5,606 matches
-
necunoscută ( nu poate fi estimată din datele disponibile ) . În cadrul fiecărei grupe de frecvență , reacțiile adverse sunt prezentate în ordinea descrescătoare a gravității . 5 Clasificare pe aparate , sisteme și organe Frecvente Mai puțin frecvente Tulburări ale sistemului nervos Foarte frecvente Frecvente eroziunea corneei , keratită dureri la nivelul pleoapelor , alergii Mai puțin frecvente Mai puțin frecvente Frecvență necunoscută Tulburări renale și ale căilor urinare Mai puțin frecvente Afecțiuni cutanate și ale țesutului Mai puțin frecvente dermatită de contact Tulburări musculo - scheletice și ale
Ro_266 () [Corola-website/Science/291025_a_292354]
-
1) 18. Directiva Consiliului 98/58/CE din 20 iulie 1998 privind protecția animalelor din crescătorii (JO L 221, 08.08.1998, p. 23) Art. 4 ANEXA IV Bunele condiții agricole și de mediu prevăzute în art. 5 Obiectul Standarde Eroziunea solului: * Acoperirea minimă a solului Protejarea solului prin măsuri adecvate * Gestionarea minimă a terenului care să reflecte condițiile locale specifice * Terasele de reținere Materiile organice din sol: * Standardele în materie de rotație a culturilor, dacă este cazul Menținerea nivelului de
jrc6176as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91348_a_92135]
-
Sincronizarea elicei - 2 - Echipament de sincronizare și sincrofazare. 17.5 Protejarea elicei împotriva gheții 1 2 - Echipament (electric și cu fluide) pentru dezghețare. 17.6 Întreținerea elicei 1 3 - Echilibrare statică și dinamică; Reglaj exact al palei; Evaluarea deteriorării elicei: eroziune, coroziune, deteriorare de impact, exfoliere; Scheme de tratament/reparare a elicei; Funcționarea motorului elicei. 17.7 Depozitarea și păstrarea elicei 1 2 - Păstrarea și scoaterea din conservare a elicei. Apendicele II Standardul pentru examinarea de bază 1. Baza de standardizare
jrc6209as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91381_a_92168]
-
este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre. Adoptat la Bruxelles, 16 decembrie 2003. Pentru Comisie Franz FISCHLER Membru al Comisiei ANEXĂ BUNE CONDIȚII AGRICOLE ȘI DE MEDIU PREVĂZUTE ÎN ART. 6 Obiect Standarde Eroziunea solului: * Acoperire minimă a solului Protejarea solului prin măsuri adecvate * Gestionare minimă a terenului care să reflecte condițiile locale specifice * Terase de reținere Materii organice din sol: * Standarde în materie de rotație a culturilor, dacă este cazul Menținerea nivelului de
jrc6223as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91395_a_92182]
-
PV/W) este produsul dintre presiunea de spargere a căptușelii de izolație (P) și volumul acesteia (V), împărțit la greutatea totală a căptușelii (W). c. ajutaje pentru niveluri de presiune/forță care depășesc 45 kN sau ajutaje cu viteze de eroziune a secțiunii critice a ajutajului mai mici de 0,075 mm/sec; d. ajutaje mobile sau sisteme de control a vectorului de presiune/forță prin injecție secundară a fluidului, capabile să efectueze una din operațiunile următoare: 1. mișcare omniaxială care
32006R0394-ro () [Corola-website/Law/295187_a_296516]
-
un dispozitiv de umplere, raclorul, greutățile și recipientul de umplere. Toate părțile componente ale aparatelor trebuie să fie construite astfel încît toate suprafețele care vin în contact cu cerealele sa fie netede si realizate dintr-un metal rezistent chimic la eroziune (de exemplu: alamă, otel inoxidabil) si suficient de gros pentru a-și pastra forma în conditii normale de utilizare. 2. Recipientul de măsurare 2.1. Recipientul de măsurare are forma unui cilindru circular drept, a cărui margine superioară este slefuită
jrc130as1971 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85265_a_86052]
-
Alin. (1^4) al art. 54 a fost introdus de pct. 36 al art. I din LEGEA nr. 72 din 3 iunie 2011 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 399 din 7 iunie 2011. (1^5) Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Combaterea Eroziunii Solului «Mircea Moțoc» Perieni se reorganizează ca instituție de drept public, în subordinea ASAS, prin desființarea Centrului de Cercetare-Dezvoltare pentru Combaterea Eroziunii Solului Perieni. ---------- Alin. (1^5) al art. 54 a fost introdus de pct. 36 al art. I din
