5,695 matches
-
noi preocuparea teologică. Întrucât viziunea pancosmică a ortodoxiei e cea care corespunde laturii obiective a doctrinei creștine și aceasta este baza trăirii ei subiective, vom începe cu ea, deși pe de altă parte nu poți vedea ordinea obiectivă a revelației dumnezeiești dacă nu ești iluminat în prealabil de experiența subiectivă a harului. în centrul doctrinei creștine a lui Nichifor Crainic stă Iisus Hristos. Creștinismul însuși, nefiind un sistem de filosofie, „este înainte de toate persoana istorică a Mântuitorului”. Acest lucru îl accentuează
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
vieții în Dumnezeu”. Dar în El și prin El e și puterea prin care ne putem înălța în lumină, în perfecțiune, spre Dumnezeu. A te mântui înseamnă a sta în legătură cu El. Puterea ce o primim stând în legătură cu Hristos este harul dumnezeiesc. „Ortodoxia ne învață că prin Hristos ni s-a dat harul dumnezeiesc, adică energia spirituală cu care punându-ne în permanent acord putem să ne transformăm viața, ridicând-o pe culmile desăvârșirii”. (Ortodoxie). Asupra harului Nichifor Crainic insistă mult. Harul
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
prin care ne putem înălța în lumină, în perfecțiune, spre Dumnezeu. A te mântui înseamnă a sta în legătură cu El. Puterea ce o primim stând în legătură cu Hristos este harul dumnezeiesc. „Ortodoxia ne învață că prin Hristos ni s-a dat harul dumnezeiesc, adică energia spirituală cu care punându-ne în permanent acord putem să ne transformăm viața, ridicând-o pe culmile desăvârșirii”. (Ortodoxie). Asupra harului Nichifor Crainic insistă mult. Harul este necreat, izvorând din ființa dumnezeiască. În această privință Nichifor Crainic ajută
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
Hristos ni s-a dat harul dumnezeiesc, adică energia spirituală cu care punându-ne în permanent acord putem să ne transformăm viața, ridicând-o pe culmile desăvârșirii”. (Ortodoxie). Asupra harului Nichifor Crainic insistă mult. Harul este necreat, izvorând din ființa dumnezeiască. În această privință Nichifor Crainic ajută prin propovăduire curajoasă la reactualizarea unui important punct de doctrină ortodoxă formulat de Sf. Grigorie Palama, asupra căruia teologia românească din epoca modernă trecea cu tăcerea, timorată de opoziția susținută a catolicismului după care
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
în legătură cu descrierea sistemului de mistică. Aici să spunem un cuvânt despre ideea teandrică, pusă la noi în circulație de Nichifor Crainic. Teandria este uniunea intimă între Dumnezeu și om. Modelul desăvârșitei teandrii îl avem în Iisus Hristos în care natura dumnezeiască și omenească sunt unite într-o singură persoană. Teologia actuală rusă operează și ea mult cu acest concept, dar ca în multe alte puncte de doctrină ortodoxă, plasează și aici tendințele de exagerare până la fantastic ale spiritului slav, vorbind de
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
umanitate din veci a Logosului, despre caracterul teandric etern al lui Dumnezeu. Pentru Nichifor Crainic conceptul acesta însemnează mai întâi modul de cooperare între Dumnezeu și omul renăscut. Toate actele superioare ale credinciosului se efectuează printr-o conlucrare cu harul dumnezeiesc sălășluit în sufletul lui. Dar Nichifor Crainic dilată semnificația acestui principiu peste limitele creștinătății. Dumnezeu se folosește nu numai de colaborarea omului renăscut, ci și de a celorlalți. Dacă prin căderea în păcat n-a dispărut din om total chipul
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
sălășluit în sufletul lui. Dar Nichifor Crainic dilată semnificația acestui principiu peste limitele creștinătății. Dumnezeu se folosește nu numai de colaborarea omului renăscut, ci și de a celorlalți. Dacă prin căderea în păcat n-a dispărut din om total chipul dumnezeiesc și dacă paralel cu revelația supranaturală a existat și există și o revelație naturală, cetirea semnelor acestei revelații și împlinirea unora din îndemnurile ei încă au înfăptuit-o oamenii printr-un fel de colaborare cu Dumnezeu. Această colaborare din sfera
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
a creștinismului este doctrina despre un păcat universal și despre o stricăciune generală rezultată din el, în care a căzut creațiunea, dar din care nu se mai poate ridica prin puterile proprii, făcând necesară milostiva întrupare și jertfă a Cuvântului dumnezeiesc prin care s-a și creat lumea. Doctrina despre păcat propriu-zis este atinsă mai fugitiv în sistemul de cugetare al lui Nichifor Crainic. Dar posibilitatea și dureroasa lui realitate este presupusă de suflul integral apologetic al activității sale. Concepțiile adversare
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
