5,779 matches
-
categoria discriminărilor și trebuie sancționată. Misoginismul rămâne o problemă morală. Sexismul este însă o problemă legală. „Bătrânicios” și „tineresc” sunt metafore cu conotații negative sau pozitive. Nu sunt inocente, căci ne formează gândirea, dar e stupid să le sancționăm legal. Dilema Veche: Este potrivită lupta împotriva discriminării cu stadiul democrației românești? M.M.: Lupta împotriva discriminărilor este perfect coerentă cu stadiul actual al democrației în România. Fără ea democrația este doar o vorbă calpă. Lumea politică, în general, ia democrația drept ritual
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
agenda publică li se datorează în bună parte. Politicienii sunt reactivi. „Copilul care nu plânge, moare flămând.” Mass-media nu prea plâng pe această temă sau doar scâncesc timid. Atât de timid, încât politicienii aproape nici nu aud. Text publicat în Dilema veche, 18-24 martie 2005 Lumea făgăduinței Nu am să scriu cu pretenții de obiectivitate despre ceea ce noi numim „America” fiindcă, asemenea multor români, America este și a mea sau, dacă vreți, fac parte dintre aceia care își doresc să „americanizeze
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
Politica imperială era una de lezdemnitate. Imperiul nu era și patria lor în sens moral și intelectual. Voiau să devină cetățeni egali, să se simtă acasă în limba lor, în religia și tradițiile lor. Voiau să nu trăiască în permanentă dilemă sau asimilare, sau marginalizare, eventual excludere. Mai mult, s-au angajat prin actul unirii să trateze egal oamenii aparținând altor etnii, adică să nu-i facă pe minoritari să se simtă așa cum s-au simțit ei ca minoritate politică. La
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
Cu alte cuvinte, tare greu le-am putea demonstra că noi, românii, urmașii lor, nu mai umilim oamenii pentru că sunt diferiți și minoritari. Text publicat în Romania liberă, 4 decembrie 2006 Partea a V-a Educația: reformă și donquijotism Riscul dilemei: asimilare sau segregare? Mărturisirea ministrului Reformei Ilie Șerbănescu făcută în 10 martie pe un post de televiziune că nici acum nu avem politici industriale au blocat probabil mulți cetățeni care stau la pândă noaptea să vadă dacă are cine și
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
mai multe produse culturale europene și mai puțin pe cele americane și latino-americane. Cum credeți că ar trebui să participe țara noastră la dezbaterea continentală despre identitatea europeană și despre destinul Uniunii Europene? Cum ar trebui să ne raportăm la dilemele celor 25+2: Tratatul constituțional, diversitatea „multiculturală” (etnică, religioasă etc.) a Europei actuale ș.a.m.d.? Cred că țara noastră ar trebui să participe la dezbaterea continentală cu competență politică și teoretică, dar și cu cea dată de experiența istoriei
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
devin tragedii A cuceri/ A căpăta. Feminismul de la Vest la Est Femeile și liberalismul yoghin Celebrii și celebruțe, români și româncuțe Etică publică, sau monopol pe morală? 1 Decembrie: examen moral Partea a VI-a Educația: reformă și donquijotism Riscul dilemei: asimilare sau segregare? Gheișa, vizitiul și ciobanul: noi „trenduri” ale calificărilor în România Cu Don Quijote înainte. Etica în universități Leagănul politic al clanurilor universitare Ofensivă și ofensă, sau: despre disputa între pedigriul universitar occidental și dreptul primului ocupant Revoluția universitară
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
de murmurare, plecate toate din amorul nostru propriu, din mândria noastră...». Dar pacea nu domnește. Și, în iunie 1933, împărțirea sufletelor provoacă vizita pastorală diecezană, întreprinsă de către delegatul episcopal, mons. Luigi Zenati. Don Calabria se simte strivit în menghina unei dileme: «Cuvântul părintelui meu spiritual, care e glasul lui Dumnezeu, îmi spune că, Congregația așa cum este nu e bine; dar aprobarea episcopului, care e reprezentantul lui Dumnezeu, îmi spune altceva». La terminarea vizitei pastorale mons. Luigi Zenati își încheie raportul prin
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
ajunge siguri în portul mântuirii veșnice. Capitolul XVI Autoritățile bisericești Don Giovanni Calabria se supunea autorităților bisericești fără prefăcătorii și false adulații. În poruncile sau în dispozițiile lor vedea exprimată voința lui Dumnezeu. Unica suferință care, uneori, îl preocupa era dilema dintre inspirațiile și «luminile», pe care le simțea venind din partea lui Dumnezeu, și deciziile contrare ale autorităților bisericești, și acestea expresii ale voinței lui Dumnezeu. În diferite situații, precum cel al definirii parității juridice între preoți și frați, pentru modalitățile