LEGE nr. 45 din 20 martie 2009 (*actualizată*) privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiin��e Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu-Şişeşti" şi a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii şi industriei alimentare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271658_a_272987]
-
2011 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 399 din 7 iunie 2011. (1^5) Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Combaterea Eroziunii Solului «Mircea Moțoc» Perieni se reorganizează ca instituție de drept public, în subordinea ASAS, prin desființarea Centrului de Cercetare-Dezvoltare pentru Combaterea Eroziunii Solului Perieni. ---------- Alin. (1^5) al art. 54 a fost introdus de pct. 36 al art. I din LEGEA nr. 72 din 3 iunie 2011 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 399 din 7 iunie 2011. (1^6) Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare
LEGE nr. 45 din 20 martie 2009 (*actualizată*) privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiin��e Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu-Şişeşti" şi a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii şi industriei alimentare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271658_a_272987]
-
județul Bacău, indispensabile activității de cercetare - dezvoltare - inovare și multiplicării materialului biologic ┌─────────────────┬────────────────────────────────────────────────────────────┐ │ Locul unde este Anexa 3.47 Datele de identificare a suprafețelor minime de teren, din domeniul public al statului, aflate în administrarea Stațiunii de Cercetare - Dezvoltare pentru Combaterea Eroziunii Solului "Mircea Moțoc" Perieni, județul Vaslui, indispensabile activității de cercetare-dezvoltare-inovare și multiplicării materialului biologic ┌─────────────────┬────────────────────────────────────────────────────────────┐ │ Locul unde este Anexa 3.48 Datele de identificare a suprafețelor minime de teren, din domeniul public al statului, aflate în administrarea Stațiunii de Cercetare -Dezvoltare
LEGE nr. 45 din 20 martie 2009 (*actualizată*) privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiin��e Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu-Şişeşti" şi a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii şi industriei alimentare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271658_a_272987]
-
Alin. (1^4) al art. 54 a fost introdus de pct. 36 al art. I din LEGEA nr. 72 din 3 iunie 2011 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 399 din 7 iunie 2011. (1^5) Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Combaterea Eroziunii Solului «Mircea Moțoc» Perieni se reorganizează ca instituție de drept public, în subordinea ASAS, prin desființarea Centrului de Cercetare-Dezvoltare pentru Combaterea Eroziunii Solului Perieni. ---------- Alin. (1^5) al art. 54 a fost introdus de pct. 36 al art. I din
LEGE nr. 45 din 20 martie 2009 (*actualizată*) privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu-Şişeşti" şi a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii şi industriei alimentare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271657_a_272986]
-
2011 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 399 din 7 iunie 2011. (1^5) Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Combaterea Eroziunii Solului «Mircea Moțoc» Perieni se reorganizează ca instituție de drept public, în subordinea ASAS, prin desființarea Centrului de Cercetare-Dezvoltare pentru Combaterea Eroziunii Solului Perieni. ---------- Alin. (1^5) al art. 54 a fost introdus de pct. 36 al art. I din LEGEA nr. 72 din 3 iunie 2011 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 399 din 7 iunie 2011. (1^6) Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare
LEGE nr. 45 din 20 martie 2009 (*actualizată*) privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu-Şişeşti" şi a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii şi industriei alimentare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271657_a_272986]
-
județul Bacău, indispensabile activității de cercetare - dezvoltare - inovare și multiplicării materialului biologic ┌─────────────────┬────────────────────────────────────────────────────────────┐ │ Locul unde este Anexa 3.47 Datele de identificare a suprafețelor minime de teren, din domeniul public al statului, aflate în administrarea Stațiunii de Cercetare - Dezvoltare pentru Combaterea Eroziunii Solului "Mircea Moțoc" Perieni, județul Vaslui, indispensabile activității de cercetare-dezvoltare-inovare și multiplicării materialului biologic ┌─────────────────┬────────────────────────────────────────────────────────────┐ │ Locul unde este Anexa 3.48 Datele de identificare a suprafețelor minime de teren, din domeniul public al statului, aflate în administrarea Stațiunii de Cercetare -Dezvoltare
