5,717 matches
-
și cheltuielile pentru orice reparație a haznalei. --Să vezi câte lucruri noi aflăm din hotărârea lui Constantin Mihail Cehan Racoviță din 15 august 1756 (7264), prin care stabilește locul ce va rămâne liber pentru cele două cișmele de la poarta Curții domnești. --Dacă sfinția ta îmi dă voie, am să spun ce hotărăște vodă: “Facem știre... cui i să cade a ști că,... după cercetare ce-au făcut domnie sa Matei Ghica vodă pentru două haznale ce sintu făcute de răposatul Grigorie
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
ce-au făcut domnie sa Matei Ghica vodă pentru două haznale ce sintu făcute de răposatul Grigorie Ghica vodă aice în orașul Eșilor, precum să vădu, una pe denainte feredeilor (băilor n.n) și alta pe denainte Curții i Porții domnești. Și pentru ca să rămâie vecinică pomenire... au adus și oameni meșteri suiulgii de la Țarigrad, anume Dima și Constantin, și i-au așezat aice ca să fie neschimbați... Ce dar... s-au îndemnat și au făcut și domnie sa Matei Vodă și altă
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
de o parte și de alta”. Apoi vorbește de puțurile de vizitare a conductelor de aducțiune a apei. Cine va deschide o asemenea “fântână” (puț n.n) va fi aspru pedepsit... “Așijdere, poruncim domnie me, și pentru sacale și aparii domnești sau boierești sau măcar a cui ar fi, să fie toți opriți... a lua apa din haznele, pentru ca nici odată să nu pricinuiască din pricina cailor și a căruților... Și... s-au rânduit... un căpitan cu doi slujitori de la agie ca să
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
trimite pe vel logofătul “Radul Racoviță”, care spune: “Și după poroncă... întâiu am prinsu a măsura din capul podului Gunoiului (actuala stradă Palat n.n), unde se împreună cu Ulița Mari înaintea Porții gospod”. --Nu cred că știai că la Curtea domnească se bea cafea, încât aveau și “cahfegii” anume să-i servească la ospețe cu cafele și dulcețuri... Asta o confirmă Grigorie Ioan (Calimah) voievod, la 24 iulie 1763 (7271), când dăruiește “lui Andrii cahfegiul de la cahfigeriia gospod... un loc de
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
locului se pomenește de “pârâul ce vine de la Cișmeaua Sărată”. --Cum bag samă, s-ar putea ca la Curtea domnească să fi fost aduse și oarece ape “sărate” (minerale n.n). Din câte îmi amintesc, însă, “împregiurul haznelii ceii vechi domnești” au fost lăsați câte “un stânjen și giumătate” pentru întreținerea conductei. “Dar din vreme ce pentru trebuința tocmitului haznelilor s-au făcut lagum (tunel n.n) boltit pe supt dughene de mergi apa păn-într-amândoo haznelile și când s-ar întâmpla
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
trebuință de a se mai lăsa loc... de să faci atâta mărșevie despre orășeni asupra oalelor apii”. --Așa se face, dragule, că la 10 mai 1760, Alexandru Ghica voevod dăruiește lui Dima suiulgiul locul din jurul cișmelei vechi din poarta Curții domnești. Treburile însă nu se opresc aici, fiindcă în aprilie 1776 Grigorie Alexandru Ghica voevod revine asupra haznalelor din fața “Curții gospod” și hotărăște: “Fiind... dumnealui Fotache doftorul a Curții gospod... Și socotind domnia mea a sale credincioase slujbe, iată osebit de
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
a Curții gospod... Și socotind domnia mea a sale credincioase slujbe, iată osebit de alte mile, l-am mai miluit și i-am dat dumisale danie cu acest hrisov... o bucată de loc ce este aicea în târgul Iași, loc domnesc, la poarta cea mare a Curții gospod... Pentru aceia dar,... s-au măsurat acest loc, din colțul uliței ce desparte drumul porței cei mari și Ulița cea Mare la vale spre bașcă (beci n.n),... unde este stâlpul cu fănar
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
în deșert spusa lui vodă. --Iertare, sfințite, dar așa mi se pare că stau lucrurile. --Ca niște oameni înțelepți ce suntem, trebuie să luăm în seamă doar cele scrise. Uite, spre pildă... Știam că undeva pe lângă Spiridonie a existat Curte domnească, dar nu știam cum s-a ajuns acolo. Din hrisovul lui Alexandru Ioan Calimah voevod, din 3 septembrie 1795, însă, aflăm: “Deci socotind... că... ce mai întăi trebuință de a să pune la cale, pentru ca și domnii să aibe unde
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