se înlănțuie expunerea lui Nichifor Crainic. Concepția aceasta se străvede și în faptul că de câte ori vorbește despre Biserică o face în legătură cu o viziune larg cosmologică. Biserica este pe de o parte „organismul prin care se revarsă în viață energiile harului dumnezeiesc”, dar pe de alta ea este așezământul „care se confundă cu marele tot al făpturii”, sau e „cosmosul organizat în Biserică”. Armonia primordială a lumii cu Dumnezeu este paradisul de la început, pe care l-am pierdut în urma păcatului. Biserica este
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
circulație de dânsul. Dionisie Areopagitul pune în legătură de copie și model, dar și într-o comuniune mistică, ordinea ierarhică a lumii cereștilumea îngerească și a lumii pământești. Ierarhia este un principiu organizator de temelie al întregii existențe de la tronul dumnezeiesc și până la cel mai simplu mineral pământesc. Toată ființa creată participă astfel în diferite grade la bunătatea de existență dăruitoare a lui Dumnezeu. Darurile dumnezeiești se coboară prin toate aceste cascade spre diferitele categorii de făpturi. Ierarhia și armonia lumii
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
a lumii pământești. Ierarhia este un principiu organizator de temelie al întregii existențe de la tronul dumnezeiesc și până la cel mai simplu mineral pământesc. Toată ființa creată participă astfel în diferite grade la bunătatea de existență dăruitoare a lui Dumnezeu. Darurile dumnezeiești se coboară prin toate aceste cascade spre diferitele categorii de făpturi. Ierarhia și armonia lumii văzute, tulburată prin păcat dar restabilită prin harul lui Iisus Hristos, se numește Biserică. Dar tocmai de aceea Biserica este în sens larg și starea
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
lume”, sau „gândul etern al lui Dumnezeu” cu privire la lume, gând care cuprinde multiplicitatea unitară și armonică a ideilor tuturor ființelor. Iar în forma creată Sofia este frumusețea lumii cu toate formele ei, care nu e decât o transpunere a ideilor dumnezeiești în vizibilitatea creată. Sofia creată sau naturală e vraja, e frumusețea, e splendoarea care se degajează din înfățișarea armonioasă și maiestuoasă a Universului, care e revărsată asupra lui Dumnezeu. „Participând la creație, Sofia se revarsă în Universul întreg , îi imprimă
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
creată participă la Sofia ca la rațiunea lor de a fi, ca la puterea care le întocmește și le cârmuiește, ca la lumina ce le înnoiește, le desăvârșește și le înfrumusețează”. A spune deci că frumusețea lumii este de origine dumnezeiască, e tot una cu a spune că e de caracter sofianic. Dar ce rost poate avea în planul mântuirii această stăruință a lui Nichifor Crainic asupra însușirii de frumos a lui Dumnezeu? Am văzut că vorbind de frumusețea dumnezeiască și
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
origine dumnezeiască, e tot una cu a spune că e de caracter sofianic. Dar ce rost poate avea în planul mântuirii această stăruință a lui Nichifor Crainic asupra însușirii de frumos a lui Dumnezeu? Am văzut că vorbind de frumusețea dumnezeiască și sofianică a lumii, Nichifor Crainic o determină în același timp ca dragoste, iar de dragoste știm că e cauza proprie a mântuirii. Iubirea e frumoasă, e frumusețe și adevărata frumusețe e iubitoare, e iubire. Dumnezeu este atât de frumos
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
Nichifor Crainic vorbind despre frumos. Este termenul lumină, care are în mintea noastră un înțeles intermediar între frumusețe și iubire. Frumusețea e luminozitate, dar aceasta îți dă o înălțare, o tărie, o mulțumire, o pace misterioasă în suflet. De lumina dumnezeiască se spune categoric în Sf. Scriptură și în Tradiția ortodoxă că e mântuitoare. A te apropia de Dumnezeu însemnează a vedea lumina Lui. Mistica ortodoxă e întreagă străbătută de năzuința după vederea luminii dumnezeiești. Iar lumina nu e, în concepția
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
pace misterioasă în suflet. De lumina dumnezeiască se spune categoric în Sf. Scriptură și în Tradiția ortodoxă că e mântuitoare. A te apropia de Dumnezeu însemnează a vedea lumina Lui. Mistica ortodoxă e întreagă străbătută de năzuința după vederea luminii dumnezeiești. Iar lumina nu e, în concepția ortodoxă, decât harul dumnezeiesc (în latinește gratia = frumusețe), în măsura în care se dă de la o anumită treaptă de apropiere a sufletului purificat de Dumnezeu. E harul când ajunge să fie văzut, lucru de care se învrednicesc
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
în Sf. Scriptură și în Tradiția ortodoxă că e mântuitoare. A te apropia de Dumnezeu însemnează a vedea lumina Lui. Mistica ortodoxă e întreagă străbătută de năzuința după vederea luminii dumnezeiești. Iar lumina nu e, în concepția ortodoxă, decât harul dumnezeiesc (în latinește gratia = frumusețe), în măsura în care se dă de la o anumită treaptă de apropiere a sufletului purificat de Dumnezeu. E harul când ajunge să fie văzut, lucru de care se învrednicesc cei ce s-au ridicat pe cele mai înalte trepte