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
Djuvara • Nicolae Iorga: O biografie, Nicolas Nagy-Talavera • Nicolae Titulescu, Walter M. Bacon • Periplu prin memorie, Alexandru Husar • Scîntei din vatra vremii, Virginia Șerbănescu • Shimon Peres. De la Dimona la Oslo, Ileana Cudalb • Thomas Chatterton: universul magic, Mihai A. Stroe • Vasile Pârvan. Dilemele unui istoric, Al. Zub • Yourcenar, George Rousseau REMUS BEJAN, BOGDAN C.S. PÎRVU Paranoia 136 1
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
miraculos și pot fi date la legătorie pentru a forma o carte. Ale cărei cornere, bătute bine, în fața porții, sper să primească din partea cititorilor un raport favorabil. Materialele au fost publicate în presa sportivă, cu excepția articolului „A fost!“, apărut în Dilema Veche. Nu pot încheia cuvîntul înainte fără a mulțumi colegilor mei, reporterii. Pentru o știre de patru rînduri, pe baza căreia editorialistul scrie un text la care și lipește și poza, reporterul se cațără în copaci, îngheață pe stadioane, stă
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
patru rînduri, pe baza căreia editorialistul scrie un text la care și lipește și poza, reporterul se cațără în copaci, îngheață pe stadioane, stă ore întregi în picioare pe holuri, investighează, scotocește prin hîrțoage, se luptă cu îndărătnicia oficialilor. Aici, dilema cu oul și găina nu mai funcționează. E limpede că întîi a fost reporterul și abia apoi editorialistul. Autorul Partea I URNA SCAPĂ TURMA! „Sportul nu face politică.“ Auzim această propoziție des și plictisitor. Ba face, și încă cum! Mecanismul
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
Pavel Gheo - DEX-ul și sexul Silviu Brucan - Secolul XXI: Viitorul Uniunii Europene. Războaiele în secolul XXI Radu Pavel Gheo - Adio, adio, patria mea cu î din i, cu â din a (ediția a II-a) Robert Turcescu - Fiare vechi. Dileme cotidiene Radu Pavel Gheo - Românii e deștepți (ediția a II-a) Andrei Codrescu - Scrisori din New Orleans Dorin Tudoran - Absurdistan. O tragedie cu ieșire la mare Mihaela Miroiu - Neprețuitele femei Daniel Dăianu - Ce vom fi în Uniune Ileana Mălăncioiu - Crimă
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
trădare..." Din două una, dați-mi voie: ori să se revizuiască, primesc! dar să nu se schimbe nimica; ori să nu se revizuiască, primesc! dar atunci să se schimbe pe ici, pe colo, și anume în punctele... esențiale... Din această dilemă nu puteți ieși..." * În sănătatea coanii Joițichii! că e... damă bună!" IOAN SLAVICI Ioan Slavici (1848-1925) omul era un sucit, ca să nu zicem altfel, dar opera este remarcabilă. Cu percepția justă numai când se aplică la viața țărănească, el nu
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
au fost și sunt și istorici literari, Ibrăileanu, Lovinescu, Cioculescu, Perpessicius și mai ales Călinescu au demonstrat "definitiv" necesitatea sintezei. Cartea lui Wellek și Warren ar putea servi, de aceea, celor care mai au încă dubii, argumente solide pentru tranșarea "dilemei". În ceea ce privește literatura comparată, Wellek și Warren adoptă de asemenea o poziție modernă, depășind limitele unor cercetători mai vechi (Joseph Texte, Fernand Baldensperger etc.), de mare prestigiu științific, dar tributari unor concepții oarecum perimate, după care sarcina comparatistului ar consta numai
[Corola-publishinghouse/Science/85132_a_85919]
-
de locuțiune): actualmente "în prezent", finalmente "în final", realmente "într-adevăr": "actualmente membru în comisia SIE" ("Academia Cațavencu" 37, 1998, 3); "finalmente, poporul va decide" ("Evenimentul zilei" 1678, 1998, 1); "o componentă transilvană, pentru care linia greco-catolică era realmente importantă" ("Dilema" 269, 1998). Indispensabil se dovedește și literalmente, al cărui sens propriu ar cere altminteri parafraze prea lungi: "în adevăratul înțeles al cuvântului, în sens strict" - DEX): "o parte din bulevardele orașului au fost inundate literalmente, în cursul zilei de joi
[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
-
această problemă majoră s-au mai adăugat și cele privind lipsa locurilor de muncă și a locuințelor și, nu în ultimul rând, conflictul politic și militar cu palestinienii. cu toate acestea, evreii își pun și astăzi întrebări ce ilustrează profunde dileme legate de inseminarea artificială, eutanasie, clonare, conceperea in vitro și maternitatea adoptivă. În cazul inseminării artificiale, întrebările sunt următoarele: a) cum se obține sperma de la soț/donator dacă masturbația este interzisă? b) cum să interpretezi noile situații cu ajutorul vechilor scrieri
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