LEGE nr. 45 din 20 martie 2009 (*actualizată*) privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu-Şişeşti" şi a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii şi industriei alimentare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271657_a_272986]
-
insule se găsesc în sud-vest, în arhipelagul Turku. Mai departe de coastă, se află insula Åland. Mare parte din geografia Finlandei se explică prin Era Glaciară. Ghețarii aveau grosime mai mare și au durat mai mult în în comparație cu restul Europei. Eroziunea produsă de ele au lăsat peisajul șes, cu puține dealuri și foarte puțini munți. Cel mai înalt vârf muntos, Halti la , se găsește în nordul extrem al Laponiei, pe frontiera cu Norvegia. Cel mai înalt vârf aflat în întregime pe
Finlanda () [Corola-website/Science/296867_a_298196]
-
Turnu Măgurele”. În subsol, Turnu Măgurele nu dispune de mari resurse exploatabile, aflându-se într-o zonă aluvionară. Nisipurile și pietrisurile, care constituie materie primă pentru industria materialelor de construcții, nu pot fi exploatate prea intens, pentru a nu accelera eroziunea. În schimb, solul este în bună parte de luncă, bogat în humă, ceea ce poate favoriza dezvoltarea agriculturii. Clima în zona municipiului Turnu Măgurele este temperat-continentală, specifică pentru Câmpia Română și se caracterizează printr-un potențial caloric ridicat, amplitudini mari ale
Turnu Măgurele () [Corola-website/Science/296984_a_298313]
-
cărturari , chiar și asupra baterii monedelor. Oficialii bizantini târzii au trebui să pună în aplicare o politică de reglementare , utilizând prerogativele de stat în afacerile lor private. Activitatea comercială privată a fost afectată de crizele în politică externă, precum și de eroziunea internă a Bizanțului. Economia rurală s-a dezvoltat lent în secolele VIII-XIV. Zonele apropiate de mare erau populate de culturi de cereale, viță de vie, și plantații de măslini ( în Balcani și Asia Mică se practică zootehnia) , relativ bine favorizate
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
prezent, prin intermediul Dunării, Rinului și canalelor Main-Rin și Dunăre-Marea Neagră, se realizează legătura între Marea Neagră și Marea Nordului. România este o țară pontică deoarece are ieșire la Marea Neagră, lungimea țărmului românesc fiind de 245 km (variază în funcție de procesele de acumulare sau eroziune), iar existența litoralului românesc al Mării Negre conferă României multiple avantaje economice. Are un grad mare de populare, densitatea medie a populației fiind în jur de 90 loc./km²), depășind media europeană. Ponderea majoritară a populației este între 53-54%, mai redusă
Geografia României () [Corola-website/Science/296815_a_298144]
-
sare, teren arabil, energie hidraulică. 30.016 km² amenajați, din care cca. 15.000 km² în funcțiune; (2005) cutremure mai severe în sud și sud-est; structurile geologice și climatul provoacă alunecări de teren; inundatții frecvente în nordul și vestul țării. eroziune a solului și degradare; poluare a apei; poluare a aerului în sud din motive industriale; contaminare a Deltei Dunării Raportat la suprafața relativ mică a României, relieful se caracterizează printr-o mare diversitate și complexitate. Din întreaga suprafață a României
Geografia României () [Corola-website/Science/296815_a_298144]
-
subcarpatice. Diversitatea tipurilor genetice de relief este caracteristică și spațiului românesc. Relieful structural este pus în evidență de abrupturi și denivelări în Carpați și Podișul Dobrogei de Nord. De asemenea, horstul dobrogean s-a constituit pe resturi hercinice în condițiile eroziunii diferențiale a peneplenei. Relieful petrografic este dezvoltat pe roci cristaline în Carpați și Podișul Dobrogei. Relieful dezvoltat pe roci solubile reprezintă peste 20 % din teritoriul țării, mai relevant fiind relieful carstic din aria carpatică. Tot în Carpați este specific și
Geografia României () [Corola-website/Science/296815_a_298144]
-