lor ce sânt alăture cu casăle dumisale hatmanul, și nefiind din destul numai odăile ce să află într-aceste casă... s-au mai făcut și alte casă alăture... care casă s-au socotit și s-au hotărât ca să rămâie... curți domnești”. --Toate bune și la locul lor, sfințite, dar de unde bani? Vodă, însă, împreună “cu sfatul de obștie s-au socotit ca acum la slujba vădrăritului anului acestuia 1795, afară de opt bani vechi obicinuitul vădrărit și afară de câte un ban nou
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
--Un an mai târziu, adică la 24 iulie 1796, Alexandru Ioan Calimah confirmă o danie din 15 martie 1761 “cu iscălitura și pecete răposatului întru fericiri părintele domniei meli Ioan Teodor voevod”. Locul dăruit se întindea: “din gios supt Curte domnească, undi au fostu și heleșteul domnescu,... cu iazul și cu vadul și dimpreună cu tot șesul... Bahluiului... și din iaz în gios... și cu matca Bahluiului... despre apus până unde se împreună hotarul mănăstirii Gălății și... mănăstirii Frumoasa dimpreună cu
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
Bahluiului... și din iaz în gios... și cu matca Bahluiului... despre apus până unde se împreună hotarul mănăstirii Gălății și... mănăstirii Frumoasa dimpreună cu vadul... pe care loc să aibă voie... a-și faci... și moară,... și fiind aproape de Curtea domnească, de s-ar întâmpla vreodată trebuinți de la Curte ca să să macine niscaiva pâini domnească,... venitul morii numitei mănăstiri să să de nedezmințit ca să nu să păgubească mănăstire de venitul său”. --Un vodă grijuliu cu toate cele de obște. Acum vom
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
nu să păgubească mănăstire de venitul său”. --Un vodă grijuliu cu toate cele de obște. Acum vom afla că, la 28 dec 1797, Alexandru Ioan Calimah voievod îi dă lui Vasile Machedon biv vel sulger, ispravnic de Curte “Un loc domnesc ce s-au aflat slobod, lângă poarta Curții cei Vechi, subt ceasornic, adecă la fața Uliței Mari, de cătră temniță, ce iaste în zidul Curții Vechi și în dugheana unui ceasornicar neamț, ce au avut și el danie de mai
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
mitropolit”. Până la urmă însă a avut noroc, fiindcă mitropolitul, văzând-o atât de strâmtorată, a iertat-o de datorie și i-a mai dat încă patru lei, dar casa i-a luat-o! --Știa sfinția ta că în dosul grajdului domnesc se afla “Gunoiul gospod”? --Știam doar că ulița care mai târziu s-a numit Podul Roșu înainte s-a chemat Ulița Gunoiului. --Despre această uliță, aflăm la 17 iunie 1776, din mărturia vornicului de poartă Toader Pivniceriul, care, fiind trimis
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
înainte s-a chemat Ulița Gunoiului. --Despre această uliță, aflăm la 17 iunie 1776, din mărturia vornicului de poartă Toader Pivniceriul, care, fiind trimis de Costandin Rusăt vel logofăt, măsoară și hotărăște un loc dăruit de vodă lui Toader seimen domnesc. Acest loc se afla la “Gunoiul domnesc din dosul grajdului gospod”. --După cum se vede, slujbașii domnești s-au cam înădit la locul domnesc din preajma Gunoiului gospod. Asta se vede din mărturia hotarnică de la 9 aprilie 1777, făcută de același
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
de poartă Toader Pivniceriul, care, fiind trimis de Costandin Rusăt vel logofăt, măsoară și hotărăște un loc dăruit de vodă lui Toader seimen domnesc. Acest loc se afla la “Gunoiul domnesc din dosul grajdului gospod”. --După cum se vede, slujbașii domnești s-au cam înădit la locul domnesc din preajma Gunoiului gospod. Asta se vede din mărturia hotarnică de la 9 aprilie 1777, făcută de același Toader Pivniceru vornic de poartă, pentru un loc dat de vodă “Tomii tufecciul gospod (artilerist). --Chiar dacă
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
de Costandin Rusăt vel logofăt, măsoară și hotărăște un loc dăruit de vodă lui Toader seimen domnesc. Acest loc se afla la “Gunoiul domnesc din dosul grajdului gospod”. --După cum se vede, slujbașii domnești s-au cam înădit la locul domnesc din preajma Gunoiului gospod. Asta se vede din mărturia hotarnică de la 9 aprilie 1777, făcută de același Toader Pivniceru vornic de poartă, pentru un loc dat de vodă “Tomii tufecciul gospod (artilerist). --Chiar dacă locul se afla lângă “Gunoiul gospod” ,acolo
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
podgheaz (unitate de pradă n.n) împreună cu alții, au vinit asupra noastră să ne gonească. Drept urmare, domnul le-a luat moșiile și le-a dăruit celor ce l-au slujit cu credință. Un asemenea norocos a fost și Dumitrașco bărbier domnesc, căruia i-a dăruit o moșie și o dugheană cu tot locul lângă biserica Sfânta Vineri. --În vremurile mai liniștite, oamenii își reveneau și cumpărau sau vindeau case, locuri de casă, dughene ori pivnițe. Actele de vânzare-cumpărare erau întocmite de
