32,222 matches
-
vorba lui Bacovia), inventare de meserii, veșminte de epocă (costumele mirilor Rosalia și Gorgias, de pildă), de fascinante produse de spițerie, fie în adevărate performanțe lexicale pe care, în chip paradoxal, numai un anticalofil le poate realiza: cuvinte rarisime, de esență tare cu iz cronicăresc, dar contextualizate cu o desăvârșită naturalețe. Naturalețea și talentul epic sunt calitățile de căpătâi ale romancierului Gellu Dorian.
Naturalețe și vocație epică by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/4091_a_5416]
-
hau. Adevărul este „bolnav de gâlci”, e contaminat de morbul falsității, e un adevăr contrafăcut, un simulacru de adevăr; în viziunea poetului, adevărul e dimensionat dintr-o perspectivă a relativității și a unei retorici bazate pe divorțul dintre aparență și esență. Drama omului comun pe care o reliefează versurile lui Mircea Dinescu este tocmai această discrepanță între ceea ce se proclamă cu emfază și ceea ce e cu adevărat, în spiritul autenticității ontice. Regimul existențial, așa cum este el perceput de poet, are aparențele
Calitatea de martor by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/4096_a_5421]
-
versul are acum bătaie directă, metaforele și imaginile poetice traduc în mod deschis atitudinea de reacție vehementă la adresa unei realități degradate, ce s-a preschimbat într-un bâlci infam, în care valorile și-au dereglat funcționalitatea, iar aparența ia locul esenței, într-un fel de cabotinism al istoriei isterizate. Poetul percepe istoria ca stagnare, ca încremenire în proiect, ca eleatism în care individualitățile se pierd, personalitatea umană este anonimizată, iar destinul colectiv sau acela al ființei private se găsește sub spectrul
Calitatea de martor by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/4096_a_5421]
-
sunt o excelentă sursă de aprovizionare (și chiar inspirație) și în acest domeniu. Lucru care dovedește gust și o excelentă calitate a managementului. Am mai povestit de ce opera reprezintă pentru mine, în acest moment, una din formulele artistice preferate. În esență, văd în operă ultimul domeniu în care ființa umană rămâne un element fundamental. Ea face, cum spun comentatorii de fotbal, „diferența”. În ciuda faptului că, pe computer, se poate mima orice (vezi splendidele reușite din filmul Farinelli, dedicat faimosului „castrato” italian
Încă o seară la Operă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/4112_a_5437]
-
European. Curtea arată că a statuat cu acel prilej că 'în exercitarea atribuțiilor constituționale, președintele participă la reuniunile Consiliului European în calitate de șef al statului, atribuție care poate fi delegată de către acesta, în mod expres, primului-ministru. Atunci, Curtea a reținut, în esență, că regimul politic consacrat de Constituție trebuie să fie calificat ca fiind unul semiprezidențial și că, potrivit art. 80 alin.(1) din Legea Fundamentală, președintele reprezintă statul român, ceea ce înseamnă că în planul politicii externe conduce și angajează statul, scrie
CCR: Rolul Guvernului în politica externă este de execuţie () [Corola-journal/Journalistic/41834_a_43159]
-
că premierul Victor Ponta și Dan Diaconescu s-au înțeles în privința privatizări Oltchim ca să mai salveze o parte din electorat. "Circulă tot mai mult teoria înțelegerii Ponta-Diaconescu în privatizarea Oltchim. Ea e lansată mai ales din zona prietenilor USL. În esență se spune că Ponta a făcut deliberat mișcarea și că ar fi un 'win-win' al unei dispute cu Diaconescu", scrie Sebastian Lăzăroiu pe pagina personală de Facebook.
