5,763 matches
-
pe voci egale (versuri Alexandru Macedonski), p.a.1987 Craiova, Corala Etos, dirijor Eugenia Manole • "A-nflorit o păpădie", cor mixt (versuri Otilia Cazimir), 1983 • "Sosit-a ziua cea sfântă", colind, cor mixt (versuri populare), p.a. 1984, Corul Filarmonicii Banatul, Timișoara, dirijor Diodor Nicoară • "Patru colinde pentru copii", cor pe voci egale (versuri populare), 1985 • "Dor de Bacovia", poem pentru soprană bariton și cor mixt (versuri Adrian Păunescu), p.a. 1985, Iași, Corul Școlii Generale Nr.5, dirijor Ilie Hrubaru; varianta cor mixt
Vasile Spătărelu () [Corola-website/Science/329527_a_330856]
-
1984, Corul Filarmonicii Banatul, Timișoara, dirijor Diodor Nicoară • "Patru colinde pentru copii", cor pe voci egale (versuri populare), 1985 • "Dor de Bacovia", poem pentru soprană bariton și cor mixt (versuri Adrian Păunescu), p.a. 1985, Iași, Corul Școlii Generale Nr.5, dirijor Ilie Hrubaru; varianta cor mixt, p.a. 13 aprilie 1986, corala Cantores Amicitiae, dirijor Nicolae Gâscă • "Diptic coral" (Dragostea mea, Fato ce săruți frumos), cor pe voci egale (versuri Grigore Vieru) 1985 • "Flori de măr cad la fereastră", colind, cor mixt
Vasile Spătărelu () [Corola-website/Science/329527_a_330856]
-
pe voci egale (versuri populare), 1985 • "Dor de Bacovia", poem pentru soprană bariton și cor mixt (versuri Adrian Păunescu), p.a. 1985, Iași, Corul Școlii Generale Nr.5, dirijor Ilie Hrubaru; varianta cor mixt, p.a. 13 aprilie 1986, corala Cantores Amicitiae, dirijor Nicolae Gâscă • "Diptic coral" (Dragostea mea, Fato ce săruți frumos), cor pe voci egale (versuri Grigore Vieru) 1985 • "Flori de măr cad la fereastră", colind, cor mixt (versuri populare) p.a. 12 decembrie 1986, corala Cantores Amicitiae, dirijor Nicolae Gâscă • "Tera
Vasile Spătărelu () [Corola-website/Science/329527_a_330856]
-
corala Cantores Amicitiae, dirijor Nicolae Gâscă • "Diptic coral" (Dragostea mea, Fato ce săruți frumos), cor pe voci egale (versuri Grigore Vieru) 1985 • "Flori de măr cad la fereastră", colind, cor mixt (versuri populare) p.a. 12 decembrie 1986, corala Cantores Amicitiae, dirijor Nicolae Gâscă • "Tera Matter", madrigal, cor mixt (versuri Ion Brad), p.a. 1988, Bydgoszez, Polonia, Corala Ethos, dirijor Eugenia Manole • „"Stihuri"”, poeme pentru cor mixt (versuri de George Lesnea), București, 1988 • "Poeme" pentru cor mixt (versuri Gelu Naom), p.a. 10 iulie
Vasile Spătărelu () [Corola-website/Science/329527_a_330856]
-
egale (versuri Grigore Vieru) 1985 • "Flori de măr cad la fereastră", colind, cor mixt (versuri populare) p.a. 12 decembrie 1986, corala Cantores Amicitiae, dirijor Nicolae Gâscă • "Tera Matter", madrigal, cor mixt (versuri Ion Brad), p.a. 1988, Bydgoszez, Polonia, Corala Ethos, dirijor Eugenia Manole • „"Stihuri"”, poeme pentru cor mixt (versuri de George Lesnea), București, 1988 • "Poeme" pentru cor mixt (versuri Gelu Naom), p.a. 10 iulie 1988, Piatra-Neamț • "Colinde pentru Alexandru", suită, cor mixt (versuri populare) • "Reverie", soprană și cor mixt (versuri Charles
Vasile Spătărelu () [Corola-website/Science/329527_a_330856]
-