la teama de adevăr”, pentru că am constatat, tot revăzând izvoarele, că apropierea de subiectul ca atare, de viața adevărată a lui Eminescu adică, vine dintr-o sete generală de cunoaștere - dar teama mărește prudența cu cât te simți mai aproape de dileme. Nu este vorba de frică, și nici de teamă în sensul propriu al cuvântului - ci mai degrabă de ceea ce s-ar înțelege prin expresia de limbă „mi-e teamă”, „teamă mi-e” - adică de o oarecare nesiguranță. Nu mă tem
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
în manuscrisele mai vechi ale poetului pe care el nu și le mai vede din 1883; asta îl face pe Perpessicius, în 1958, când editează notele sale la postumele eminesciene (vol. V din OPERE, p. 387 și 397) să pună dilema: „sau va fi existat o ultimă transcriere-Eminescu a poeziei, sau cel care a copiat în 1889, pentru Fântâna Blandusiei, a căutat să fie cât mai credincios indicațiilor manuscrisului”. Această dilemă scoate din discuție „notesul” lui Eminescu și-i permite lui
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
vol. V din OPERE, p. 387 și 397) să pună dilema: „sau va fi existat o ultimă transcriere-Eminescu a poeziei, sau cel care a copiat în 1889, pentru Fântâna Blandusiei, a căutat să fie cât mai credincios indicațiilor manuscrisului”. Această dilemă scoate din discuție „notesul” lui Eminescu și-i permite lui Perpessicius să claseze și să dateze ambele poezii la anul 1879, pentru că ciorne anterioare ale lor sunt databile la acest an. Perpessicius răspunde unor comandamente de moment: în urma centenarului nașterii
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
în caz de rămâne Societatea în ideea de a lua o casă în Botoșani, în scopul de a fi Mihai aproape de bunul doctor Isac, apoi iarăși mă unesc, deși am speranță că nu va avea trebuință poate de el.”. Este dilema Hanrietei mai veche: lângă doctorii din Iași sau lângă doctorul din Botoșani. Trebuie spus aici, ca să nu mai insistăm la fiecare scrisoare în parte, că este vorba de o casă în Botoșani, chiar pe lângă doctorul Isac, aflată în custodia Mănăstirii
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
același an Eminescu publicase „Rugăciunea unui dac” din care coboară metafora pietrei de mormânt și dorința de a nu se fi născut. Imaginea scrisului, dacă se leagă de condeiul și foaia de hârtie omise, intră într-un dialog interior cu dilema permanentă a poetului: nu folosește nici de data aceasta „desmânierii” iubitei, pentru că i separă distanța ci tot ziarului, care este aici și trebuie să iasă. Alegerea acestui colaj publicat în 1890 în revista „Arhiva” s-a făcut oarecum întâmplător, autorul
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
poetului: nu folosește nici de data aceasta „desmânierii” iubitei, pentru că i separă distanța ci tot ziarului, care este aici și trebuie să iasă. Alegerea acestui colaj publicat în 1890 în revista „Arhiva” s-a făcut oarecum întâmplător, autorul urmărind vag dilema lui Eminescu „cercul vicios al ziaristicii” sau „iubirea casnică” dar tăindu-i baza, punerea în ecuație, iar apoi căutând expresii „proletare” precum muncă, salahorie etc. (putea alege și altele, Eminescu se compară chiar cu „uvrierii apusului” undeva) rotunjind oarecum mărturisirea
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
persoana lui Eminescu, mergea dincolo de aceasta și țintea pe de o parte grupul de prieteni din jurul lui iar pe de altă parte chestiunea geniului ca atare, chestiune care acum se pune și se discută serios prima dată în cultuira română. Dilema lui Grama Or, dilema în care trăiesc ei cu adevărat este aceasta, expusă cât se poate de logic de Alexandru Grama, unul dintre contestatarii de temut ai lui Eminescu: „Să recapitulăm încă o dată. Până la căderea în alienațiune mintală, Eminescu n-
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
dincolo de aceasta și țintea pe de o parte grupul de prieteni din jurul lui iar pe de altă parte chestiunea geniului ca atare, chestiune care acum se pune și se discută serios prima dată în cultuira română. Dilema lui Grama Or, dilema în care trăiesc ei cu adevărat este aceasta, expusă cât se poate de logic de Alexandru Grama, unul dintre contestatarii de temut ai lui Eminescu: „Să recapitulăm încă o dată. Până la căderea în alienațiune mintală, Eminescu n-a fost mai de
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
și blestemă bărbatul, acum râde și-l netezește. Ce urmează de aici? Sau noi fără reclam nu ne știm prețui pe bărbații noștri, când îi avem, sau Eminescu n-a fost geniu.” (Apud eundem, p. 4243). Alexandru Grama rezolvă această dilemă „ardelenește”, adică în limitele unui bun simț care salvează... tocmai generația lui Eminescu, în speță pe un Titu Maiorescu însuși sau pe Nicloae Pătrașcu, în general pe intelectualii subțiri care au stat în jurul poetului: „Căci, oare, pe Alecsandri și Mureșanu
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]