaj constă în: centralizarea resurselor informaționale (baza de
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
au un rol determinant în afirmarea acesteia ca societate a cunoașterii; aparținând realității contemporane atât în calitatea lor de mediu de activitate profesională și managerială, cât și în cea de obiect de cercetare științifică și de proiect strategic, ele marchează convergența între două fenomene definitorii pentru natura umană - cel al cunoașterii și cel al organizării - într-o construcție socială emblematică pentru ideile de competență colectivă, acțiune inteligentă și performanță durabilă. Întemeierea pe cunoaștere înseamnă, pentru organizații, atingerea stadiului deplinei maturități, concordant
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
standarde, norme, reguli de cooperare etc.). Diversificarea viziunilor asupra problematicii examinate a condus la un pluralism terminologic constând în utilizarea paralelă de noțiuni ca „organizație centrată pe memorie”, „firmă intelectual-intensivă”, „organizație inteligentă”. Ultimul deceniu al secolului XX a marcat producerea convergenței între perspectiva tehnologică și cea managerială, prin cuplare între necesitățile organizațiilor și facilitățile soluțiilor de asistare informatică. După 1995 apar primele rezultate semnificative în crearea și funcționarea de organizații bazate pe cunoaștere. Acestor dezvoltări le corespunde, în plan meta-teoretic, noua
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
Cuvânt înainte Fenomenul globalizării și cel de criză economico-financiară ne pun în față noi provocări în cercetarea economică, inclusiv din punct de vedere al teoriei economice, iar exemplul României, în contextul regional și european, angajată deja în ample procese de convergență în pregătirea trecerii la moneda unică, este domeniul favorabil pentru a răspunde la ele. Cercetarea economică și învățământul superior din domeniu, ca de fiecare dată când România s-a aflat în momente mai dificile, a oferit și oferă societății românești
Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Mihail Dimitriu, Diana Viorica Lupu, Romulus Cătălin Dămăceanu, Cristina Gradea, Alexandru Trifu, Mioara Borza, Alexandru Burtea, Alina Răileanu, Alin Brădescu, Laura Diaconu, Marinela Geamănu, Viorica Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2355]
-
asupra evoluției cursului de schimb și a competitivității internaționale; acumulările de rezerve create de creșterea productivității muncii au fost mereu erodate de o politică a veniturilor cu tentă electorală, fiind afectat însuși fundamentul aprecierii reale a monedei naționale și implicit convergența reală. Aceeași nesincronizare aciclică în mix-ul de politici economice, face ca în prezent cele mai favorabile condiții monetare, din ultimii 20 de ani, să nuși poată îndeplinii rolul de stimulare a creditării și implicit a economiei reale. Cererea privată
Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Mihail Dimitriu, Diana Viorica Lupu, Romulus Cătălin Dămăceanu, Cristina Gradea, Alexandru Trifu, Mioara Borza, Alexandru Burtea, Alina Răileanu, Alin Brădescu, Laura Diaconu, Marinela Geamănu, Viorica Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2355]
-
paradigmă de ordine socială și de civilizație și ca o punte între Orient și Occident. Circulația Est-Vest are întotdeauna dublu sens, urmând două fire: Partoș-Europa sau Teregova-Kentucky, tur și retur. Cel care istorisește caută, cu ingeniozitate și metodă, punctele de convergență, genurile proxime ale unei civilizații central-europene generice, care să integreze Banatul chesaro-crăiesc. Scriitorul e înzestrat cu o privire categorială, fascinată de clase, de tipuri, stimulând încremenirea insului în tiparul cazului în speță. Cea mai mare parte dintre personaje provine din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288032_a_289361]
-
de dobândă în cazul României), ținta fundamentală a programului de ajustare prevăzând atingerea unui deficit bugetar efectiv de 6,8% din PIB în 2010, 4,4% din PIB în 2011 și 3% din PIB în 2012, condiționalitate conformă criteriilor de convergență nominală prevăzute pentru aderarea la Zona Euro. Chiar dacă a reușit să reducă presiunea pe finanțarea deficitului bugetar, nevoia de finanțare brută estimată pentru 2013 rămâne la un nivel ridicat - aproximativ 12% din PIB, din care 1,9% din PIB pentru
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
fiscale de tipul augmented structural balance rule sau augmented growth balance rule - în care etapele de atingere a țintei finale pot fi recalibrate astfel încât să se țină cont de deviațiile din trecut față de ținta finală) - soluția permite modificarea vitezei de convergență către țintă în funcție de performanțele trecute Sursa: propuneri proprii pe baza analizei situației macroeconomice a României și pe baza informațiilor despre aplicarea regulilor fiscale în lume cuprinse în FMI (2009). Implementarea regulilor prevăzute în Compactului Fiscal în România. Avantaje, dezavantaje, riscuri
