KorAP: Find »[drukola/base=e & drukola/pos=verb]« with Poliqarp

<1 ...194 195 196 ...222 >

5,533 matches

Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467

Rom�niei (reeditate destul de des) care erau adaptate că manuale ? i strecurate pe furi? �n Transilvania ? i Bucovina. �n Der lateinische Westen und der Byzantinische Osten în ihren Wechselbeiziehungen wahrend des Mittelalters (Berlin, 1909) Iorga, �n calitatea sa de medievist consacrat, punea �n discu? ie dilemă latinului r? s?ritean (nominal de credin?? ortodox? ? i cu r? d?cîni grece? ți). Lucrarea este obiectiv? , complex? ? i plin? de informa? îi asupra controversei medievale dintre R? s?ritul bizantin ? i Occidentul latin, cu multe comentarii instructive

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
sufletului ancestral rom�nesc, g? sesc acolo porunca instinctului na? ional ? i v? d Por? ile Raiului deschiz�ndu? se �n fă? a noastr?; o team? supersti? ioas? �mi spune s? �nchid ochii: e prea frumos! Destinul a ales aceast? genera? ie s? �nf? ptuiasc? cele mai m? re? e fapte... Ea va �mplini misiunea secolelor, iar �n calea ei se �ntind vremuri at�ț de minunate �nc�ț anticiparea lor m? fascineaz?. Take Ionescu Iorga consideră c? asasinatul de la Sarajevo s? v�r? it �de

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
s? se �nt�mple. Balcanii erau consideră? i drept o zon? vital? , astfel c? Statul Major a preluat fr�iele de la diplomă? i, iar dup? ce s? au tras primele focuri de arm? , toate Puterile au fost atrase de conflagra? ie �n mare parte �mpotriva voin? ei lor. Dar toat? lumea conta pe un r? zboi scurt ? i glorios �n stilul �? arvei brig? zii de cavalerie u? oar? �. Nici Iorga, nici oricine altcineva nu prevedea �n entuziasmul ini? ial5 c? va intra �n ac? iune

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
i despre rela? iile dintre el ? i Iorga. Iorga ? i?a exprimat de nenum? rate ori p? rerile despre Br? tianu. Nutrea o ostilitate �ncr�ncenat? fă?? de acesta. Iorga gre? ea trat�ndu? l astfel pe Br? tianu. Dar, �n compară? ie cu Br? tianu, Iorga era o fiin?? uman? mai bun? ? i mai moral? (at�ț �n via? a privat? , c�ț ? i �n cea public?) . Mai mult dec�ț incoruptibil: un bun familist, șo? , tat? , ? i un bun fiu, un om bun la suflet ? i

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
baz? ale lui Ionel Br? tianu. Iorga era patriot, a reu? it �ntotdeauna s? se plaseze pe planul doi fă?? de Rom�nia ? i?i iubea sincer pe ?? răni. �n ceea ce? l prive? te pe intelectualul Iorga, nu �ncape loc de compară? ie. Br? tianu era un exemplu clasic de despot oriental. Proverbial de arogant (că �ntreaga lui familie), Iorga �l numea pe drept cuv�nt pe tat? l lui Br? tianu un �vizir tiranic�. Arogan? a aceasta era evident? �n comportamentul lui Br? tianu

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
Imperiului rus putea permite acest lucru; dac? nu, Rusia putea pune oric�nd m�na din nou pe ea (a? a cum a f? cut? o �n 1878, 1940 ? i 1944). Ru? îi au considerat �ntotdeauna c? exist? mai mult spa? iu �n cealalt? direc? ie �ntru reunificarea Moldovei sub st? p�nire ruseasc?. Chiar ? i �n timpul Primului R? zboi Mondial, a? a cum arăt? publicarea de c? tre bol? evici a tratatelor secrete, negocierile lui Sturmer von Jagow prevedeau o nou? �mp? r? ire a