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
cei ce s-au ridicat pe cele mai înalte trepte de viață spirituală. În acest punct Nichifor Crainic reactualizează o învățătură a Sf. Simeon Noul Teolog, de care spune: „cu extraordinara putere a celui care a văzut conștient infinita lumină dumnezeiască inundându-l, el afirmă că esența creștinismului stă tocmai în această conștiință sublimă a harului din noi, a harului văzut ca lumină a slavei dumnezeești” („Locul inspirației”). Cei care s-au ridicat însă pe firul harului până la punctul în care
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
ceea ce are ea mai esențial este meritul aproape exclusiv al lui Nichifor Crainic. Nichifor Crainic e cel dintâi care e preocupat stăruitor în teologia românească nu de stadiul comun al vieții creștine, ci de vârfurile ei ce ard în lumina dumnezeiască, adică de viața pe care dânsul o determină ca „viața mistică, de pe culmi, a desăvârșirii în Duh, sau a sfințeniei, sau viața religioasă realizată la maximum”. E cel dintâi care a concentrat într-o expunere sistematică „Teologia mistică” pe care
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
sau viața religioasă realizată la maximum”. E cel dintâi care a concentrat într-o expunere sistematică „Teologia mistică” pe care o definește îndrăzneț și original, dar în acord intern cu duhul ortodox: „Știința îndumnezeirii omului”, întrucât „viață mistică e viața dumnezeiască participată”, în ea omul devine „dumnezeu prin har”. „Viața mistică e tot o colaborare teandrică, privită însă la un grad maxim de intensitate, în comparație cu viața creștină în general... Spre culmile vieții mistice însă, cu cât înaintăm în sus, cu atât
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
Căci în realitate, viața mistică propriu zisă, adică viața în Dumnezeu începe abia dincolo de limita puterilor omenești. Cu cât înaintăm mai sus pe calea desăvârșirii, cu atât contribuția puterilor omenești se diminuează din ce în ce mai mult până la dispariția aparentă; iar contribuția harurilor dumnezeiești sporește în măsură tot mai mare până la covârșirea omului prin lumina cerească”. (Citatele referitoare la viața mistică le dăm după Cursul de Teologie mistică, litografiat, București 1936). Temelia dogmatică a misticii ortodoxe o găsește Nichifor Crainic pe drept cuvânt cu
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
mistică, litografiat, București 1936). Temelia dogmatică a misticii ortodoxe o găsește Nichifor Crainic pe drept cuvânt cu deosebire în doctrina lui Dionisie Areopagitul și a Sf. Grigorie Palama, care susțin în același timp deosebirea între ființa și harul sau lumina dumnezeiască, dar și caracterul divin și necreat al ultimului. Cine nu admite aceste două puncte de doctrină rămâne cu alternativa: sau harul este o simplă entitate creată, sau este una cu ființa dumnezeiască. Între acestea oscilează nesigur catolicismul. Urmarea este că
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
timp deosebirea între ființa și harul sau lumina dumnezeiască, dar și caracterul divin și necreat al ultimului. Cine nu admite aceste două puncte de doctrină rămâne cu alternativa: sau harul este o simplă entitate creată, sau este una cu ființa dumnezeiască. Între acestea oscilează nesigur catolicismul. Urmarea este că viața mistică e și ea sau numai o înflăcărare în sfera creatului, sau o împreunare a ființei omenești cu ființa dumnezeiască, lucru care numai în Iisus Hristos știm că s-a petrecut
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
harul este o simplă entitate creată, sau este una cu ființa dumnezeiască. Între acestea oscilează nesigur catolicismul. Urmarea este că viața mistică e și ea sau numai o înflăcărare în sfera creatului, sau o împreunare a ființei omenești cu ființa dumnezeiască, lucru care numai în Iisus Hristos știm că s-a petrecut. În catolicism viața mistică n-are o temelie doctrinară clară și sigură. După Dionisie Areopagitul și Sf. Grigorie Palama ființa dumnezeiască rămâne ascunsă și inaccesibilă. Numai manifestările ei iradiază
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
sau o împreunare a ființei omenești cu ființa dumnezeiască, lucru care numai în Iisus Hristos știm că s-a petrecut. În catolicism viața mistică n-are o temelie doctrinară clară și sigură. După Dionisie Areopagitul și Sf. Grigorie Palama ființa dumnezeiască rămâne ascunsă și inaccesibilă. Numai manifestările ei iradiază spre făptură și numai de ele se poate aceasta împărtăși. Una dintre ele este harul dumnezeiesc, văzut de la o anumită înălțime ca lumină. Dar harul izvorăște din ființa dumnezeiască, nu e creat
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]