5,930 matches
-
existente într-o operă literară, recurgând la comparații, la studiul diferitelor "înțelegeri" sau interpretări false sau incomplete. 206 Putem studia acțiunea, relațiile și combinațiile reale ale acestor norme, tot așa cum putem studia fonemul. (b) Opera, literară nu este nici un fapt empiric - în sensul că nu este starea de spirit a unui individ sau a unui grup de indivizi - nici un obiect ideal imuabil, cum este, de exemplu, triunghiul. Opera literară poate deveni obiect al experienței; ea este, recunoaștem, accesibilă numai prin experiența
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
triunghiul. Opera literară poate deveni obiect al experienței; ea este, recunoaștem, accesibilă numai prin experiența individuală, dar nu este identică ou nici o experiență. Ea se deosebește de obiectele ideale, cum ar fi numerele, tocmai pentru că este accesibilă numai prin partea empirică (fizică sau potențial fizică) a structurii sale, sistemul sunetelor, în timp ce un triunghi sau un număr poate fi intuit direct. Opera literară se mai deosebește de obiectele ideale printr-un alt aspect important. Ea are ceva ce se poate numi "viață
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
și pătrunzătoarea carte a lui Roman Ingarden, care încearcă să analizeze opera literară fără referire la valori. Rădăcina greșelii se găsește, desigur, în concepția fenomenologilor despre o ordine eternă, atemporală a "esențelor", căreia numai mai târziu i se adaugă individualizările empirice. Adoptând ideea unei scări absolute a valorilor pierdem în mod inevitabil contactul ou relativitatea judecăților individuale. Un Absolut încremenit este opus unui șuvoi de judecăți individuate lipsite de valoare. Teza nesănătoasă a absolutismului și antiteza deopotrivă de nesănătoasă a relativismului
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
sau The Sculptor's Funeral (înmormântarea sculptorului) - care se apropie de această definiție. Dar romancierul prezintă nu atât un caz - un personaj sau o întâmplare - cât o lume. Marii romancieri au toți o astfel de lume - care se suprapune lumii empirice, dar se deosebește de aceasta prin conținutul ei coerent. Uneori este vorba de o lume care poate fi localizată pe glob - ca Barset-shireul și orașele marilor catedrale și comitatele din Anglia lui Trolope sau ca Wessexul lui Hardy * ; dar alteori
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
și delimitate "preștiințific" una de cealaltă; sarcina să principala este aceea de a identifica analogiile și punctele comune dintre diversele limbi și apoi de a opera generalizări inductive. Că disciplină de sine stătătoare, lingvistică generală se situează la nivelul generalităților empirice" (Coșeriu, 2011, p. 39). (2) Teoria limbajului: "Asemenea lingvisticii generale, și teoria limbajului face parte din domeniul științei generalului. Și punctul său de plecare se situează "în interiorul limbajului", și ea pornește de la limbaj și de la limbi că obiecte identificate și
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
corespunzător. 3. Nivelul de elaborare și comunicare reprezintă unul dintre criteriile în funcție de care se realizează analiza de conținut a proiectului. Nivelul de comunicare pe care-l evidențiază elevul în momentul prezentării proiectului poate să se situeze, fie într-un plan empiric, factual, ceea ce presupune o simplă enumerare a problemelor vizate de conținut, fie întrun plan analitic, al explicației argumentate, al aprecierilor personale în susținerea punctelor de vedere. 4. Greșelile sau, mai bine zis, tipul acestora pot constitui un criteriu semnificativ în
Caleidoscop by Daniela Pavel () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93508]
-
2004, arhitectul Philipp Oswalt investighează această stare de criză și definește problematica regresului orașelor, prezentând, pe baze statistice, gravitatea situației și indentificând factorii determinanți ai fenomenului. În același timp, asociația nordamericană de arhitecți Shrinking Cities Group a elaborat o analiză empirică a treizeci de orașe, clasificându-le printr-un număr de criterii, cum ar fi: inovația, implicarea comunității, dezvoltarea durabilă ș.a. De asemenea, rețeaua SCIRN (the Shrinking Cities International Research Network), analizează cauzele, efectele și transformările spațiale pe care le atrage
Polarităţile arhitecturi by Ilinca PĂUN (CONSTANTINESCU) () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92982]
-
63. Hooker (citat deseori de Locke, în Al doilea tratat) se referea aici direct la tradiția politică engleză, răstălmăcită de către Filmer cu ajutorul doctrinei lui Bodin despre puritatea formei statului. Caracterul utopic al teoriei lui Filmer și lipsa ei de fundament empiric (Filmer ignoră practica guvernării despre care vorbise Besold) sunt avute în vedere, pentru a fi respinse, de către Locke. Așa cum cunoașterea legii naturale s-a dovedit, în Eseuri despre legea naturală, a fi una de tip empiric, tot așa și Primul
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
