95,320 matches
-
vis în fiecare din acestea. Iar dacă știi să te organizezi cum trebuie, nu vei avea nici un regret. Unde sunt și de câte ori trebuie să o iau de la capăt? Umanitatea, spre exemplu, a plecat dintr-un punct și a parcurs toate etapele necesare (mergând din extreme în extreme, o etapă determinând-o pe cealaltă ) pentru a ajunge în ziua de azi buni creștini. În principiu avem la dispoziție toată cultura pentru a fi moderați, profesionaliști, politicoși, cultivați, inteligenți și pentru a avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
să te organizezi cum trebuie, nu vei avea nici un regret. Unde sunt și de câte ori trebuie să o iau de la capăt? Umanitatea, spre exemplu, a plecat dintr-un punct și a parcurs toate etapele necesare (mergând din extreme în extreme, o etapă determinând-o pe cealaltă ) pentru a ajunge în ziua de azi buni creștini. În principiu avem la dispoziție toată cultura pentru a fi moderați, profesionaliști, politicoși, cultivați, inteligenți și pentru a avea un trai comod, modern ce ne oferă timp
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
că îl percepem toți în felul nostru, și nici unul din noi nu-l știe așa cum e el! Mă întreb ce adevăr a găsit acest om din fața mea. Aș vrea și eu să simt. Să experimentez. Să mă bucur. Sunt două etape: să afli ce vrei și să obții. E adevărat că în prima ești mai vulnerabil, dar cea de-a doua doare mai tare. La mine doare cu atât mai tare cu cât îmi e inaccesibil. Și tocmai această pursuit of
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
că nu mai țin minte nimic, poate de aici și ceața respectivă. Între atâtea plăceri și o viteză atât de mare, eu, care, mă bazam pe memorie, am ajuns în pragul descoperirii unui nou sine, și astfel ,fiind între două etape, memoria e ineficientă. Căci e greu să ții șirul. Tocmai de aceea e bine să lași rațiunea să-ți mai stochez datele în funcție de impresia pe care ți-o fac, și astfel să înregistrezi starea pe care acel acel ceva ți-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
eu îmi pun mâinile pe umerii lui, încercând să-l prind mai bine. Apoi îl îmbrățișez strâns, cu inima lipită de a lui, și vreau să nu îmi mai dea drumul. Nu-i vorba că simt că pun capăt unei etape, dar nu mă pot întoarce, căci doare prea tare, eu de fapt nu merg înainte, ci evit durerea. Atmosfera de nebunie și căldură a Braziliei contrastează puternic cu rafinamentul din acest club. India deja nu o mai punem la socoteală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
supraviețuire, cei ce le aveau, putând astfel face față primejdiilor. Azi mai putem (uneori e necesar, spre exemplu cu hoții) pune capăt violenței cu violență foarte mare și bine calculată. Dar, pentru lumea de azi s-a luptat si, urmărind etapele vom putea vedea cât ne e de bine. Trebuie să avem mare grijă ce și cum schimbăm la ea. Și, dacă am ajuns aici, trebuie să fie un motiv, nu? Cel puțin atâta timp cat suntem liberi și ni se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
stabilitatea căsniciei și stabilitatea adopției a fost semnalată și în cazul adopției copiilor cu nevoi speciale 90. Referitor la familiile adoptive monoparentale, Rosenthal și Groze 91, semnalau rezultate variate în stadii diferite de dezvoltare a familiei adoptive. Astfel, în prima etapă a unui studiu realizat asupra familiilor monoparentale care au adoptat copii cu nevoi speciale Groze 92, respectiv Rosenthal 93 semnalau rezultate favorabile în procesul de adaptare al acestora, dar ulterior în cea de-a doua etapă a studiului rezultatele arătau
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
adoptive. Astfel, în prima etapă a unui studiu realizat asupra familiilor monoparentale care au adoptat copii cu nevoi speciale Groze 92, respectiv Rosenthal 93 semnalau rezultate favorabile în procesul de adaptare al acestora, dar ulterior în cea de-a doua etapă a studiului rezultatele arătau că, odată cu creșterea copiilor, familiile monoparentale au înregistrat schimbări negative mai importante decât familiile cu doi părinții 94. Ulterior Glidden 95 studiind factorii care prezic adaptarea pe termen lung a mamelor care au adoptat copii cu
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
