6,757 matches
-
și au propus măsuri noi care să fie cuprinse în strategia națională. Au urmat prezentările invitaților străini. Julius Op de Beke, de la Comisia Europeană, și Nikolai Botev, de la Fondul ONU pentru Populație, au oferit o imagine de ansamblu a viitorului demografic al Europei, accentuând provocările pe care acesta le ridică la nivelul politicilor. Emilia Voynova, de la Ministerul Muncii și Politicii Sociale din Bulgaria, a oferit exemplul țării vecine, care a adoptat deja o strategie națională de populație și dezvoltare. Autoritățile române - Ministerul Muncii
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
dezvoltare. Autoritățile române - Ministerul Muncii, Familiei și Egalității de Șanse și Ministerul Sănătății Publice - au prezentat strategia națională de dezvoltare a serviciilor sociale pentru persoanele vârstnice în România și modul în care se pregătește sistemul de sănătate să facă față evoluției demografice. Secțiunea a treia Secțiunea dedicată Parlamentelor europene a dat posibilitatea atât parlamentarilor români, cât și celor străini - invitați din partea Irlandei, Portugaliei și Republicii Moldova - să vorbească despre modul în care tratează aceste instituții problemele demografice. Parlamentarii români Doina Drețcanu și Dan
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
de sănătate să facă față evoluției demografice. Secțiunea a treia Secțiunea dedicată Parlamentelor europene a dat posibilitatea atât parlamentarilor români, cât și celor străini - invitați din partea Irlandei, Portugaliei și Republicii Moldova - să vorbească despre modul în care tratează aceste instituții problemele demografice. Parlamentarii români Doina Drețcanu și Dan Sabău au propus unificarea inițiativelor din Senat și Camera Deputaților și crearea unei comisii comune care să abordeze integral problemele ridicate de schimbările demografice. Parlamentarul european Gabriela Crețu le-a reamintit participanților importanța elaborării
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
să vorbească despre modul în care tratează aceste instituții problemele demografice. Parlamentarii români Doina Drețcanu și Dan Sabău au propus unificarea inițiativelor din Senat și Camera Deputaților și crearea unei comisii comune care să abordeze integral problemele ridicate de schimbările demografice. Parlamentarul european Gabriela Crețu le-a reamintit participanților importanța elaborării reformelor sociale în concordanță cu drepturile omului. Parlamentarii Mary Henry (Irlanda), Teresa Caeiro (Portugalia) și Dr. Eva Gudumac (Republica Moldova) au vorbit despre inițiativele din țările lor, care au încercat mai
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
unor elemente componente ale teoriei. Astfel diferențele privind rasa nu s-au confirmat (Flynn, 1990). Teoria nu poate fi aplicată predictiv și nu pot fi identificate în baza ei anumite grupuri care ar alcătui subculturi violente, chiar dacă în cadrul anumitor categorii demografice factorii predictivi identificați pot fi mai frecvent întâlniți. O nuanțare a teoriei face Flynn (1990), utilizând teoria lui Della Fave (1974) cu privire la cultura sărăciei. Della Fave (1974) identifică aspecte atitudinale determinante și diferențiale la nivelul claselor dezavantajate, astfel: 1. preferința
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
populație adultă a țării, vorbea despre un „viitor luminos”posibil prin sacrificiile prezente (Linden, 1986). Sporirea natalității într-o vreme în care natalitatea scăzuse peste tot în lume și toate statele încercau măsuri de revigorare a ei, în România, politica demografică a fost în mod explicit pusă în scopul construirii socialismului astfel încât se poate afirma că „nicăieri nu s-a produs o asemenea intruziune în corpurile și viețile oamenilor ca în România lui Ceaușescu”(Kligman, 2000). Câteva date statistice ne pot
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
și în condiții precare au dus la creșterea ratei mortalității materne 4 și a nou-născutului, România devenind din nou țara cu cea mai mare rată a mamelor și copiilor care mor în jurul nașterii, în Europa (Brooke et al., 2004). Eficiența demografică a măsurii a fost evidentă doar în primii ani5. în 1967 și 1968, numărul nașterilor vii la 1.000 de locuitori a fost de 27,4, respectiv, 26,7, în 1968 (față de 14,3 în 1966), asigurând un spor al
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de manifestări de sindrom de stres acut, dar și posttraumatic sau altor forme de psihopatologie de tipul depresiilor, alcoolismului, comportamentelor dependente, tulburări antisociale, de personalitate și tristețe nespecifică (Dohrenwend, 2000). Orice măsură adoptată de conducător (de exemplu, promovarea ateismului, sporirea demografică, sistematizarea țării etc.) se baza pe pedepsirea și înfricoșarea populației, și nu pe încurajare. Acest aspect resimțit cotidian avea la bază ura sa față de populație sau, în cel mai bun caz, ignorarea ei în deciziile ce se luau. Ceaușescu se