lipsa ei de fundament empiric (Filmer ignoră practica guvernării despre care vorbise Besold) sunt avute în vedere, pentru a fi respinse, de către Locke. Așa cum cunoașterea legii naturale s-a dovedit, în Eseuri despre legea naturală, a fi una de tip empiric, tot așa și Primul tratat caută să descopere o bază solidă pentru cunoașterea autorității. Dar, spre deosebire de Eseuri, Locke beneficiază în cele Două tratate de teoria cunoașterii pe care a dezvoltat-o în Eseu asupra intelectului omenesc. Este vorba în primul
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
în Eseu asupra intelectului omenesc. Este vorba în primul rând de importanța metodologică a raportului dintre cunoaștere și limbaj. Astfel, teoria lui Filmer apare drept confuză și contradictorie, pentru că termenii ei nu sunt decât abstractizări și idealizări lipsite de fundament empiric, iar conexiunile dintre idei încalcă principiile argumentării logice. Așa stau lucrurile cu conceptul fundamental de autoritate paternă și regală. Mai precis, Filmer trebuia să demonstreze teza că autoritatea regală este una de tip patern. Pentru aceasta ar fi trebuit să
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
doctrina dreptului natural, în scopul de a justifica prin ea o ordine socială care să corespundă idealurilor fundamentale ale ființei umane. Acestea sunt revelate de cele două surse ale cunoașterii despre om și despre societate: pe de o parte observația empirică și experiența cumulată a genului uman și, pe de altă parte, tradiția creștină interpretată în sens protestant 89. În Primul tratat, Locke face efortul de a formula conceptele politicii moderne în limbajul tradiției creștine. Pentru a se asigura că filosofia
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
fost creată. Astfel, omul posedă intelect (capacitate de înțelegere) și limbaj, facultăți care sunt prin excelență mijloace prin care se realizează comunicarea socială și prin intermediul cărora se stabilesc relațiile interpersonale. În al doilea rând, din punctul de vedere al experienței empirice, omul izolat este condamnat la mizerie, viața sa fiind permanent amenințată de mari pericole. Prezența celorlalți devine astfel o necesitate reală, empirică. În al treilea rând, din punctul de vedere al intențiilor morale, omul se simte în mod natural înclinat
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
socială și prin intermediul cărora se stabilesc relațiile interpersonale. În al doilea rând, din punctul de vedere al experienței empirice, omul izolat este condamnat la mizerie, viața sa fiind permanent amenințată de mari pericole. Prezența celorlalți devine astfel o necesitate reală, empirică. În al treilea rând, din punctul de vedere al intențiilor morale, omul se simte în mod natural înclinat spre societate datorită iubirii naturale față de semeni și, totodată, el este capabil de un calcul rațional al ajutorului pe care ceilalți i-
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
primul rând, să se depășească scepticismul moral și să se admită că oamenii pot avea intuiții morale. În al doilea rând, trebuie să se recunoască faptul că și ceilalți oameni au "opinii" asemănătoare. Realizarea acestor condiții ar presupune fie acceptarea empirică a tradiției și întemeierea drepturilor și obligațiilor pe Scriptură (Locke), fie acceptarea unui mod de cunoaștere transcendental (Kant). O serie de interpreți ai lui Hobbes au arătat că și obligația politică trebuie raportată la conștiință: "Comunitatea civilă trebuie să se
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
temporal ("act ireductibil la simpla apariție în timp"), a fonda "constă în a structura cu ajutorul unor anumite forme, în a depăși fărîmițarea primară, pentru a ajunge la principiile unificatoare", acelea prin care ființa și spiritul captează cotidianitatea informă a vieții empirice. "Orice fondare, mai preciza J. Russ în definițiile formulate la începutul cărții, este salvatoare, căci ea actualizează categorii spirituale inedite". Mai mult decît atît, a fonda presupune deopotrivă "a inaugura, a începe și a transforma în firească și justă naștere
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
un fel de ontologie a metaforei, alături de care să pună în funcțiune și o pragmatică textuală a acesteia. S-a observat, pe bună dreptate, că Blaga folosește în discursul său "concepte-imagini" sau "aproximări simbolice" făcute unor esențe situate dincolo de sfera empiricului (adică transempirice); atare concepte-imagini sînt, altfel spus, "un fel de "plasticizări" ale rezultatelor cunoașterii teoretice"15, cu ele se pot face mult mai intuitive ipotezele și teoriile științei (vezi, bunăoară, "undele corpuscular-ondulatorii" sau "particulele de energie"). Aceste concepte-imagini, prin forța
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
rezultatelor cunoașterii teoretice"15, cu ele se pot face mult mai intuitive ipotezele și teoriile științei (vezi, bunăoară, "undele corpuscular-ondulatorii" sau "particulele de energie"). Aceste concepte-imagini, prin forța lor unificatoare propun înainte de toate o reducere a multiplicității sau a diversității empirice "la un factor mai fundamental, transempiric", procedeu, spune Blaga, "admis în știința de tip modern (galileo-newtoniană) numai în acel mod al său care este susceptibil de o îmbinare cu matematica"16. Iar pentru a ajunge la această formă a conceptului
