5,206 matches
-
cu raționalizarea sau că aceasta din urmă este forma generală prin care rutinizarea cuprinde religiosul, economicul, artisticul, politicul: funcțiile de excepție, figurile exemplare, idealurile legendare sfârșesc prin a se disipa în banalitatea competențelor, sta-tuturilor și rolurilor. Se diluează în ordinea corporațiilor, al instituțiilor, definite atât prin anonimatul diviziunii muncii și al producției, cât și prin impersonalitatea serviciilor și contactelor. Procesul devine mai complex, suscită evenimente regulate și repetitive în cadrul unui calendar de activități rituale. Rutinizarea creației artistice Acest proces se aplică
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
să răspundă cerințelor publicului. Această rezistență se înscrie în tradiția lui Voltaire, care-i disprețuia pe jurnaliști, acești reprezentanți ai "scriiturii industriale". Ea se prelungește astăzi în modul în care Bourdieu critică media sau în voința de a organiza o corporație internațională a intelectualilor, în cadrul căreia artiștii ar ajunge să joace un rol important (cf. Pierre Bourdieu, Interventions. 1961-2001. Science sociale et action politique, Agone, Marseille, 2002, mai ales pp. 257-267 și 289-296). În același spirit, intelectualii au opus adesea autentica
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
generalizarea acestei paradigme a învățării. Cu alte cuvinte, putem vorbi de o potențare reciprocă între globalizare, pe de o parte, și educație, ca proces de transmitere, pe de altă parte. Mișcarea rapidă a capitalului, mcdonaldizarea ca paradigmă a raționalizării activității corporațiilor presupun existența unei infrastructuri umane cu caracteristici similare (dacă nu identice). În acest scop, s-a impus ideea ștergerii diferențelor dintre sistemele educaționale naționale, prin impunerea aceleiași paradigme educaționale, gândită la nivel central: se intră astfel într-o categorie de
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
în explicarea fenomenului educației ca proces de transmitere, nimicul coagulează în jurul lui o constelație teoretică (cel puțin) insolită în abordarea școlii și a fenomenului educațional. Dar ce ar desemna nimicul în plan educțional, în mod concret? În primul rând, nevoia corporațiilor, a organizațiilor etc. implicate în globalizare de a avea la dispoziție forță de muncă pregătită în conformitate cu anumite standarde, aceleași indiferent de spațiu geografic, de tradițiile și de nevoile comunității respective. În acest scop, mai întâi s-a produs o modificare
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
de difuziune a acestuia este mult mai mare; dacă absolvenții reprezintă cópiile unui tipar, dacă sunt rezultatul unui "format" educațional (este o contradicție în termeni dintr-un anumit punct de vedere), atunci uniformitatea se difuzează în învățământul preuniversitar, în instituțiile, corporațiile, locurile de muncă unde aceștia vor lucra. Experiența americană, descrisă de George Ritzer este uluitoare: "Editorii au asigurat și alte servicii de optimizare a predării pentru acei profesori care optează pentru manualele lor. Profesorul poate primi materiale suplimentare pe care
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
reconceptualizare a relației de autoritate, care să includă și caracteristicile rețelei: dispariția unui centru de autoritate unic, care eventual deleagă din atribuțiile sale și funcționarea unor centre de autoritate regionale, fluctuante, conectate la aceeași rețea; aplatizarea ierarhiilor la nivelul marilor corporații va consolida mai degrabă acest tip de autoritate, local, limitat în timp, dependent de alte centre de autoritate similare, toate la rândul lor constituind (doar) noduri ale rețelei; ca atare, în viitor reflecția asupra problemelor autorității trebuie să înglobeze în
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
pentru comerțul internațional purtat de Uniunea Sovietică. Folosindu-se de aceasta clauză, comuniștii beneficiază de o monopolizare a comerțului internațional fără a li se impune și obligațiile care survin în mod normal din asumarea acestei clauze. În ciuda adoptării acestei clauze, corporațiile sau chiar producătorii individuali care beneficiază de această prevedere, nu își puteau exporta și vinde produsele în Uniunea Sovietică fără o aprobare a unei delegații sovietice în țară beneficiară a clauzei. Fără ; acest demers, clauza devine inaplicabilă, crearea unor schimburi
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moșnianu () [Corola-publishinghouse/Science/844_a_1868]
-
pentru producerea gazului natural lichefiat, Gazprom vizează o posibilă ieșire pe piața mondială."3 Politica externă a Federației Ruse în perioada Putin este dominată de controlul resurselor economice și implicit, de relațiile economice pe care Gazpromul le are ca mare corporație cu statele. Totuși la nivel intern, la nivelul administrației ruse, există mici neînțelegeri, generate mai ales de prețul foarte mic cu care este vândut gazul în Federația Rusă. „Datorită dificultății transportului de gaze naturale, Rusia este, de departe, cea mai
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moșnianu () [Corola-publishinghouse/Science/844_a_1868]
-