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Pierrehumbert, 2003). Ca urmare, mănăstirile au devenit locuri comune pentru creșterea copiilor abandonați și au dezvoltat dispozitive și locuri speciale pentru abandonul copiilor și preluarea lor de către mănăstire. în timpul comunismului, când Ceaușescu în visele sale megalomane a impus o explozie demografică prin interdicția metodelor anticoncepționale și a avortului, a apărut „zicala”: „statul l-a făcut, statul să-l crească”. Leagănele de copii, „instituții de protecție închise”, s-au umplut de copii nefericiți, născuți împotriva voinței părinților 1. Probabil aceasta a fost
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
genialitate implică o vastă întreprindere de captare și transformare, mobilizând tot ceea ce într-o comunitate are capacitatea de a genera și de a funcționa în mod spontan ca substitut de literatură: practicile sociale și individuale, structurile instituționale, dispoziția teritorială sau demografică. Nu contează dacă alții îl au pe Homer, pe Virgiliu sau pe Racine. Geniul asigură existența valorilor literare chiar și în culturile abia intrate pe piață. Nu trebuie recuperat un decalaj pentru că literatura există deja. Unde? De exemplu, în practicile
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Mai întâi, modurile de mobilizare a realităților naționale în producția de literatură depind de ceea ce se implică în jocul literar: scriitori, societăți literare, opere. Pentru că sunt realități care pot contribui la apariția scriitorilor (cum e structura corpului social și reprezentările demografice), după cum există realități care pot participa la îmbogățirea corpusului de opere (cum e limba sau cultura vestigiilor). În al doilea rând, realitățile naționale devin "vizibile" în funcție de doctrinele și doxa aflate în circulație. Populația țării poate fi angajată în literatură în funcție de
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
geniului și a productivității literare se referă în fond la relația unui popor cu lumea lui, în sensul foarte larg pe care îl putem da acesteia. Mitologia geniului a fost în acel moment un mod de a angaja realitatea - lingvistică, demografică, spațială, temporală - în creația de literatură. Dacă "geniul poeziilor populare" trimite la cultura vestigiilor și prin ele la realitatea teritoriului, "geniul lui Bolintineanu" are ca suport o figură a vocației, care trimite la o realitate a populației. Așadar, miza acestei
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
ideilor despre sacrul scriitorului aproximativ după 1835. Acesta a fost primul moment de reconfigurare a admirației în cadrul culturii literare moderne și, fiind asociat procesului de definire a individualității în formarea noii societăți burgheze, a determinat o atenție specifică acordată realităților demografice. Acest regim a fost însă concurat și, în parte, marginalizat datorită unor evenimente care au impresionat spiritul public după Revoluția de la 1848. Capitolul al treilea tratează regimul "monumentalizării", legat de descoperirea modurilor de admirație pentru folclor în perioada exilului post-revoluționar
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Stăpânitorii voiau să știe cifrele populației pentru a gestiona economia noilor ținuturi 3. Când, în 1834, Teodor Diamant încearcă să arate importanța unei științe a economiei politice în Țara Românească, el pune în evidență raportul dintre veniturile bugetare și datele demografice: "Adevărurile economiei politice nu sunt anevoie dar tot trebuie cinevași să le cunoască și să se fi socotit asupra lor. Țara Rumânească are mai (multe) milioane de lăcuitori, adică a șaisprezecea parte din populația Franței", iar venitul statului obținut prin
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
a șaisprezecea parte din populația Franței", iar venitul statului obținut prin impozitare e de 12 ori mai mic decât ar trebui 4. E un fapt acesta, că nașterea culturii literare în Principate a fost contemporană cu o acumulare de date demografice și cu o conștientizare a realității cantitative a populației. Și nu trebuie să ne mire că în chiar punctul ei de origine, literatura română e condusă de calcule economice asemănătoare cu cele pe care le făcea Teodor Diamant. Ca să producă
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
mărimea se poate înțelege în număr"10. Milioanele exprimă în mod direct puterea creativă a poporului, așa cum evocă puterea lui economică sau pe aceea militară. De aceea, raționamentul care menționează masa populației implică un raport matematic elementar în care statistica demografică brută are impact direct asupra universului literar și asupra cifrelor productivității literare. Dacă populația egal y, atunci literatura egal z. Într-o formulă puțin mai complexă, implicând și o comparație cu alte literaturi, această matematică literară se exprimă după regula
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Ibrăileanu anticipează o ruptură radicală față de condițiile existente ale producției de literatură, prin emanciparea de cadrele și de actorii care dominau câmpul literar al începutului de secol: cenacluri, raporturi privilegiate cu mediul politic, elitele de cititori. Problematizarea directă a bazinului demografic din care se recrutează scriitorii și cititorii are în acest sens un potențial revoluționar. Conceptualizarea "milioanelor" e o readucere a literaturii într-o zonă de latență și de imprecizie, ca o scufundare în magma originară de resurse și pure posibilități
