5,812 matches
-
istoric grosolan, pentru a se satisface dorința U.R.S.S. de extindere a dominației sale spre Vest, prin anexarea unei importante părți a teritoriului național al României, act de forță înfăptuit de U.R.S.S. cu acordul S.U.A. și al Marii Britanii, în disprețul tuturor înaltelor principii cuprinse în documentele programatice sus amintite, la care subscriseseră toți aliații în anii 1941-1945. 5. Problema Tezaurului este subsumată „problemei” Basarabiei pentru că U.R.S.S. a încercat, în vremea negocierilor din anii 1919-1924, să facă un troc: se
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
că cele trei județe din sudul Basarabiei îi asigurau din nou Rusiei controlul navigației nu numai pe brațul Chilia al Dunării, ci și pe restul fluviului, între Reni și Tulcea. Libertățile pe care Rusia și le lua în 1877-1878, în disprețul oricăror principii ale dreptului internațional, seamănă până la identitate cu ceea ce Imperiul Sovietic a făcut, la mijlocul secolului al XX-lea, când aceleași obiective - anexarea de teritorii românești, stăpânirea Deltei Dunării, controlul navigației pe fluviu, s-au înfăptuit prin decizie unilatarală. Cât
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
iar uneori pot fi în același timp. Nici poetul nu e tocmai din lumea asta (încerc să spun asta fără emfază), dar locuiește aici și ia act de ceea ce o constituie, în toate formele ei versatile: cu tandrețe, neliniște, virulență, dispreț, chiar cu iubire uneori. Cât a contat/ contează biografia ta în ceea ce ai scris/ scrii? Nu scrii decât "aruncat în întregime asupra prăzii tale" (Montale), așadar cu tot necunoscutul în față și cu biografia în spate (în urmă). Totuși, nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
intrată în sânge, generatoare de ființă, de sens. Ce e vechi la noii poeți, la noii prozatori? Era să spun orgoliul, dar m-aș fi înșelat. Întotdeauna va fi fost suficient orgoliu, deși acum cred că e și un anumit dispreț. Oricum, pariul lor cu literatura pare mai puțin inhibat și parcă, deopotrivă, mai puțin elitist. Ca în pictură, o anumită redescoperire a figurativului, cu intenția de a depăși localul, autohtonul. Uneori e prea mult stil, alteori prea multă existență, dar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
Nu se produce o metamorfoză de sine. Cam așa și cu critica, deși la un alt nivel. Când devii sceptic, rămâi numai cu plăcerea și cu tăcerea. De ce să le vorbești și altora despre bucurie? Nu e o formă de dispreț, sau nu cred, față de ceilalți. Oricum, critica înseamnă dialog cu celălalt (de-o parte autorul, de cealaltă, cititorul), dar mai ales cu celălalt care ești tu însuți. Care devii. Or, pentru astfel de mutații, depinde ce cărți citești... Sigur, a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
radiografiei complete, exhaustive în care eu, cel puțin, nu mai cred. Nu că nu mi-ar fi plăcut, să se înțeleagă. Altfel, pentru a fi corect, un critic nu trebuie decât să fie corect. Ar trebui să privească cu același dispreț cartea unui apropiat cu care privește eventual cartea unui inamic și să privească cu aceeași simpatie cartea unui inamic cu care o privește pe aceea scrisă de un prieten. Sau, pentru că tot a fost întrebarea despre prieteni, pe aceea scrisă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
statut de observatori al lumii și uneori mi-a hrănit și zona ficțiunii. Ai umblat prin lume, prin diferite lumi... Ai aflat, până la urmă, ce este poezia? De ce mai are nevoie omul și de poezie, de vreme ce pare să existe un dispreț explicit pentru tot ce nu este ban și valoare materială, peste tot în lume...!? Poezia este o formă de rezistență împotriva existenței ca mediocritate, ca violență, ca mercantilism, ca prostie, ca materialitate pură... Peste tot pe planetă poezia continuă pulseze
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
zile întregi cu cercetarea monumentelor orașului și cu petreceri în care monarhul rus întrecea pe oricine. Deși era un strateg experimentat, Petru I a făcut greșeala să înainteze în „ținuturile pustii” ale Moldovei, prin atâta încetineală și printr-un mare dispreț față de adversar. Așa cum s-a văzut, lipsa alimentelor și a apei se datora invaziei lăcustelor, secetei și invaziei armatelor polono-suedeze, în aceste locuri, în vara anului precedent. Drumurile impracticabile, marșurile extenuante, deficiențele în asigurarea cu mijloace materiale necesare au contribuit
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
