5,667 matches
-
și ulterior la Bagdad. Mai târziu, 711, ajung în Spania realizând Califatul de apus cu capitala la Cordoba. într-o jumătate de mileniu arabii stăpâneau pământul de la soare răsare la soare apune. Mecca devine centru religios islamic așa cum l a decretat Mahomed (anul 570 p.Chr.) după voința lui Allah. Plecarea profetului de la Mecca la Medina, în propovăduire, a fost numită Hegira care înseamnă emigrare, ducerea cuvântului Allah pe tot pământul așa cum în următoarele 7 secole părea să se întâmple. Cu
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
cavalerul singuratic și că nu încalecă și el pe calul lor de bătălie, Enciclopedia. 27 Shakespeare își intitulează piesa Iulius Caesar, Voltaire și-o intitulează Moartea lui Cezar (La Mort de César). 28 Vezi cap. 2. 29 Această reformă este decretată la 23 aprilie 1759, grație Contelui de Lauragais care le oferă comedianților o sumă mare (30 000 de livre) ca despăgubiri pentru lipsa profitului care rezulta de aici. 30 Nobili eleganți din secolul al XVII-lea, care purtau tocuri roșii
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
M-a spurcat! Ce mă fac eu acuma? Tu de ce-ai mâncat? zbiară Aron. N-ai zis tu că sunt haine? Și parcă trebuia să le mănânci? De ce nu mi-ai spus drept că e tat-tău?207 Soluția decretată de cadiu, rezolvând prejudiciile morale prin prozaicele măsurători negustorești, restabilește definitiv "albul" umorului caragialian și aroma specifică după lectura textelor sale: Și după ce a chibzuit și iar a chibzuit adânc, a hotărât ca: Turcul să plătească ovreiului, pe prețul zilei
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
1974 în revista Secolul XX, și în care sunt reînviate discuțiile unor Eminescu ori Kogălniceanu, care deplângeau slaba vizibilitate a românilor, indiferent de valoarea lor, adesea superioară unor occidentali mai puțin merituoși, însă recunoscuți; în scurt timp, ideologii partidului au decretat originea dacică pură a poporului român, continuitatea culturală, istorică și politică împlinită de către Ceaușescu însuși, la pachet cu o "mentalitate de asediu" opusă celei tradiționale, pentru care cucerirea romană oferise beneficiile unei civilizații superioare, și superioritatea românească în orice domeniu
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
Poporul condamnă, în care un chiabur fură carburatorul tractorului care aparținea colectivului pentru ca țăranii să nu poată ara și să fie nevoiți să-l ceară pe al său, ilustrând exemplar tema sabotajului, centrală în ideologia comunistă, esteticianul Finogenov din Moscova decretează că banda desenată este o "murdărie imperialistă și trebuie să dispară", în consecință fiind sistată producția până în 1954. Chiar și după aceea, tot trebuia "împachetată" în aparența adaptărilor literare, altfel neprimind avizul partidului. După dispariția celor trei mari autori unguri
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
Cum vorbesc de cele sfinte, Nu-mi prea par să fie... sfinți ; Luați în parte-au multă minte, Da mpreună? Sunt...cuminți?! DECRET Blonda vede într-un bar, Un tip bine și pe val, Zise: Ăsta-i armăsar! În pat decretă: E cal! BECALI, NEVOTAT ȘI... Am crezut că pot conta, Pe români ca și pe frați: Eu plătesc! Ei vor vota ! Și-am plătit ! -Cu bani curați ?! VECTOR CU MAI MULTE SENSURI Nu-l căutați grăbiți, pe domn’director, Într-
Calul cu potcoave roz Epigrame-Fabule-Panseuri by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/468_a_877]
-
sexi asină la o baie de...praf; Apare...Ion! Cu fața de piatră, Că-s oile-n strungă și câinii nu latră! Că se doarme-n continuare ... Cât timp Ion îi... aplica pe spinare, Vreo...cincizecișicinci de ciomege, Pentru măgar decretă noua lege: --Te-am primit când n-aveai nici un rost, Am creat pentru tine nenorocitul de post: Dimineața când afon cânți... și anost Să dai...,,deșteptarea"; Și iată ce-ți...poate spinarea! Ești măgar dar...ești prost Și-ngâmfat! Găgăuță De
Calul cu potcoave roz Epigrame-Fabule-Panseuri by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/468_a_877]
-
ciudată, La modesta-i fereastră; I se păruse o fată! O codană vecină, Frumoasă, bine-mplinită Și mai bine ,,școlită", Se obișnuise să vină, Pe furiș să-l observe, Ca o...adevărată vecină, Când...ceva fierbe, Sau când toate îi fierb Decretă: E superb! Studiosul băiat, Seară de seară înfiorat, Aștepta să mai vină, Umbra divină, Nu știa că-i vecină Dar bănuia, Și vecina venea! Doar că băiatul candid, Cuminte, instruit și...timid, Cât timp ea l-a iubit, L a
Calul cu potcoave roz Epigrame-Fabule-Panseuri by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/468_a_877]
-