Lesnea), București, 1988 • "Poeme" pentru cor mixt (versuri Gelu Naom), p.a. 10 iulie 1988, Piatra-Neamț • "Colinde pentru Alexandru", suită, cor mixt (versuri populare) • "Reverie", soprană și cor mixt (versuri Charles van Lerberge, p.a. Iași 21 mai 1993, Corul Gavriil Musicescu, dirijor Doru Morariu • "Ave Maria", cor mixt, p.a. 24 noiembrie 1995, Vatican, Italia, Concursul Internațional Giovanni Pierluigi da Palestrina, Corala Sursum Corda, Timișoara, dirijor Diodor Nicoară • "Chiot", pentru cor mixt (versuri Mariana Dumitrescu), 1999 • "Dăruire", pentru cor mixt, dedicată dirijorului Diodor
Vasile Spătărelu () [Corola-website/Science/329527_a_330856]
-
Reverie", soprană și cor mixt (versuri Charles van Lerberge, p.a. Iași 21 mai 1993, Corul Gavriil Musicescu, dirijor Doru Morariu • "Ave Maria", cor mixt, p.a. 24 noiembrie 1995, Vatican, Italia, Concursul Internațional Giovanni Pierluigi da Palestrina, Corala Sursum Corda, Timișoara, dirijor Diodor Nicoară • "Chiot", pentru cor mixt (versuri Mariana Dumitrescu), 1999 • "Dăruire", pentru cor mixt, dedicată dirijorului Diodor Nicoară, 4 decembrie 1999, Corul Filarmonicii Banatul, Timișoara, dirijor Diodor Nicoară • "Jertfa laudei." Liturghie psaltică în glasul III, de Florin Bucescu, prelucrare corală
Vasile Spătărelu () [Corola-website/Science/329527_a_330856]
-
Musicescu, dirijor Doru Morariu • "Ave Maria", cor mixt, p.a. 24 noiembrie 1995, Vatican, Italia, Concursul Internațional Giovanni Pierluigi da Palestrina, Corala Sursum Corda, Timișoara, dirijor Diodor Nicoară • "Chiot", pentru cor mixt (versuri Mariana Dumitrescu), 1999 • "Dăruire", pentru cor mixt, dedicată dirijorului Diodor Nicoară, 4 decembrie 1999, Corul Filarmonicii Banatul, Timișoara, dirijor Diodor Nicoară • "Jertfa laudei." Liturghie psaltică în glasul III, de Florin Bucescu, prelucrare corală la două și trei voci, de Vasile Spătărelu, Iași, 2006 - lucrare publicata postum. Teatrul muzical "Prețioasele
Vasile Spătărelu () [Corola-website/Science/329527_a_330856]
-
noiembrie 1995, Vatican, Italia, Concursul Internațional Giovanni Pierluigi da Palestrina, Corala Sursum Corda, Timișoara, dirijor Diodor Nicoară • "Chiot", pentru cor mixt (versuri Mariana Dumitrescu), 1999 • "Dăruire", pentru cor mixt, dedicată dirijorului Diodor Nicoară, 4 decembrie 1999, Corul Filarmonicii Banatul, Timișoara, dirijor Diodor Nicoară • "Jertfa laudei." Liturghie psaltică în glasul III, de Florin Bucescu, prelucrare corală la două și trei voci, de Vasile Spătărelu, Iași, 2006 - lucrare publicata postum. Teatrul muzical "Prețioasele ridicole", adaptare dupa Moliere, p.a. 11 mai 1985, "Vacanțe muzicale
Vasile Spătărelu () [Corola-website/Science/329527_a_330856]
-
Nicoară • "Jertfa laudei." Liturghie psaltică în glasul III, de Florin Bucescu, prelucrare corală la două și trei voci, de Vasile Spătărelu, Iași, 2006 - lucrare publicata postum. Teatrul muzical "Prețioasele ridicole", adaptare dupa Moliere, p.a. 11 mai 1985, "Vacanțe muzicale", Piatra Neamț, dirijor Corneliu Calistru, regizor Anda Tăbăcaru Muzică de scenă • "A douăsprezecea noapte" de William Shakespeare, Teatrul Național Vasile Alecsandri, Iași, regia Crin Teodorescu (1963-1964) • "Anton Pann" de Lucian Blaga, Teatrul Național Vasile Alecsandri, Iași, regia Sorana Coroamă (1965-1966) • "Beket" de J.