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
et l'archéologie du savoir, 1974, pp. 201-205). Nu ne-am oprit la aceste idei ale lui Foucault deloc întîmplător. Caracteristică Evului Mediu și generînd încă din sec. al XIV-lea modelul inquisitorial, cel ce va duce la formarea științelor empirice, ancheta a rămas după aceea și este și azi una din căile de putere-cunoaștere. În nici un alt tip de societate însă ancheta nu va atinge atîta denaturare și atîta perversiune ca în regimurile totalitare. Ca și în urmă cu zece
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
presiunile mărturisirii femeii, consecințele penale ale recurgerii la manevre abortive, condiționarea intervenției medicale de recunoașterea vinei pacientei, juridicizarea și politizarea actului medical, sentința definitivă asupra cazurilor că "decesul s-a produs din vina femeii prin efectuare sau supunere la manevre empirice în scop abortiv recunoscute" sunt indicii relevante pentru înțelegerea atrocităților politicii de creștere forțată a natalității, promovată de regimul Ceaușescu. În același registru semnificativ se înscrie și faptul că România deținea cea mai mare rată de mortalitate maternă din Europa
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
ratei natalității, analiza respectivă surpindea faptul că "urmare a caracterului restrictiv al actualei legislații de întrerupere a sarcinii, multe femei sunt constrânse în anumite situații familiale, psihologice, materiale, sociale etc., să recurgă la întreruperea cursului unei sarcini nedorite prin mijloace empirice, deosebit de grave pentru starea lor de sănătate, deseori acestea conducând la invaliditate gravă sau chiar la deces"8. Se constata că numărul "avorturilor spontane incomplete, în majoritate provocate, adesea de femeia însăși a fost în anul 1981 de 206.200
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
Legală), și punea concluzia finală asupra cazului, făcând și eventuale recomandări pentru Colegiile de disciplină ale medicilor și farmaciștilor. În toate referatele de deces matern analizate aici, concluzia era aceeași, anume "deces din vina femeii prin supunere voluntară la maniere empirice în condiții septice cu scop abortiv". 2.1. Referat asupra decesului matern prin avort, C.A.16 C.A. de 29 de ani, căsătorită, muncitoare la întreprinderea Adesgo, București fusese internată pe 29.01.84 la Spitalul Clinic Brîncovenesc, Secția
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
II-a cu gangrenă uterină ptr. care a fost histeroctomizată. Nu s-au constatat semne de violență la nivelul organelor genitale externe și interne de natură să probeze un avort delictual, ceea ce nu exclude folosirea în scop aboritv de manevre empirice care nu lasă urme..." (s.p.). Referatul OMCT califică atitudinea medico-chirurgicală ca fiind corectă și promptă însă ineficientă dată fiind prezentarea tardivă a cazului cu complicații grave toxico-septice ale unui avort provocat luna a II-a, și conchide sec: "Deces din
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
califică atitudinea medico-chirurgicală ca fiind corectă și promptă însă ineficientă dată fiind prezentarea tardivă a cazului cu complicații grave toxico-septice ale unui avort provocat luna a II-a, și conchide sec: "Deces din vina femeii prin supunere voluntară la manevre empirice în condiții aseptice cu scop abortiv și prezentare la unitatea spitalicească în stare gravă, ireversibilă". 2.2. Referat asupra decesului matern prin avort, C.M.17 C.M. de 35 de ani, căsătorită, vînzătoare la Alimentara, domiciliată în București, a fost internată
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
avort septic luna a -III-a. Nu s-au constatat leziuni de violență la nivelul colului, astfel că nu poate fi precizată natura avortului" (s.p.). Referatul concluzionează că: "Decesul s-a produs din vina femeii prin efectuare sau supunere la manevre empirice în scop abortiv recunoscute". 2.3. Referat asupra decesului matern prin avort, D.G.18 DG, de 35 de ani, căsătorită, confecționer la Fabrica de Confecții, domiciliată în București, a fost internată pe 14 martie 1984 la Spitalul Caritas, secția Obsterică-
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
a făcut brusc la ora 10 un stop cardio-respirator ireversibil la manevrele de resuscitare. Diagnosticul anatomo-patologic de la IML: "Moartea s-a datorat stării toxico-septice cu punct de plecare uterin (gangrenă uterină). Întreruperea cursului sarcinii s-a putut produce prin manevre empirice, prin introducerea în cavitatea uterină prin sondă a unei soluții de apă distilată și vitamina C, așa cum rezultă din datele de anchetă" (s.p.). Referatul nu reține vreo culpă medicală, considerându-se că atitudinea terapeutică a fost judicios indicată și corect
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]