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
e? Rom�n� �n politic?. Opiniile lui s? m?n? toriște �i estompau instinctele rom�ne? ți naturale ? i chiar ? i cuno? țin? ele sale �n privin? a experien? ei istorice a rom�nilor. �n politică lui Iorga se reg? sesc pu? ine lucruri din prima lec? ie a istoriei rom�nilor, adic? faptul c? inflexibilitatea nu ajut? la supravie? uire. Pe l�ng? diferen? ele de temperament ? i personalitate, ura lui Iorga fă?? de Br? tianu ? i tot clanul acestuia izvora din perspectiva sa s? m?n? torist

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
semnat un tratat de pace separat, a fost amenin? at c? va fi dat �n judecat? că r? spunz? tor de intrarea Rom�niei �n r? zboi. Iorga era la curent cu toate acestea, dar s? a men? inut totu? i pe o pozi? ie anti? Br? tianu. Atunci c�nd Goga a sugerat (�n prim? vară lui 1917, �n timpul tulbur? rilor anarhiste ruse? ți de la Ia? i) c? d?r�marea casei lui Iorga ar putea fi o idee bun? �n vederea constituirii unui perimetru defensiv pentru

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
u? oar? 17. Dificult?? ile au ap? rut de la bun �nceput. Iorga a scris un editorial incendiar, Nu al? turi de Austro? Ungaria! 18 (�n perioadele de criz? , Iorga scria �ntotdeauna c�teva editoriale pe zi, retip? rîțe �n cotidianul de larg? circulă? ie �Universul�). Instrumentul prin intermediul c? ruia Iorga avea acces la o audien?? mai mare era Liga cultural?. O p? r? sise �n 1912? 1913 din cauza intrigilor politicianismului, dar acum s? a �ntors 19. La revenirea lui Iorga, pre? edintele Ligii Culturale era

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
i a corpului studen? esc. Rom�nii din Transilvania erau �mp? r? i?i �n mai multe tabere. Iuliu Maniu adoptase o atitudine neutr? ? i a fost �nl? turat. Vaida, �b? tr�nul partizan al Vienei�, cum �i spunea Iorga, a adoptat o pozi? ie pro? Austro? Ungaria, ca ? i capii Bisericii, inclusiv viitorul Patriarh al Rom�niei, Miron Cristea 20. Iorga s? a �ntors la Liga cultural? �mboldit de Br? tianu. A?a? numită �Ac? iune Na? ional? � pro? Antant? ac? iona paralel cu activitatea

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
umil�. A urmat o campanie de simpatie fă?? de Șerbia �n cadrul Institutului de Studii Sud? Est Europene ? i �n �Revista istoric? � (care ? i?a �nceput apari? ia �n 1915). Iorga sus? inea Belgia ? i pe regele ei, Albert I. Va stabili o rela? ie cu Albert I care va dura toat? via? a lui. A fost �ngrozit de incendierea de c? tre germani a bibliotecii de la Louvain ? i de �mpu? carea civililor de c? tre armata german? �n trecerea ei prin Belgia, Fran? a ? i

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
ac? iune napoleonian? , ci cu un act demn de Attila Hunul. Distrugerea Catedralei de la Reims ? i folosirea �Bertei cea Gras? � reprezentau pentru Iorga o �ncarnare a spiritului lui Nietzsche, a �fiarei blonde�26. Iorga consideră tehnologia german? drept o �civiliza? ie care dezonoreaz? ? i distruge �ns?? i civiliza? ia�. Asista �ngrozit la na? terea omului secolului al XX-lea, pe care �l numea o �nou? specie�. �n conversa? ia avut? cu comandantul german, generalul von Bissing, cardinalul Mercier de Louvain �i amintea acestuia c