Sebastian Lăzăroiu lansează o nouă diversiune () [Corola-journal/Journalistic/41860_a_43185]
-
e obiectiv cu ortodoxia românească. Are în ceea ce o privește ușoare cusururi de arătat. „Ortodoxia românească, deși bazată pe o doctrină riguroasă, se manifestă în practică adesea numai prin stări de spirit, atmosferă, misticism difuz, participare pasivă la acte sacrale.” Esența îi este eminamente bună. „Ortodoxia în România are o identitate a ei și are valori afective și spirituale proprii de mare preț, ea este un vehicul al mântuirii.” Indexează un gol bibliografic românesc: lipsa unor monografii religioase. Pluralismul religios îi
Virgil Nemoianu și implicările religiei by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/4185_a_5510]
-
preferă să descifreze, în texte și îndărătul lor, codurile mentale și dispozițiile spirituale. Așa procedează, de pildă, cu scrisorile, două la număr, pe care, aflat într-o situație cel puțin delicată, Antim i le trimite lui Brâncoveanu: le decodifică în esența lor reală, de alerte exerciții de manipulare barocă. Tot astfel, ceva mai încolo, în capitolul consacrat lui Cantemir, Răzvan Voncu urmărește strălucit maniera în care, sub aparența unei biografii a tatălui (celebra Vita Constantini Cantemyrii), prințul insinuează, de fapt, o
O sinteză by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4032_a_5357]
-
fel. Moftul și ironia lui Caragiale, de a face o antologie din documentele cele mai perisabile (să nu uităm, totuși, că Dandanache ține scrisorica la dosar), dau relief fleacului. Prin aglomerare, fleacul ne umple viața și timpul. Și devine, vai, esența spiritului de familie - lanțul slăbiciunilor începe cu un bilețel. Care, fatalitate, s-a pierdut. Iată intriga, recurentă la Caragiale. Și în lumea în care, deși se întâmplă nenumă- rate fapte mari, ajung să conteze cele mici. Și multe. Într-un
Antologice by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/4054_a_5379]
-
Humanitas Fiction, 2008, 2010), iar în 1948 și-a câștigat definitiv notorietatea cu romanul Țara zăpezilor (Yukiguni; Humanitas, 2007). Este primul scriitor japonez care primește Premiul Nobel, în 1968, motivația juriului fiind „măiestria lui literară, care exprimă cu mare sensibilitate esența spiritului japonez”. S-a sinucis în aprilie 1972, la mai puțin de doi ani după moartea prietenului său, scriitorul Yukio Mishima. Printre cele mai cunoscute cărți ale lui Kawabata se numără O mie de cocori (Sembazuru, 1952; Humanitas, 2010), Maestrul
Valsul florilor povestiri by Yasunari Kawabata () [Corola-journal/Journalistic/4058_a_5383]
-
nefericit și să mă încolăcesc în jurul lui, până-și pierde aproape răsuflarea de groază, să-i susur în ureche hipnotic și lasciv promisiuni de bucurii nemaivăzute și prin limba despicată să-i picur direct în ureche un venin pur, o esență de otrăvuri combinate. Cu o primă picătură bine dozată de venin, să-i adorm conștiința și să-i strecor idei pe care să-l determin să creadă că-i aparțin. Să-și piardă orice putere de voință și să facă
Visuri trecute, uscate flori (II) by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4070_a_5395]
-
altfel, însăși imaginea lui Eminescu, așa cum se detașează ea, e un indiciu categoric în acest sens. Poetul nu apare nicidecum idilizat. Scenariul n-are nimic de melodramă, destinul nu se pretează romanțelor kitsch. Dimpotrivă. Tușele sunt adeseori crude, dar în esență firești, avantajând tocmai omenescul (care nu exclude, bineînțeles, nici turpitudinile maladiei). Eminescu al Florinei Ilis nu seamănă deloc cu statuia diafană, sculptată în fum de tămâie, a celuilalt Eminescu, cel mitizat. (Apropo de mitul acesta, o secvență transcrie fictiv și
Visuri trecute, uscate flori (II) by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4070_a_5395]
-