trad.). 44 O profesoră ne explica atunci că, atunci când își făcea cumpărăturile, făcea după plac "reuniuni pedagogice în jurul căruciorului" cu familiile elevilor proveniți din mediul popular. 45 Termenul "corporatist" este, fără îndoială, nepotrivit, fiidcă nu vedem ce interes are o corporație să vadă că o parte importantă dintre elementele sale cele mai tinere se descurajează încă din primii ani după preluarea funcțiilor. 46 Dac-aș mai fi avut loc, aș fi vrut să iau în discuție extraordinara slăbiciune filosofică a acestei
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
sociale: legătura dintre tehnoștiință, capitalism comercial, putere (militară, guvernamentală, instituționalăă este subliniată în nenumărate rânduri ca evidență a coevoluției științei, economiei și politicii. În cadrul acestor orizonturi, trupul ajunge să fie un experiment aflat în mijlocul diverselor interese și în mâinile diferitelor corporații, dar și amenințat existențial de practicile biotehnologiilor (vezi Bowring, 2003, McKibben, 2003, Fukuyama, 2004, pentru critici umaniste ale acestor practici, în special ale entuziaștilor în ingineria genetică și în clonare precum Silver, 1997, sau Stock, 2002Ă. La fel cum fizica
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
unei filosofii a libertății depline, a eliberării de orice limitare și impoziție, transumanismul se întâlnește, în plan social, cu libertarianismul în privința unei ordonări instante a societății care să desfidă structurile legale și normative ale oricărei Puteri, de la stat la o corporație economică. Spre exemplu, visul extropienilor (filosofii al căror crez este creșterea extropiei, a vitalității și a energieiă este să devină tot ceea ce vor să devină, fără constrângeri și fără determinări biologice sau sociale, într-o viziune de apologie a libertății
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
prin redescoperirea conexiunii spirituale cu natura. Autoarea manifestului își asumă un punct de vedere politic și o metodă a „blasfemiei” pe care o dorește desprinsă de orice formă de fetișism, de imaginea masculină a cyborgului, așa cum este schițată aceasta de corporațiile cibernetice, militare, comerciale sau politice. Pornind de la realitatea tehnoștiinței actuale, discursul său ia distanță de miturile occidentale ale bipolarităților sau ale „unității originale” a ființei. Astfel, observă și demontează strategiile de cyborgizare umană (vezi capitolul întâi pentru o problematizare mai
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
pentru ca, după momentul încorporării, să întoarcă armele înspre structurile însele ale puterii. Fețele puterii sunt însă multiple în spațiul tehnologiei virtuale: de la tentativele de cenzurare a Internetului de guvernul chinez, dar și de guvernul american, de la monopolul economic al marilor corporații tehnologice la presiunile grupurilor de interese și la goana după capital informațional a capitaliștilor. Poate tocmai de aceea feminismul adoptă mai multe măști pentru a rezista și a se opune la putere. 4.3. Alte modele ale cyberfeminismuluitc "4.3
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
în asemenea mod, încît să constituie o figură autonomă a universului narativ. Nu-i cazul ca actorul să apară ca o ființă antropomorfică: el ar putea, de exemplu, să ia forma unui covor zburător, a unei mese, sau a unei corporații. Mai mult, actorul poate fi individual (Ion, Maria), sau colectiv (mulțimea dintr-un metrou), figurativ (antropomorfic, zoomorfic etc.), sau nonfigurativ (Destinul). În sfîrșit, un actor poate reprezenta mai mulți actanți diferiți, și mai mulți actori pot reprezenta unul și același
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
afacerii PAGEREF Toc168474202 \h 3 HYPERLINK \l " Toc168474203" Ideea 2. Un fel mai bun de a gândi, simți și acționa PAGEREF Toc168474203 \ h 4 Cuvânt înainte A face mai mult, mai repede și cu rezultate mai bune reprezintă obiectivul tuturor corporațiilor de astăzi din întreaga lume. Ce face ca o companie să exceleze, în timp ce alta abia supraviețuiește? Este avantajul competitivității - un avantaj descoperit de Jerry Wilson în 151 de idei eficiente pentru motivarea angajaților. Ideile și exemplele sale practice deopotrivă provocatoare
[Corola-publishinghouse/Science/1850_a_3175]
-
ajută pe oameni”. Recitiți acest cartonaș o dată pe zi și înainte a decide să angajați pe cineva. +++ Care este, de fapt, afacerea dumneavoastră? Dacă spuneți orice altceva decât „afacere cu oameni”, ascultați cuvintele lui Lee Iacocca, managerul care a salvat corporația Chrysler de la dezastru: „Suntem într-o afacere cu oameni. Construim mașinile și camioanele pentru oameni. Lucrăm cu oameni, comunicăm cu oameni și vindem oamenilor. Dacă cineva care lucrează cu mine nu se pricepe la oameni, probabil că nu vor rezista
[Corola-publishinghouse/Science/1850_a_3175]
-
prin extenuarea veteranilor („revoluția permanentă”, chiar una care reconstruiește capitalismul, nu poate dura la nesfârșit) și prin exodul sau blazarea unei mari părți a tineretului de bună calitate, care ar fi putut prelua ștafeta. Emigrarea sau „exilul intern” în birourile corporațiilor multinaționale ori în alte posturi lucrative (inclusiv în funcția publică ori în medii) au decimat ceea ce putea deveni noua masă critică a unei societăți civile funcționale. Dar așa merg lucrurile: nu doar lumpenii devin „căpșunari”: „Marea Evadare”, emigrația de ordinul