Vasile Spătărelu () [Corola-website/Science/329527_a_330856]
-
Teatrul National Vasile Alecsandri, Iași (1972-1973) • "Cantemir", Teatrul Național Vasile Alecsandri, Iași, regia Cătălina Buzoianu (1973-1974) • "Farse medievale" de Valentin Silvestru, Teatrul pentru Copii și Tineret, Iași • "Râul, ramul...", poem dramatic, colaj de Val Condurache, Teatrul Național Vasile Alecsandri Iași, dirijor Ion Baciu, regia Marius Zirra (1975-1976) • "Livada cu vișini" de P. Cehov, Teatrul Național Vasile Alecsandri, Iași, regia Valeriu Moisescu (1976-1978) • "Cei trei mușchetari" de Pierre Jean Valentin, comedie muzicală, Teatrul Tineretului Piatra-Neamț, regia Eduard Covali (1979-1980) • "Cărțile junglei", adaptare
Vasile Spătărelu () [Corola-website/Science/329527_a_330856]
-
însuși. Ca profesor la conservatorul din Berlin a îndrumat numeroși elevi care aveau să devină pianiști celebri. Mai apoi, a pornit într-un turneu prin Europa unde avea trecere fiind recunoscut ca un briliant compozitor și pianist, dar și ca dirijor. În 1884 s-a căsătorit cu sora mai mică a pianistei și compozitoarei Cécile Chaminade, cu care a avut un băiat și o fiică. Pe la mijlocul anilor '80 a început să sufere de o problemă neurologică care cu timpul l-a
Moritz Moszkowski () [Corola-website/Science/329729_a_331058]
-
că a compus și muzică pentru balet, lucrările sale fiind foarte cunoscute pentru câțiva ani. A scris un balet în trei acte, "Laurin", în 1896. Odată a scris pe o carte împreună cu un autograf, carte care înainte a aprținut marelui dirijor, pianist și compozitor german Hans von Bülow, care scrisese ""Bach, Beethoven, Brahms: Tous les autres sont des crétins"" (Toți ceilalți sunt cretini). Când a văzut asta, Moszkowski a adăugat sub: ""Mendelssohn, Meyerbeer, Moszkowski: Tous les autres sont des chrétiens"" (Toți
Moritz Moszkowski () [Corola-website/Science/329729_a_331058]
-
, (; născut la 28 iulie 1941) este un muzician și dirijor italian, actualmente directorul muzical al Chicago Symphony Orchestră. Născut în Napoli, Muți și-a petrecut copilăria în Molfetta, în apropierea orașului Bari, în regiunea Apulia a zonei sudice a coastei Adriaticii. Tatăl său fusese doctor și un cântăreț amator, în timp ce
Riccardo Muti () [Corola-website/Science/329743_a_331072]
-
Sân Pietro a Majella cu Vincenzo Vitale; unde Muți a absolvit cu "diplomă cum laude". Ulterior, Muți a obținut o diplomă în compoziție muzicală și dirijat la "Conservatorul Giuseppe Verdi" din Milano, unde a studiat cu compozitorul Bruno Bettinelli și dirijorul Antonino Votto. Muți a studiat de asemenea compoziția cu Nino Rota, pe care îl consideră mentorul sau. La terminarea "Concursului pentru dirijori " din 1967, a fost desemnat în unanimitate, de juriul concursului, câștigător al competiției. Ca atare, în anul următor
Riccardo Muti () [Corola-website/Science/329743_a_331072]
-
compoziție muzicală și dirijat la "Conservatorul Giuseppe Verdi" din Milano, unde a studiat cu compozitorul Bruno Bettinelli și dirijorul Antonino Votto. Muți a studiat de asemenea compoziția cu Nino Rota, pe care îl consideră mentorul sau. La terminarea "Concursului pentru dirijori " din 1967, a fost desemnat în unanimitate, de juriul concursului, câștigător al competiției. Ca atare, în anul următor, Muți a fost numit director muzical și dirijor principal al , poziție pe care a deținut-o pentru următorii 11 ani. Since 1971
Riccardo Muti () [Corola-website/Science/329743_a_331072]
-
compoziția cu Nino Rota, pe care îl consideră mentorul sau. La terminarea "Concursului pentru dirijori " din 1967, a fost desemnat în unanimitate, de juriul concursului, câștigător al competiției. Ca atare, în anul următor, Muți a fost numit director muzical și dirijor principal al , poziție pe care a deținut-o pentru următorii 11 ani. Since 1971 he hâș been a frequent conductor of operas and concerts at the Salzburg Festival, where he is particularly known for his Mozart opera performances. From 1972
Riccardo Muti () [Corola-website/Science/329743_a_331072]
-
(n. 14 august 1945) este un muzician și dirijor român. S-a născut în 1945, în Sântejude, în apropiere de orașul Gherla, de timpuriu a plecat la școală , mai întâi la Gherla și, mai apoi, la Cluj, fiind cel mai mic dintre cei trei băieți ai familiei. A urmat