suferințelor, un catharsis menit a îndepărta nevoințele lumești. De aceea, emoția estetică e trăire cognitivă și deopotrivă morală, într-o contopire de categorii în fața cărora I. Kant ar fi rămas siderat. Mai mult, singura calitate a artistului este intuiția (flerul esențelor divine), talentul fiind o însușire secundară, de artizan înzestrat cu oarecare virtuozitate. Talentul fără intuiție nu face doi bani, la fel ca frumusețea fără substratul ei volitiv. În ciuda aversiunii pe care i-o poartă lui Hegel, Schopenhauer îi împărtășește aici
Velle non discitur (II) by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3945_a_5270]
-
cazul în care un cetățean obișnuit, care nu este parlamentar, din cauza propriei neglijențe poate să-și piardă pământul sau alte bunuri. Da, dar nu și le poate pierde nimeni altfel decât printr-o hotărâre judecătorească. În raport cu un parlamentar, dacă respectăm esența parlamentarismului, nu putem proceda cu decizii administrative, de genul aceleia prin care un ministru, să spunem, dă afară un director", a declarat liberalul. Președintele PNL subliniază că dacă Parlamentul, chiar cu întârziere, are câștig de cauză în instanță, nu i
Antonescu: ANI nu e instanță. Legea Agenției trebuie clarificată by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/39486_a_40811]
-
Iordachescu Ionut Europarlamentarul Cristian Preda a declarat vineri pentru Agerpres că modificarea adusă raportului MCV pe Justiție pentru România nu schimbă cu nimic esența acestuia, problema fiind în continuare "îngăduința" actualului Executiv față de persoanele cercetate penal. Mi se pare că substanța raportului nu e în niciun fel modificată, după ce s-a corectat cifra trei și s-a pus doi. Putea să fie și o
Preda: Modificarea raportului MCV nu-i schimbă substanța acestuia by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/39592_a_40917]
-
despre ea. În cadrul acestei reprezentări, obiectul nu e nimic altceva decît un fenomen, crustă aparentă prinsă în tiparul a patru constrîngeri imediate: timpul, spațiul, cauzalitatea și materia. Numai că sub această crustă se află izvorul din care pornesc toate, adică esența intimă a lumii. Și cum intimul e superlativul de la interior, gradul suprem de interioritate a lumii e numenul, adică lucrul în sine, care la Schopenhauer e totuna cu voința. Tot ce ține de numen e scutit de cele patru coerciții
Velle non discitur by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3963_a_5288]
-
e scutit de cele patru coerciții pomenite anterior, iar facultățile cognitive ale omului (sensibilitate, intelect, rațiune) nu pot atinge numenul, domeniul lor de aplicare fiind crusta fenomenală. Viața omului e un slalom printre fenomene fără putința de a le atinge esența. Voința, ca motor al lumii și echivalent al lui Dumnezeu, e partea inaccesibilă la care cunoașterea omului nu va ajunge nicicînd. De aceea e oțios să te întrebi care e sensul lumii și ce intenții are voința universală. Îi constatăm
Velle non discitur by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3963_a_5288]
-
avînd sorți de izbîndă în sesizarea ei. Dar ceea ce sesizează intuiția nu e voința, care în calitate de numen nu poate fi obiect pentru un subiect, ci doar aspectul ei ideal, adică ideile în sens platonician (matricea formelor intime). Asta înseamnă că esența lumii are un conținut, care e voința (lucrul în sine) și o formă, care sunt ideile platonice (structura cuantică, i-am spune azi). La aceste idei nu se poate ajunge decît prin artă, niciodată prin știință. Neajunsul științelor e că
Velle non discitur by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3963_a_5288]
-
platonice (structura cuantică, i-am spune azi). La aceste idei nu se poate ajunge decît prin artă, niciodată prin știință. Neajunsul științelor e că măsoară aparențele, și din acest motiv ele sînt inferioare artelor. Numai omul de geniu poate intui esența lumii în cursul contemplației, condiția obligatorie fiind aceea de a se rupe de dorințele care îl leagă de lume. Omul de rînd trăiește din fenomene și pentru fenomene, pe cînd omul de geniu sare peste fenomene către esența lor, dar