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
California și sunt plauzibile pe termen mediu în alte state federale. Pe o scară mai modestă, fenomenul nu e necunoscut nici în Europa Occidentală. Mi se pare inevitabilă, în lumina acestor date de sondaj, adaptarea „culturală” și mai specializată a corporațiilor, care luptă tot mai acerb pentru a-și atrage și fideliza clientela. Economiștii, ca și juriștii și alți specialiști în științele sociale „tari”, și-au dezvoltat în deceniile din urmă, după declinul masiv al noțiunilor tradiționale de cultură (înaltă) de
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
ale) grupurilor, pentru a folosi o dihotomie tocquevilliană; sau, în alți termeni, bazat pe redefinirea drepturilor politice ca „drepturi ontologice” - cum numesc eu ceea ce unii suporteri ai globalizării desemnează prin formula „bunuri publice globale”: aer curat, apă potabilă, hrană etc. Corporațiile instrumentează dibaci aceste noi culturalisme, astfel încât popularitatea mediilor „etnice” nu le-a putut scăpa. Vicepreședintele executiv al redutabilei American Association of Advertising Agencies, Jerry Gibbons, o spune perfect (traduc de pe situl NCM): „(Sondajul) demonstrează că mediile etnice și reclamele comerciale
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
cu programe ambițioase pentru întreaga națiune. Exemplele pot continua. Ceea ce se numește îndeobște „neoliberalism” în domeniul economic nu coboară însă direct din cărțile gânditorilor liberali, ci rezultă mai curând din crescânda presiune a mediului de afaceri, în primul rând a corporațiilor multinaționale. Dar tot liberalism este, în ultimă analiză. Mai îngrijorătoare mi se pare relativa impopularitate a gândirii liberale în rândul intelectualilor occidentali. Pe mine, ca istoric al ideilor, această „enigmă” a liberalismului mă interesează în cel mai înalt grad: de ce
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
ale rețelelor locale, metropolă, țară, grup de țări, întreaga planetă, prin World Wide Web (www), pânza de păianjen a întregii planete. Dacă, din curiozitate, veți accesa www.attrition.org, veți afla cât de vulnerabile sunt până și site-urile marilor corporații. În fiecare an, site-uri ale unor companii celebre (Pepsi Cola UK, Egypt Air, USA Government National Oceanic and Atmospheric Administration, McDonald’s etc.) suferă atacuri de diverse naturi. Soluția? Măsuri dure de securitate luate pe cont propriu sau prin
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
a căror compromitere ar duce la pierderea unui procent din profitul net anual. Informațiile private, asemănătoare celor confidențiale de la nivel național, notate cu P, cuprind informațiile și materialele a căror compromitere poate prejudicia statutul unei persoane din unitate sau al corporației. Informațiile de uz intern sunt acelea care nu fac parte din categoriile anterioare și, pentru că au restricții în utilizare, se vor nota cu litera R. Informațiile publice au un regim cu mult diferit de cele corespunzătoare de la nivel guvernamental, fiind
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
finanțați. Pentru intrarea într-un război informațional, un jucător trebuie să aibă un motiv, să dispună de mijloace și să i se ofere posibilitatea de a o face. Jucătorii ofensivi pot fi grupați în câteva clase generale: interni, hackeri, criminali, corporații, guverne și teroriști. Jucătorii defensivi sunt persoane fizice, organizații sau guverne. La nivelul persoanelor, apărarea constă în tot ceea ce se întreprinde pentru păstrarea secretului datelor cu caracter personal, a resurselor proprii, a menținerii unei poziții competitive pe piață ș.a. Organizațiile
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
anumit eveniment. Se face astfel breșă într-un sistem destul de întrebuințat de atacatorii sistemelor aflați într-un colț al planetei, săvârșind fărădelegi în al colț al acesteia, susținând că se află în cu totul altul. În literatură sunt prezentate realizările corporației International Series Research, Inc. din Boulder, Colorado, care a realizat tehnologia autentificării locației. Ea se numește CyberLocator, iar sistemul folosește semnalele bazate pe microunde transmise printr-o constelație de 24 de sateliți ai GPS (Global Positioning System) pentru calcularea și
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
standarde, norme și proceduri de securitatetc "Politici, standarde, norme și proceduri de securitate" Domeniul militar a jucat un rol deosebit în perfecționarea sistemelor de securitate, tocmai datorită grijii deosebite față de informațiile prelucrate. Din acest punct de vedere sunt explicabile tentativele corporațiilor de a importa rezultatele obținute în domeniul amintit. 4.1. Modele de politici de securitatetc "4.1. Modele de politici de securitate" Situația definirii politicilor de securitate a devenit complicată atunci când sistemul militar de clasificare a informațiilor a fost preluat
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]