râvnitul lor tain, Va trece-n sector canin! La audieri, turbați, Au pledat: Nevinovați! -Pe grăsun l-au omorât Caii, lovind cu potcoave ! Falseleacuzații grave, Le-au semnat senini! Și-atât ! Un legist fiind chemat, De suspicioși stăpâni, Cercetând a decretat : Vinovați sunt...frații câini! Iar stăpânii ca... stăpânii! Dându-și câinii la hingheri, Le-au spus o vorbă de ieri, Care o spuneau străbunii : MORALA : Mulți acuzați pe nedrept, Nu sunt morți cum vrut-au unii, Fiindc-a spus un
Calul cu potcoave roz Epigrame-Fabule-Panseuri by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/468_a_877]
-
lipsi muzica. Se amestecă cu soarele, cu freamătul publicului, cu așteptarea. * În Spania a izbucnit o celebră răzmeriță când s-a interzis, pe la începutul secolului trecut, purtatul pălăriei cu boruri mari și al mantiei. Cine ar îndrăzni în Mexic să decreteze interdicția de a purta sombrero și pantaloni cu fireturi? În sfârșit, s-a dat semnalul întrecerii. Se așterne o liniște încordată, în care se aud numai șoaptele vânzătorilor de răcoritoare și voci enervate care-i pun la respect. Pornind din
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
Solidaritatea lui cu scrisul meu a fost de la început necondiționată și permanentă. Nu am instituit niciodată scrisul ca regulă a vieții noastre, nu am pus viața noastră în scris, nu tot ce facem împreună se revarsă în text, nu am decretat niciodată ușa camerei mele închisă, nu a trebuit să-i cer să facă liniște pentru că scriu, nu am trăit împreună apăsarea marilor momente inspiraționale, când nimic altceva nu mai contează, nu am transformat scrisul în dictatură înăuntrul casei. Scrisul a
A scrie. A naste. Tudor. In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Svetlana Cârstean () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1767]
-
pe părintele Dumitru să se întoarcă din sat, N-ar fi trebuit s-o las la mare în starea ei, dar ieri se simțea parcă mai bine și eu, în acest timp, la mănăstire, agățându-mă de mâinea și poimâinea decretate de ea, neîndrăznind de fapt să dau ochii cu viața, Doamne, lasă-ți inima să vorbească, dacă i-aș spune totul preotesei?! Nu! Fără acordul Dianei taina noastră nu poate fi mărturisită, nu încă, îi place atât de mult să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
de mai bine de cincizeci de fortărețe, cele cincizeci de castella care păzesc granița. Și la urmă vezi că fluviul se varsă într-o mare întotdeauna furtunoasă, cu vânt înghețat. Dar asupra celuilalt mal legiunile nu se înstăpâniseră. Iar decurionul decretă, cu înțelepciunea multelor războaie pe care le purtase: — Zeii au trasat granița pe malul ăsta. Limes Germanicus e aici. Se sprijini de parapet, meditând: — În fluviul acela se ascunde spiritul unui zeu. Era însă zeul popoarelor de nestăpânit care trăiau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
de aura eroică din jurul lui Germanicus și al soției sale, Agrippina, preaiubita nepoată a divinului Augustus. Nu reacționă (aprobând sau manifestându-și supărarea) a nici măcar când senatorii, în unanimitate - populares din entuziasm, optimates ca să calmeze orașul cuprins de neliniște -, au decretat triumphus-ul lui Germanicus pentru victoriile împotriva chattilor, cheruscilor, angrivari și a altor populații din ținuturile de dincolo de Rhenus. După dura izolare din castrum, Gajus Caesar văzu metamorfoza neașteptată a tânărului său tată în veșmântul strălucitor pe care Roma îl inventase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
trimisă apoi la Roma. — Nu mai există, spuse Germanicus imprudent. Știu că, după ce a expus-o în timpul triumphus-ului său, Augustus a distrus-o. — Și eu am regretat că n-am văzut-o; dar pentru ea și pentru Marcus Antonius senatorii decretaseră damnatio memoriae, ștergerea oricărei amintiri. Pronunția lui latină era prea clară și nobilă, bătrânul preot îl privea, iar el, obosit să se mai prefacă, spuse: — La Roma n-a mai rămas nici o statuie de marmură, nici o pictură care s-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
fusese secătuită de Gajus Caesar. Senatul fu intimidat și îl alese, supus, pe Claudius, în aclamațiile pretorienilor. — Prin târguiala asta s-a terminat un război, spuse resemnat un senator. — Mai bine așa decât prin forța armelor, se consolară alții. Alții decretară, gânditori: — Am pierdut cu toții. Începută în vremea lui Julius Caesar, lupta dintre puterea senatorială și cea imperială durase aproape un secol și, printre delicte, revolte, represiuni și comploturi, transformase Roma, dintr-o republică severă, într-o magnifică monarhie imperială. Însă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