în centrul țării, a Transilvaniei. Sunt munți cu altitudine mijlocie, fragmentați (de văi transversale total sau parțial) și prezintă un număr însemnat de depresiuni intracarpatice (cu diferite geneze), cu un spectaculos etaj alpin, cu pașuni alpine, cu întinse suprafețe de eroziune. Acești munți au fost, din cele mai vechi timpuri, loc de retragere și de adăpost al populației pe timpul invaziilor străine. Datorită caracteristicilor locale, au apărut și așezări permanente (în depresiuni și pe culoarele de vale), dar și temporare (odăi, sălașe
Geografia României () [Corola-website/Science/296815_a_298144]
-
sa geologică articulată în jurul lanțului Carpatic, parte din orogeneza alpină. Punctul unde cele trei cratoane se întâlnesc este țara Vrancei, epicentrul multor cutremure. În timp ce podișul ardelean este ridicat deaspura câmpiilor apuseană și dunăreană, la răsărit podișul moldovean este crestat de eroziunea hidrografică, din cauza coborârii nivelului de bază în decursul perioadei messiniene, când Mediterana și bazinul Pontic se goliseră de ape. În Neozoic sedimente mai recente, fluviatile, continentale și eoliene, au acoperit podișurile și câmpiile, fiind la rândul lor erodate de topirea
Geografia României () [Corola-website/Science/296815_a_298144]
-
mai joase, urmând pe sub Tîlva Gabroțului, Izvoarele Băniuței, pe sub Țînțora (pe Ogașul Corbului). Urmează apoi Valea Mare până la confluența cu Valea Mică, apoi pe sub munte până la Gropăni și Cracotară. Între procesele actuale, cele mai vizibile, de modelare a reliefului, amintim eroziunea de suprafață și alunecările de teren. Cele mai spectaculoase procese de eroziune și depuneri de roci sedimentare le întâlnim în Lunca Nerei și se datorează deselor ieșiri din matcă ale râului. În regiunea de deal apar foarte multe ogașe care
Bănia, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301069_a_302398]
-
Corbului). Urmează apoi Valea Mare până la confluența cu Valea Mică, apoi pe sub munte până la Gropăni și Cracotară. Între procesele actuale, cele mai vizibile, de modelare a reliefului, amintim eroziunea de suprafață și alunecările de teren. Cele mai spectaculoase procese de eroziune și depuneri de roci sedimentare le întâlnim în Lunca Nerei și se datorează deselor ieșiri din matcă ale râului. În regiunea de deal apar foarte multe ogașe care de fapt sunt niște torenți ce se lărgesc și se măresc permanent
Bănia, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301069_a_302398]
-
umiditate stagnantă (moderat 10,7%, sever 4,2%), inundabilitate (severă 3,6%). Având în vedere natura și intensitatea factorilor limitativi, lucrările pedohidro-ameliorative și culturale curente vor viza cu precădere combaterea și prevenirea excesului de umiditate (canale, șanțuri, rigole etc.), a eroziunii de suprafață și de adâncime, a alunecărilor de teren, precum și corectarea reacției acide prin lucrări de amendare calcică periodică și fertilizare radicală. Ponderea suprafețelor ocupate cu pajiști (pășuni și fânețe) de 64,2% din suprafața cercetată impune, de la caz la
Dalboșeț, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301080_a_302409]
-
și a resturilor vegetale fără valoare furajeră etc.). De fapt, vegetația pajiștilor, pe lângă faptul că reprezintă o sursă inepuizabilă de furaje, de care este legată dintotdeauna tradiția creșterii animalelor pe aceste meleaguri, are un rol important în prevenirea și combaterea eroziunii solului. Teritoriul așezării, încadrat în zona pădurilor de foioase de tip estival, cu un relief dispus în amfiteatru, favorizează dezvoltarea unor complexe vegetale destul de variate, cu predominanța tipului de zonalitate verticală. Pădurile prezintă frecvente schimbări ale etajării, condiționate de orientarea
Dalboșeț, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301080_a_302409]
-
a versanților vestici ai munților Almajului, culminând cu vârful Svinecea Mare ( 1224 m ), cel mai înalt vârf calcaros din județ. Cheile încep de la ultimele case de la ieșirea din Eftimie Murgu, în partea de SV. Ele au luat naștere în urmă eroziunii efectuate de răul Rudarica. Pe o lungime de 1,5 km, cheile devin înguste, pereții masivelor cristaline se apropie între ei, abia lăsând loc drumului forestier. Versantul stâng este mai sălbatic și mai semeț decât cel drept și datorită fenomenului
Comuna Eftimie Murgu, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301082_a_302411]