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
îi ei. Din 1914 p�n? �n 1919, Iorga nu a prea f? cut munc? de cercetare ? tiin? ific? ? i nici nu ? i?a prea adus contribu? ia la ? tiin? ele istorice. De obicei, Iorga prezenta �n c? r? ile lui fundalul istoric �n rela? ie cu aspiră? iile na? ionale. �n cartea Politică extern? a regelui Carol (Bucure? ți, 1916), el descrie politică extern? din timpul domniei Regelui Carol I, prezent�nd documente valoroase ? i argumente pentru a ilustra problemele politicii externe rom�ne? ți a

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
b? ț�ndu?? i joc de soldă? îi rom�ni etc. Trebuie s? fim avertiza? i asupra faptului c? r? sp�ndirea zvonurilor antisemite nefondate, a calomniilor ? i a acuză? iilor false are �n Europa r? s?ritean? o asemenea tradi? ie �nc�ț toate acestea trebuie privite mai mult dec�ț cu ne�ncredere! Totu? i, �n timpul Primului R? zboi Mondial, evreii din Transilvania ? i cei din Bucovina erau de partea Puterilor Centrale, patria lor; simpatia evreilor est? europeni pentru Puterile Centrale necesit? unele

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
a, Anglia, Italia, Belgia ? i Statele Unite erau cet?? eni patrio? i, sprijinind lupta ?? rilor lor. Acest lucru era valabil ? i pentru Șerbia, Germania ? i Austro? Ungaria. Evreii din Bulgaria �? i dovediser? loialitatea, iar evreii din Turcia aveau o tradi? ie �n a sprijini guvernul otoman. Situa? ia marilor mase de evrei din Europa de est era mai complex?. �n Polonia ruseasc? , partea de vest a Rusiei ? i, din nefericire, ? i �n Rom�nia, existau rela? îi �ncordate �ntre evrei, birocra? ie ? i populă? ie

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
ie �n a sprijini guvernul otoman. Situa? ia marilor mase de evrei din Europa de est era mai complex?. �n Polonia ruseasc? , partea de vest a Rusiei ? i, din nefericire, ? i �n Rom�nia, existau rela? îi �ncordate �ntre evrei, birocra? ie ? i populă? ie. Pentru ace? ți evrei din cadrul Leg? m�ntului de colonizare, Germania ? i Austria reprezentaser? �ntotdeauna o cultur? superioar? , ? i, �nainte de Hitler, un tratament mult mai bun. �n timpurile moderne, dac? masele de evrei est? europeni ț�njeau dup? o cultur

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
la �?? rmul nepervertit� ? i la lumea s? m?n? torismului. Vorbeau idi? , un dialect german. �n anii �50 ai secolului nostru, liderul evreu Nachum Goldmann vorbea, parafraz�ndu? l pe Goethe, despre �afinitatea schizofrenic? � dintre germani ? i evrei. El explică aceast? atrac? ie dintre dou? popoare care le �mbog?? ea reciproc ? i care a luat sf�r? it atunci c�nd unul dintre ele a �nceput s?? l extermine pe cel? lalt. Afinitatea această r? m�ne un mister. Dar ea constituie un ingredient

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
Transilvania; e a noastr?! � Un ziar rom�nesc din Bra? ov (dup? recucerirea oră? ului) numea Rom�nia �hiena r? zboiului�. Iorga consideră c? �singurul r? spuns posibil� la acest fel de jurnalistic? nu putea fi dec�ț �plutonul de execu? ie�45. Prin noiembrie, situa? ia militar? a �nceput s? se deterioreze radical. For? ele bulg? re? ți ? i turce? ți aflate sub fermă comand? german? a feldmare? alului A. von Mackensen, au invadat Dobrogea. For? ele germane ? i austro-ungare de sub