Velle non discitur by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3963_a_5288]
-
poate intui esența lumii în cursul contemplației, condiția obligatorie fiind aceea de a se rupe de dorințele care îl leagă de lume. Omul de rînd trăiește din fenomene și pentru fenomene, pe cînd omul de geniu sare peste fenomene către esența lor, dar prețul pe care îl plătește e neglijarea vieții, cu slăbirea instinctului de conservare. Geniu e cel care se rupe de voința individuală pentru a accede la cealaltă voință, cea universală, ceea ce înseamnă că la universal nu ajungi decît
Velle non discitur by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3963_a_5288]
-
când ministrul de externe, P. P. Carp, semnează actul de naștere a Agenției Telegrafice a României. Agenția Telegrafică a României și-a început activitatea practic o lună mai târziu, la 11 aprilie, când a expediat la Viena ''prima telegramă'', în esență prima știre de presă. Primul director al Agenției a fost M. Brăneanu. De la prima telegramă până la știri multimedia, AGERPRES a transmis timp de 125 de ani cele mai importante informații în România, dar și în afara țării. Fie că vorbim despre
AGERPRES, la aniversarea a 125 de ani de existență by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/39722_a_41047]
-
se situează Digi 24 în lista must carry. Considerăm că CNA abuzează de poziția sa în raport cu societățile pe care le controlează, invocând doar o decizie luată cu o majoritate de opt voturi, și nu legea care îl guvernează. Votul este esența democrației, iar nu instrumentul abuzului. În cazul Art. 82 din Legea audiovizualului, se prevede o obligație, ce nu poate fi lăsată la aprecierea subiectivă a votului membrilor CNA. Legiuitorul a impus distribuitorilor de servicii o obligație, iar CNA nu are
Digi24, motiv de scandal la CNA. UPC și Romtelecom nu transmit! Comisiile Parlamentare sesizate by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/39769_a_41094]
-
Balada bătrânului marinar (Ed. Institutul European, 10 lei); Maria Nicoleta Turliuc - Imaginar, identitate și reprezentări sociale (Ed. Universității „Alexandru Ioan Cuza“, 24,50 lei). l Vă recomandăm l Vă recomandăm l Vă recomandăm l Vă recomandăm l Vă recomandăm l Esența ființei umane Javier Marías revine în „Febră și lance“ (prima parte a unei narațiuni mai ample, cu titlul general „Chipul tău, mâine“), asupra temei care-i caracterizează toate cărțile: dificila căutare a esenței ființei umane prin mijlocirea lucrurilor pe care
Agenda2005-30-05-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/283997_a_285326]
-
l Vă recomandăm l Vă recomandăm l Esența ființei umane Javier Marías revine în „Febră și lance“ (prima parte a unei narațiuni mai ample, cu titlul general „Chipul tău, mâine“), asupra temei care-i caracterizează toate cărțile: dificila căutare a esenței ființei umane prin mijlocirea lucrurilor pe care le spunem și acelor pe care le trecem sub tăcere. Este un roman despre încredere și neîncredere, ne spune criticul, despre loialitate și trădare. Conversația dintre autor și un bătrân hispanic de la Oxford
Agenda2005-30-05-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/283997_a_285326]
-
lucioase. „Cine, privindu-și în oglindă chipul muritor și coruptibil, supus unor legi pe care eternitatea din oglinzi nu le implică, nu simte că identitatea lui nu se privește în oglindă, ci că este un cristal inteligibil și incoruptibil, o esență invulnerabilă, impenetrabilă razelor morți...“ Petru Creția: Oglinzile. Editura Humanitas, București, 2005. Preț: 16,00/ 160 000 lei
Agenda2005-31-05-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/284028_a_285357]