unde, ministrul Instrucțiunii Publice din cabinetul condus de Gh. Gr. Cantacuzino „nu a roșit de loc să dea o bursă chiar soacrei sale spre a merge în Elveția să învețe mulsul vacilor!?”. Într-un asemenea regim anarhic „domnește bunul plac, disprețul legilor și a tot ce privește binele obștesc”. Grupările politice „își aruncă săgeți pline de venin”, se menționează într-un articol. Limbajul politicienilor era uneori vulgar, de mahala. În opinia unor ziare liberale din anii 1905-1907, liderii conservatori din Huși
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
116.) Omul acela n-a avut nici cel puțin pudoarea să se retragă și să-și ispășească păcatele în singurătate. A voit să joace din nou un rol politic și numai în urmă a renunțat, după manifestările de indignație și dispreț ce i s au făcut în parlament. Întreaga colecție a Luminii și a Gazetei Bucu reștilor, în două exemplare, a fost legată de mine după război, una pentru Clubul liberal, alta pentru biblioteca de la Florica. pregătiri de iarnă. polonezii I-
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
putere pe conștiința și sufletul nostru, că-i urâm, că-i judecăm. Și o știu. De câte ori nu am auzit vorbele inconștiente: „Warum denn hasst man uns so?“(De ce oare ne urăsc așa? (germ.).) Pentru renegații noștri nu putem avea decât dispreț și dezgust. 1918 să fie anul izbândei, anul realizării visurilor celor mai scumpe, săvârșirea operei tatălui nostru prin fiii lui, dezrobirea românilor, singura mângâiere ce doreau și voiau regele Carol și tatăl nostru după pierderea Basarabiei. 1917 trece multe și
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
306. ) să-și asigure existența pentru el și familia sa. Mai târziu, din întâmplare, mi-a căzut în mână o scrisoare în care se plângea că germanii nu se țineau destul de strict de angajamentele luate. Bineînțeles, nu puteau avea decât dispreț pentru dânsul. Trist episod dintr-o epocă în care, cel puțin pe front, cu o singură altă excepție, nu avusesem decât fapte frumoase de înregistrat. demobilizații din moldova Dar să revenim la epoca turbure a tratativelor de pace și a
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Aveau o ură nespusă pentru revoluționarii ruși și parveniții basarabeni care făcuseră exproprierea. E adevărat că, în afară de câteva căpetenii, se ridicase în jurul lor o pleavă de profitori, care se îmbogățeau abuzând de situațiunea ce li se dădea. Cel mai mare dispreț pentru Stere era în atitudinea fiecăruia. În rezumat, erau oameni fini, judecau bine, dar simțeau ca străinii care dominaseră țara. Criză inevitabilă la generația dinainte de război. guvernul hibrid Când însă ne sosi nouă știrea fericită a alipirii Basarabiei, eram chinuiți
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
făcut conte) fură călduros sărbătoriți. În ziarele lor nu văzurăm însă mult entuziasm, fie că au fost interzise de cenzură la noi (mai multe numere au lipsit), fie că n au găsit-o destul de drastică. Pester Lloyd o comenta cu dispreț și ne înjura ungurește. Cele franceze, din contra, indignate: Hervé în La Victoire și Clemenceau în L’Homme libre ne asigurau că fac cauză comună cu noi și promit revizuirea tratatului la pacea generală. Ofensiva germană în Franța nu reușea
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Orșova, Jiu, Câineni, Argeș, din batalionul lui, I Vânători, nu mai rămăseseră decât 80 de oameni, s-au refăcut în Moldova și au luptat la Mărășești. Plângând, vorbea de Dragalina 231, cu entuziasm de rege și regină, cu ură și dispreț de cei dați nemților. radu cuțarida După el veni Radu Cuțarida, rănit în luptele aviației și suferind de nervul sciatic. Era foarte tânăr, se luptase la Călugăreni, făcuse retragerea în toată groaza ei, cu lipsurile armatei, nepregătirea cadrelor de rezervă
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
doi magistrați au percheziționat, făcându-i mii de scuze. Bineînțeles, nu s-a găsit nimic și de aceea începuseră să vorbească de ascunderea documentelor la rege, dar la Maiestatea Sa nu îndrăzniră [să percheziționeze]. Guvernul, vexat de ținuta indiferentă, până la dispreț, a foștilor miniștri, o taxă de obrăznicie, mai ales când cerură să se publice răspunsul lor deodată cu citațiile în judecată. Singur Ionel a iscălit de primire, [despre] ceilalți s-a spus că lipsesc din Iași - deși, zicea ziarul lor
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
cai nenumărați și tot ce decurge din acest fel de viață, fără a mai vorbi de soția obișnuită a delapida nu una, ci mai multe averi? Ba, la începutul războiului mondial, acest om, născut și trăit în străinătate, crescut în disprețul țării care nu-i voise stăpânitori, vânduse cea mai mare parte din moșiile părintești și își cumpărase nu valori românești, ci ruse și austriece. Se văzu deci cu ele evaporate prin prăbușirea rublei și coroanei. Era ruinat. Maria Moruzi nu