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
respectă obiectivul pe termen mediu specific țării respective, astfel cum este definit în Pactul de stabilitate și de creștere revizuit, cu o limită inferioară a deficitului structural de 0,5% din produsul intern brut, la prețurile pieței. Părțile contractante asigură convergența rapidă către obiectivul pe termen mediu stabilit pentru fiecare dintre ele. Calendarul pentru realizarea acestei convergențe va fi propus de Comisia Europeană, fiind luate în considerare riscurile pentru sustenabilitate specifice fiecărei țări. Este clar că, după ratificarea Tratatului, reprezentanții României
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
și de creștere revizuit, cu o limită inferioară a deficitului structural de 0,5% din produsul intern brut, la prețurile pieței. Părțile contractante asigură convergența rapidă către obiectivul pe termen mediu stabilit pentru fiecare dintre ele. Calendarul pentru realizarea acestei convergențe va fi propus de Comisia Europeană, fiind luate în considerare riscurile pentru sustenabilitate specifice fiecărei țări. Este clar că, după ratificarea Tratatului, reprezentanții României și cei ai CE vor stabili o traiectorie către atingerea țintei de 0,7% din PIB
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
Zona Euro (care trebuie să păstreze o viteză de ajustare fiscală medie de două puncte procentuale din PIB în următorii doi ani), România un are nevoie de o ajustare semnificativă pentru a respecta condiționalitățile impuse prin Compactul Fiscal. Programul de convergență convenit cu Uniunea Europeană prevede ținte ambițioase până în 2014 (deficit bugetar efectiv de 1,2% din PIB, excedent bugetar primar de 0,5% din PIB și deficit bugetar structural de 0,7% din PIB). Traiectoria de reducere a deficitelor convenită cu
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
0,7% din PIB. Date fiind costurile cu dobânzile de 1,7% din PIB, rezultă că nivelul deficitului bugetar efectiv care ar stabiliza datoria ar fi de 2,5% din PIB, cu mult peste ținta ambițioasă prevăzută în Programul de Convergență, de 1% din PIB”. Este evident că România trebuie să-și stabilească o țintă mult mai ambițioasă privind reducerea deficitului bugetar dat fiind că pe termen mediu autoritățile vor fi nevoite să mărească cheltuielile bugetare pentru a acoperi o serie
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
mediu, respectiv 1% din PIB, concordantă cu datoria publică sustenabilă (sub pragul de 60% din PIB), criteriu prevăzut în Tratatul de la Maastricht și în Compactul Fiscal. Astfel ajustarea minim necesară pentru a readuce situația finanțelor publice pe o traiectorie sustenabilă (convergența către ținta de deficit bugetar stabilită în cadrul macroeconomic și bugetar pe termen mediu și convergența datoriei publice către nivelul sustenabil) este în funcție de: a) decalajul dintre ponderea deficitului bugetar anterior față de ținta de deficit pe termen mediu (exprimat prin termenul (bt-1
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
PIB), criteriu prevăzut în Tratatul de la Maastricht și în Compactul Fiscal. Astfel ajustarea minim necesară pentru a readuce situația finanțelor publice pe o traiectorie sustenabilă (convergența către ținta de deficit bugetar stabilită în cadrul macroeconomic și bugetar pe termen mediu și convergența datoriei publice către nivelul sustenabil) este în funcție de: a) decalajul dintre ponderea deficitului bugetar anterior față de ținta de deficit pe termen mediu (exprimat prin termenul (bt-1 - b*), care de fapt indică și ajustarea pe termen mediu) și b) decalajul dintre rata
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
se va recalcula măsura de adecvare. Dacă în continuare aceasta este prea mare, vom continua algoritmul. Ne vom opri fie atunci când măsura de adecvare nu se mai schimbă, în ciuda ameliorării configurației de puncte, fie atunci când este îndeplinit un criteriu de convergență, adică măsura de adecvare a ajuns sub un prag stabilit de cercetător (cât mai aproape de zero). Relațiile subiective (percepute) dintre obiecte vor fi reprezentate de ultima configurație de puncte a algoritmului. Realizarea unei analize de scalare multidimensionalătc " Realizarea unei analize
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
numărul maxim de dimensiuni pe care dorim să îl aibă soluția. În meniul deschis prin apăsarea butonului Options putem cere afișarea reprezentării grafice a soluțiilor individuale sau comune, matricea de date (proximități) și caracteristicile modelului. Tot aici specificăm criteriul de convergență a algoritmului (valoarea minimă pentru s-stress și numărul maxim de iterații). Programul va produce și câteva diagrame care raportează transformatele proximităților (numite disparities în engleză) la distanțe, proximitățile la distanțe sau proximitățile la transformatele proximităților. Aceste diagrame sunt foarte utile
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]