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
cale din nou, la 22 martie 1757 (7265). Atunci recunoaște că a încălcat un loc al suiulgiilor Dima și Constantin “când mi-am făcut eu dughenile înainte lui Sveatei Nicolai, după ardere focului, am cuprins din locul domnesc doi stânjini domnești”. Suiulgiii sunt nevoiți să lase drum de tecere din terenul lor. După mai multe judecăți la divan, Ianachi spune: “au hotărât... ca să aibu a da bezmăn câte zăce lei pe an pe acei doi stânjini și 5 pol stânjini în
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
cu tot soborul au cumpărat două locuri de casă. Asta n-ar fi nimic deosebit, dar vânzătorii: “colivariul Ionașcu Pârvu” și “Nacul de la visterie”, spun: “am vândut un loc de casă ce iaste lângă zidiul mănăstirii Trieh Sfetiteli, despre Curte (domnească n.n) și cu case de bârne gata”. După două zile numai, adică la 5 august 1669 (7177), tot părintele Ghedeon și cu tot soborul face “schimbătură”, dând un “loc care au fostu danie sfintei mănăstiri de la Ghica vodă” pe
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
După două zile numai, adică la 5 august 1669 (7177), tot părintele Ghedeon și cu tot soborul face “schimbătură”, dând un “loc care au fostu danie sfintei mănăstiri de la Ghica vodă” pe un loc de casă “lângă mănăstire, despre Curtea domnească” al lui Moisi croitorul. --Din câte știu eu, călugării nu au spus niciodată “nu” când a fost vorba de primit daruri. --Spune-mi tu omul care ar refuza un dar. --Ai dreptate, sfințite, și unde mai pui că acum este vorba
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
pentru sufletul său și a părinților săi”. --Am umblat noi cât am umblat și uite că ne-am întâlnit din nou cu cei doi frați suiulgii Dima și Constantin. Odată cu aducerea apei la feredeu (baie n.n) și la Curtea domnească, ei au primit multe înlesniri și locuri care se aflau în stăpânirea domniei. La 21 iulie 1757 (7265), Scarlat Grigorie Ghica voievod întărea celor doi suiulgii stăpânirea unui loc aflat în “târgul Iașilor, care este pe denainte porții mănăstirii Trii
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
care să pricinuiește mănăstirii supărare”. Atunci vodă trimite pe marii slujbași ai domniei să cerceteze la fața locului. Și au găsit că egumenul Samuil are dreptate și prin anafora făcută către vodă propun ca hudița să fie de șase palme domnești și “hotărâre rămâne la înalta înțelepciune mării tale”. --Ei, da’ mare-i Dumnezeu și puternic îi... Doamne, iartă-mă. --De ce spui asta, sfințite? --Uite că la 21 octombrie 1781 se găsesc mai mulți mahalagii care scriu: “Adică noi, aceștia
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
tocmai la 30 iulie 1795, în care citim: “Hudița între zidul sfintei mănăstiri Trei Sfetitelor și întru biserica Catholicească să rămâie după cum se află acum”. Nu se spune însă de câte palme să fie lățimea hudiții. --Probabil de șase palme domnești, cum a mai fost. După aceste cuvinte, bătrânul și-a ridicat privirea spre înalturi, glăsuind obosit: --Parcă ar fi vremea să urcăm la chiliile noastre. Și mâine e o zi. --Dacă așa crede sfinția ta, așa om urma și noi
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
către Mihail Costandin Șuțu voievod: “Preînălțate doamne, după jaloba ce-au dat mării tale preotul Ioanu, Neculaiu neguțitoriu și cu alții neguțitori,... au cerut ca să li să de o bucățică de loc din Mahalaua Feredeilor, unde... au fost fânărie gospod (domnească n.n), ca să facă biserică”. --Și? --Vodă răspunde: “De vreme ce s-au aflat locul acesta... după cerirea jăluitorilor îl dăm... ca să se facă biserică pe dânsul”. După cum vezi, scumpo, acum vorbim de Mahalaua Feredeilor, nu numai de uliță. Și această mahala
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
ochii bătrânului și am răspuns moale: --Dacă nu-i cu supărare, aș vrea să ne purtăm pașii închipuirii pe Ulița cea Mare, sfințite. --Mă gândeam eu că n-om putea face nici un pas altundeva dacă n-om zăbovi pe Ulița Domnească. Uite că... Bătrânul și-a pus mâna streașină la ochi, ca și cum ar fi vrut să distingă nălucirile ce i-au năvălit în minte, și a pornit să povestească: --Pe lângă vânzări și cumpărări a tot felul de acareturi, la 22
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]