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Mulțumește lui Dumnezeu pentru bucuriile tale, dar nu-l huli pentru necazurile tale. * Dumnezeu iartă păcatele, dar nu și ticăloșiile. * Răsplata pentru faptele tale vine când nu te aștepți. * Denigrarea semenilor asupra ta se răsfrânge. * Cine țara sa hulește, doar disprețul dobândește. * Să nu-l crezi pe altul mai prost decât tine: lasă-l pe el să recunoască. * Cine își recunoaște propriile limite este superior propriei condiții. * Decât deloc, mai bine... nimic. * E bine să mergi înainte, dar contează încotro te
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
omul sărac nici boii nu trag, pentru că nu-i are. * La omul sărac toate belelele trag. * Unii au între urechi câte-o oală cu curechi. * Numai stelele nu cunosc sentimentul invidiei. * Mai înainte de a cunoaște lumea, cunoaște-te pe tine. * Disprețul față de limba maternă echivalează cu renegarea părinților. * Dacă nu cunoști istoria patriei tale, nu știi cum te cheamă. * Mai înainte de a constata efectele, cercetează cauzele. * Fără înțelepciunea muncii, avantajele istoriei se risipesc. * Nu raportați nivelul de trai al altora decât
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
constituie aproape o legendă. Nu-mi amintesc de o altă clinică în care să se reunească, într-un singur cabinet, atâtea somități, nici de o școală medicală mai aproape de ceea ce se numește "spirit hipocratic": bun-simț, rațiune sănătoasă, comportament simplu, normal, dispreț pentru pseudoerudiție , formalism și ipocrizie savantă. Nu știu dacă echilibrul se "ia" prin contagiune; dar în jurul lui Năstase era firesc să devii echilibrat și în cabinetul său te simțeai, în mod inexplicabil, "mai bine". De altfel, într-o epocă în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
radiolog suprasolicitat la spital și policlinică; eminent medic. • Tudose Petru, absolvent al anului V, condamnat al 15 ani închisoare, eliberat în anul 1964; după 16 ani i se aprobă să studieze la Facultatea de Biologie, începând din primul an, în disprețul celor 5 ani absolviți la Facultatea de Medicină. Va munci ca biolog la Clinica ftiziologică. În prezent, este pensionar, suferind cardiac și de alte infirmități fizice multiple. În situație similară, cu condamnări mari și absolvenți ai Facultății de Biologie, se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
fi fost răscumpărate de puternicul său sentiment religios, din a cărui perspectivă „micimile cotidiene“ nu mai contau, iată o teză care nu convinge. Sau ce să mai vorbim despre imaginea unui Călinescu protestatar prin clovnerie, prin bufonade, prin strâmbăturile de dispreț pe care le făcea într-o adunare publică, pe când citea un text elogios închinat lui A. Toma. Dar Ov. S. Crohmălniceanu este îngăduitor din spirit de echi tate. El însuși a fost nevoit să recurgă la compromisuri și nu ascunde
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
elogiul romanelor lui Paul Goma. E singura dată în viață când am scris ceva în care nu credeam: de dragul Cauzei, al luptei politice, am supraevaluat literatura lui Goma. Iată cât de mare mi-era patima politică (de fapt, ura și disprețul pentru regim) și cât de mic talentul de politician.“ Și fiindcă am reprodus rândurile de mai înainte, să spunem că revizuirea poziției față de Goma este un fapt la care se revine cu o oarecare insistență în cartea lui Țepeneag, nu
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
ce-aveți acolo? — Lada am adus-o, și am arătat-o amândoi plini de fală. — Văd lada, dar ce-aveți în ea, ce e în ea? — Nu e nimic în ea, ce să fie, am adus-o pentru iepuri. Consternare, dispreț, compătimire. — Vai de capul vostru. Dar noi eram fericiți: izbutiserăm, aduseserăm lada. Copilărie furată de război? Da’ de unde! Copilărie feerică. Fotografii vechi Voi însemna câteva gânduri despre două fotografii vechi, care m-au tulburat. Prima fotografie este din 1959, făcută
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
ce știu, ci pentru cei mulți care nu știu. În Discursurile sale, însuși Machiavelli confirmă acest lucru: "Religia noastră îi reprezintă mai mult pe cei umili și pasivi decât pe cei activi. Apoi, binele suprem constă în umilință, sărăcie și dispreț pentru lucrurile lumești... Acest mod de existență pare să fi făcut lumea slabă, să fi transformat-o într-o pradă pentru cei răi, care pot să manipuleze în siguranță, de vreme ce omenirea, pentru a ajunge în rai, se gândește cum să
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]