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
Ion I.�C. Br? tianu, Vintil? Br? tianu ? i Ion Ducă. Catastrofă această eră tipic? pentru o na? iune subdezvoltat? pus? �n fă? a unei mă? ini de r? zboi a unei Mari Puteri industrializate. Eroismul este lipsit de sens �n aceast? situa? ie, nu exist? �remiz? �; atunci c�nd �Omul de Fier� se confrunt? cu oameni �n carne ? i oase, rezultatul este previzibil. Asemenea conflicte se vor repeta iar ? i iar �n timpul celui de al Doilea R? zboi Mondial ? i dup? aceea. Concluzia la

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
irea du? manului ei na? ional), i? a spus �n b? taie de joc autorului c? r? îi de fă??: �Noi, rom�nii, s�ntem mari patrio? i; dar, din p? cate, ne afl? m �ntr? o foarte, foarte nefericit? pozi? ie geografic?. Trebuie s? ac? ion? m �n direc? ia interesului na? ional, iar uneori trebuie chiar s? ne vindem ? ara du? manilor no? tri: dar, a avertizat el, nu efectu? m nici o livrare dup? v�nzare�. E greu de digerat o

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
s? ac? ion? m �n direc? ia interesului na? ional, iar uneori trebuie chiar s? ne vindem ? ara du? manilor no? tri: dar, a avertizat el, nu efectu? m nici o livrare dup? v�nzare�. E greu de digerat o asemenea afirmă? ie, dup? cum greu de digerat este ? i atitudinea apusenilor care aveau s? justifice Ialta său s?? l sprijine pe Ceau? escu. Iorga �i va ataca decenii la r�nd pe Stere ? i pe Tzigara? Samurca? pentru colaborarea lor cu Puterile Centrale

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
militare rom�ne. A v? zut odat? un grup de ?? răni tineri refugia? i ? i i? a �ntrebat: �De unde s�nte? i, fl? c?i? � �Din Olt, de la R�mnic etc.� i s? a r? spuns, zone aflate sub ocupă? ie. �A? i fugit din fă? a du? manului? � i? a �ntrebat el. �Nu! Am venit s? lupt? m!�64, i? au r? spuns ei prompt. Iorga a reluat editarea �Neamului rom�nesc� la Ia? i. Pentru prima oar? erau tip? rîțe

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
de ziua numelui lui Nicolae al ÎI? lea. Chiar ? i litaniile �n registrele joase ale tradi? iei ortodoxe ruse (dup? p? rerea lui Iorga) �ni se p? reau, �n ciuda credin? ei noastre ortodoxe comune, ca o invazie str? în? , o domină? ie str? în? insult? toare care ap? să greu asupra sufletelor noastre�68. Se pl�ngea tot timpul de comportarea ru? ilor, care violau fete chiar mai mici de 10 ani, de jefuirea propriet?? ilor rom�nilor, de ciocnirile cu militarii ? i

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
mai ț�rziu lui ? eicaru: �Evenimentele au dovedit c? am avut dreptate�. A continuat, spun�nd c? �nu politicianul a fost r? zbunat, ci istoricul. Nu categoria de politicieni tributari prezentului imediat�. ?eicaru a afirmat corect c? tocmai aceast? supremă? ie a istoricului asupra politicianului f? cea dificil? luarea �n serios a activit?? ilor politice ale lui Iorga 74. Problemele din Rusia, accentuate de gre? elile comise �n cadrul efortului de r? zboi ? i de impactul r? zboiului asupra populă? iei, au dus

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
a adresat Sovietului Soldă? ilor de la Socola, cer�ndu? le s? �nceteze s? se mai amestece �n afacerile interne ale Rom�niei. Sovietul Soldă? ilor (de la Socola) a dat un r? spuns bombastic: Punctul 1: toate zvonurile privind o posibil? demonstra? ie de for?? ruseasc? sau orice alt? demonstra? ie din ziua de 23 martie s�nt false. Nici o trup? ruseasc? stă? ionat? �n zona Ia? i, Vaslui sau Socola nu va participa la astfel de demonstra? îi; Punctul 2: spre deosebire de Rusia

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]