Ioan Chezan () [Corola-website/Science/329762_a_331091]
-
este reuniunea corală din cadrul Liceului de artă „Ioan Sima” din Zalău, aflată sub bagheta dirijorului prof. dr. Ioan Chezan, de la înființare (1971) până în prezent. ia naștere în anul 1971 la inițiativa proaspătului absolvent al Conservatorului din Cluj, profesorul Ioan Chezan, inițial fiind o formație corală camerală a Clubului tineretului din Zalău. Formația, alcătuită din profesori
Camerata Academica Porolissensis () [Corola-website/Science/329763_a_331092]
-
Casei de Cultură a Sindicatelor începeau să vină să concerteze ansambluri renumite, de exemplu, Corul Filarmonicii din Cluj-Napoca a concertat în comun cu Corul Clubului Tineretului din Zalău, avându-l ca solist la taragot pe maestrul Dumitru Fărcaș. Sub bagheta dirijorului Ioan Chezan această formație corală a avut o evoluție rapidă, în scurt timp Zalăul fiind recunoscut ca un centru reprezentativ pentru mișcarea corală din România. De-a lungul anilor, din formație au făcut parte tineri de diferite profesii, mulți componenți
Camerata Academica Porolissensis () [Corola-website/Science/329763_a_331092]
-
corală a avut o evoluție rapidă, în scurt timp Zalăul fiind recunoscut ca un centru reprezentativ pentru mișcarea corală din România. De-a lungul anilor, din formație au făcut parte tineri de diferite profesii, mulți componenți devenind la rândul lor, dirijori sau animatori ai muzicii corale. În anul 1990 formația se transformă în Reuniune Corală, cu personalitate juridică, cu denumirea de Camerata Academica Porolissensis, întrucât majoritatea componenților lor proveneau din mediul academic. Începând cu anul 1991, la inițiativa dirijorului și cu
Camerata Academica Porolissensis () [Corola-website/Science/329763_a_331092]
-
rândul lor, dirijori sau animatori ai muzicii corale. În anul 1990 formația se transformă în Reuniune Corală, cu personalitate juridică, cu denumirea de Camerata Academica Porolissensis, întrucât majoritatea componenților lor proveneau din mediul academic. Începând cu anul 1991, la inițiativa dirijorului și cu sprijinul financiar al Inspectoratului pentru Cultură al Județului Sălaj, se va organiza, în Zalău, Festivalul coral internațional „Ecouri Transilvane”. Datorită prestigiului câștigat după atâta muncă în timp, corul era invitat la manifestări culturale de referință ale genului, fiind
Camerata Academica Porolissensis () [Corola-website/Science/329763_a_331092]
-
formația, menținând-o mereu tânără. Devenite pepiniere de noi coriști, Școala de Arte Zalău și, ulterior, Liceu de Artă „Ioan Sima” din Zalău, s-au implicat în asigurarea continuității la cote tot mai înalte a acestei formații corale, prin aportul dirijorului, profesorilor și al elevilor. Pe plan național Participarea la festivalurile: "Infantes Maris" (Constanța, 1997), "Doina Someșană" (Năsăud), "Festivalul Coral de Primăvară" (Câmpia Turzii 2002, 2010), "Tinerețe, ani de aur" (Tulcea), "Festivalul Coral Deva", "Festivalul Coral - Coruri Sindicale" (Satu-Mare), "FestivalulCo Coral „Liviu
Camerata Academica Porolissensis () [Corola-website/Science/329763_a_331092]
-
Mama"” de G.D. Kiriac, „"Sârba pe loc"” de Gheorghe Danga, „"Răsunet de la Crișana"” de Ion Vidu, „"Visul marilor străbuni"”, „"Românie, stindard de libertate"”, versuri de prof. Iulian Suciu, muzica de Ioan Chezan, prelucrarea folclorică „"Cucule, de unde vii?"” aparținând profesorului și dirijorului Ioan Chezan, distinsă cu premiul II la faza republicană a Festivalului „Cântarea României”. Abordarea creației corale românești în ipostaza ei cultă și populară a avut o importanță deosebită, întrucât colinda și muzica religioasă au fost vremelnic interzise înainte de 1989. În
Camerata Academica Porolissensis () [Corola-website/Science/329763_a_331092]
-
un final special pentru versetul final al unui cântec. Acest simbol (coda) este întâlnit mai ales în muzica modernă, dar și în lucrările compozitorilor clasici, cum ar fi Haydn sau Mozart. Cauda, rădăcina latină a codei, este folosită în studiul dirijorilor, din secolele 12 și 13. "Cauda" a fost o melismă lungă pe una din ultimele silabe ale textului, care se repetă în fiecare strofă. Dirijarea, a fost în mod tradițional împărțită în două grupe, "„Conductus cum cauda”" și "„Conductus sine
Coda () [Corola-website/Science/329837_a_331166]