isiac avea să-și găsească în acel templu îndepărtat ultimul refugiu. Blemii, războinicii negri din Nubia, aveau să-l apere cu disperare de persecuțiile acelei nova religio care, de la Alexandria, ajunseseră pe malul Nilului. În anul 544, împăratul Justinianus a decretat, de la Constantinopol, moartea gândirii antice, convins că avea să reușească; a închis termele publice din întregul imperiu - inițiind Evul Mediu și din punct de vedere igienic -, a desființat școala de la Atena, unde predase Platon. A transformat în biserică și templul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
la ochelari, aflați aproape de pensie, cu carnețelele În mână gata să-i noteze pe plimbăreți (era mai ales unul de geografie, Mustață, cum Îl poreclisem pentru podoaba capilară de sub nas, care, a doua zi, la școală, odată intrat În clasă, decreta scurt: „Ia să iasă la lecție Neacșu, Țoncu și M.“. Ne punea Întrebări foarte dificile ca să nu știm nimic și se uita cu mare admirație la figurile noastre mirate: „Două, făcău, treci la loc!“, „Un baston de mareșal, făcău, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
străbate nici o rumoare de afară. Se aude doar fâșâitul hârtiei care se Îndoaie la atingerea degetelor ce o strâng, o Încleștează ca Într-o posesie erotică. „Nu-mi place tipul ăsta, Regman!“, izbucnește sec Marin Preda. „E un om rău!“, decretează scurt. Nu comentez. N-am ce. Nu-l cunosc pe Regman. Nu l-am citit. Strânge revista. „Și pe urmă, ce e cu litera asta atât de meschină? Ce trebuie să-mi distrug vederea ca s-o citesc? Nu dau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
terfelit prin mizerie, fără să scoți un cuvânt, fără să poți riposta, fără să te aperi măcar. Peste noapte va ninge și albul ca o poemă finală va acoperi această lume de noroi. Anul internațional al soarelui, cum a fost decretat de Națiunile Unite, se Încheie, Crăciunul se apropie și ultimul gând Înainte de a adormi Își Înfige cangea Într-un fel de soare din care curge o lumină plină de noroi și mâl. Ceasul Pobeda nu mai există, În schimb, ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
aș fi avut lepră. Doar Dumnezeu știe ce rău le fac copiilor. Ruby a dat din cap În semn de aprobare și i-a povestit lui Ronnie despre articoulul din For Her. Ronnie a schițat o grimasă. „Oare cine a decretat că singura modalitate În care femeile mai pot fi acceptate este să fie slabe moarte? Chiar și atunci când sunt Însărcinate?“ —Dumnezeu știe, zise Ruby, clătinând din cap. Și cum a fost ora? —Fantastică. Am stat de vorbă cu profesoara după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
prin șantaj. În final, era demascat de o doamnă Vibert cu o moralitate renăscută și totul se termina cu bine. Era o comedie. Fenimore ascultă, Încruntându-se concentrată. Folosea cornetul acustic, Înclind capul pentru a-i mări eficacitatea. La sfârșit, decretă că piesa era „foarte neobișnuită“. — N-ai prea râs, spuse el. — Am râs interior. N-am vrut să pierd nimic. Compui dialoguri minunate, Henry. — Îți mulțumesc, Fenimore. — Dacă oamenii ar rosti fraze atât de perfect formulate și În viața de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
a face cu ea. Sunt absolut de acord, zice dna James Deși se pare că i-a făcut ceva servicii lui Henry În trecut. Desigur, e foarte bogată. — N-avem nevoie de banii ei... și nici de amestecul domnișoarei Bosanquet, decretează Peggy. În consecință, biata Theodora este, mai mult decât până acum, exilată. Ghicind, din puținătatea informațiilor pe care mai poate să i le transmită, că trebuie să se fi Întâmplat ceva de felul acesta, Edith Wharton Îi scrie, oferindu-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
sau mai mica sa fidelitate. Și am fi căzut În simplul scientism. Iar domnia ta știi că eu Îi neg operei mele orice valoare științifică. M-am grăbit să-l Îmbărbătez: — Desigur, desigur. Nord-Nord-vest e o creație estetică. — Altă eroare, a decretat Bonavena. Îi neg operei mele orice valoare estetică. Ea are, ca să zic așa, propriul său plan. Nici că-mi pasă de emoțiile pe care le trezește, de lacrimi, aplauze, strâmbături. Nu mi-am propus să dau lecții, nici să emoționez
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
Denise mi s-a părut întotdeauna foarte drăguță. Are treizeci și cinci de ani (Nu mă întrebați cum de știu treaba asta. Pur și simplu știu. Și, cu riscul de a suna ca vulpea care nu ajunge la struguri și-atunci îi decretează acri și, în consecință, cu riscul de a pierde simpatia voastră, trebuie să spun că tipa chiar arată de treizeci și cinci de ani.), doi copii și un soț cumsecade (în afară de al meu, ca să ne înțelegem). Se pare că Denise a plecat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]