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
și pure posibilități din care s-a născut. Vom înțelege astfel de ce oamenii începutului care operează cu aceste reprezentări ale populației sunt frământați de o mie de întrebări. În ce condiții masa poporului se angajează în literatură? Care e configurația demografică favorabilă? Cum poți se recrutezi din n milioane de locuitori pe scriitori și pe cititori? Care e algoritmul care mobilizează populația? Cum creează o societate literatură - ca unitate a unui "popor" sau ca reuniune plurală de indivizi? Raportul direct cu
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
de literatură. Tema centrală a reflecției sale e aceea a unei populații - anonime, numeroase, nedeslușite - care să fie implicată în literatură. Multe dintre conceptualizările la care recurge, "multitudinea", "sarsailismul", "cenobitismul", sunt variațiuni, uneori pozitive, alteori negative, pe marginea unor reprezentări demografice. Ceea ce e interesant în acest caz e persistența preocupărilor. Într-un fel, toată cariera sa a fost pusă în slujba unei asemenea problematizări. Masa socială rămâne pentru Heliade Rădulescu o sursă de întrebări și de neliniști chiar și după ce peisajul
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Heliade Rădulescu o sursă de întrebări și de neliniști chiar și după ce peisajul literaturii române se populează cu nume. Adică și după ce în câmpul literar se aglomerează autorii, operele, grupările, acest "părinte al literaturii române" va continua să proiecteze utopii demografice, algoritmi prin care să organizeze o populație văzută abstract, ca un corp creator de literatură. Raportarea directă la masa populației nu e caracteristică numai momentului 1830, ci supraviețuiește până spre 1870. De-a lungul a patru decenii, Heliade Rădulescu rămâne
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Raportarea directă la masa populației nu e caracteristică numai momentului 1830, ci supraviețuiește până spre 1870. De-a lungul a patru decenii, Heliade Rădulescu rămâne fidel acestei reprezentări inițiale în care literatura urma să fie făcută enigmatic de o mașină demografică, fără chip concret și fără nume. E ceea ce explică marginalizarea lui treptată în dezbaterile literare: într-un moment în care literatura începea să își constituie un patrimoniu de realizări, criticul se încăpățâna să o gândească ca un spațiu de latențe
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
pe care le-a invocat era înscris în însăși natura mecanismului de productivitate literară. Visul literaturii nutrit de o societate necultivată era menit să se transforme în coșmar. De aceea, descoperirea sarsailismului nu implica pentru Heliade Rădulescu renunțarea la utopia demografică: dimpotrivă, avea să însoțească ca o umbră toate căutările criticului pentru determinarea unui model al creativității colective. 2.3. Figuri ale corpului social: multitudinea și cenobitismul Posibilitatea de a deschide în prezent o discuție în jurul conceptului de "multitudine" în textele
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
reiterat, fără să poată rezolva, oscilația între limitarea "literară" a sferei unei generații, adică restrângerea la specificitatea vieții și activității scriitorilor, și disoluția ei în masa societății. Și asta pentru că, în mod inevitabil, prin generație, nenumărate fire conduc spre resursele demografice brute, spre integralitatea corpului social cu individualitățile sale abstracte, cumulate fără distincție, fără specializare și fără interioritate, în simplă bază biologică sau cantitativă. În ultimele pagini ale eseului despre Generațiile literare, Julius Petersen spunea că "incalculabilă este și raza de
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Vengeance: the emotional Rhetoric of Crusading", în Paul R. Hyams, Susanna A. Throop (eds.), Vengeance in the Middle Ages: Emotion, Religion and Feud, Ashgate, Farnham, 2010, pp. 197-200. Ioniţă-Niculescu, Mihaela, " Modernitatea înregistrărilor demografice în spaţiul românesc - de la catagrafiile regulamentare la recensămintele generale ale populaţiei", Analele Universității "Constantin Brâncuși". Seria Litere și Științe Sociale, 2010, nr. 3, pp. 185-198. Iorga, Nicolae, Istoria învățământului românesc
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
și articole de istorie, vol. LIX (1992), pp. 93-101; Venera Achim, "Statistica țiganilor în Principatele Române în perioada 1830-1860", Revista istorică, vol. XVI (2005), nr. 2-4, pp. 97-122; Mihaela Ioniţă-Niculescu, "Modernitatea înregistrărilor demografice în spaţiul românesc - de la catagrafiile regulamentare la recensămintele generale ale populaţiei", Analele Universității "Constantin Brâncuși". Seria Litere și Științe Sociale, 2010, nr. 3, pp. 185-198. 2 Achim, "Statistica țiganilor în
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]