adoptat prezenta nevoi speciale, Rosenthal 112, constata că, în ciuda cheltuielilor mai mari pe care le implică creșterea unui copil cu nevoi speciale, totuși veniturile mici ale familiei se asociază pozitiv cu reușita adopției. Mai mult, în cea de-a doua etapă a studiului, Rosenthal și Groze 113 constatau că, familiile cu un nivel al venitului mai ridicat tind să înregistreze schimbări negative semnificative. Pe de altă parte Glidden 114 constata lipsa asocierii dintre nivelul veniturilor și adaptarea pe termen lung a
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
respectiv Rosenthal, Groze și Aguilar 151 și Rosenthal și Groze 152 au arătat prin studiul lor longitudinal că prezența unei dizabilități în cazul copiilor adoptați nu reprezintă un factor predictibil pentru întreruperea/ desfacerea adopției, ba mai mult, în a doua etapă prezența unei dizabilități a fost asociată cu o evoluție pozitivă a adopției. Relația cu copiii adoptați a fost apreciată de majoritatea părinților ca fiind una favorabilă. De asemenea participarea școlară a copiilor și rezultatele copiilor au fost apreciate pozitiv. 76
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
de sine, de altfel problematica ce a determinat cea mai mare controversă între specialiști, demonstrează lipsa confuziei în dezvoltarea identității și prezența unui sentiment bine conturat, de apartenență la propria rasă. De pildă, Simon și Altstein 195, arătau în prima etapă (1971-1972) a unui studiu longitudinal, derulat pe o perioada de 20 de ani că, adopțiile transrasiale oferă copiilor adoptați, dar și copiilor biologici, oportunitatea de a dezvolta preocuparea pentru diferite rase și respect pentru caracteristicile fizice indiferent de diferențe. Această
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
pentru rezolvarea problemelor comportamentale și emoționale decât toți ceilalți, iar cei care au avut cea mai mică nevoie de astfel de servicii au fost asiaticii (49,3%). Simon și Altstein 198 au pus în evidență în cea de-a doua etapă a studiului lor (derulată în 1979) tensiune și stres în familiile care au adoptat transrasial cauzate nu numai de problemele obișnuite de genul: rivalitate între frați, probleme școlare, dificultăți de comunicare părinți-copii, ci pentru aproximativ 20 % și de probleme mai
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
au corelat imediat aceste probleme cu apartenența rasială. De semnalat însă că, aceste probleme au cunoscut o regresie odată cu trecerea de vârsta adolescenței. Un alt aspect important relevat de studiul lui Altstein și Simon 199 în cea de-a treia etapă (1983-1984), face referire la stima de sine a copiilor adoptați. Autorii nu au găsit diferențe din acest punct de vedere în funcție de rasă. Pe lângă aspectele legate de procesul de adaptare a copiilor adoptați transrasial, o serie de studii au evidențiat și
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
să-și dezvolte identitatea; dificultatea de a-l ajuta pe copil să înțeleagă de ce, când va fi mai mare ar putea fi discriminat, de a înțelege reacțiile rudelor, vecinilor și/sau a prietenilor. Altstein și Simon 205 în a treia etapă a studiului lor arătau că majoritatea părinților sunt satisfăcuți de decizia de a adopta transrasial și dacă ar lua-o de la început ar proceda la fel. Totodată, majoritatea ar recomanda și altor persoane dornice să adopte să accepte adopția transrasială
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
perioade de timp cauzate de apartenența rasială: 22% au considerat ca fiind cea mai dificilă perioada adolescenței, 8% perioada copilăriei mici și alți 8% atât perioada copilăriei cât și a adolescenței. Referitor la relația copiilor adoptați cu părinții biologici, în etapa a treia a studiului Simon și Altstein semnalau că, 38% dintre copiii adoptați declarau că au făcut sau urmează să facă demersuri pentru a-și găsi familiile biologice. În ultima etapă a studiului (1990-1991), 25% dintre adoptați au declarat că
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
Referitor la relația copiilor adoptați cu părinții biologici, în etapa a treia a studiului Simon și Altstein semnalau că, 38% dintre copiii adoptați declarau că au făcut sau urmează să facă demersuri pentru a-și găsi familiile biologice. În ultima etapă a studiului (1990-1991), 25% dintre adoptați au declarat că au încercat să-și localizeze părinții. Dintre aceștia doar unul a încercat să-și găsească tatăl, restul și-au căutat doar mama biologică. În concluzie, așa cum se poate constata, studiile susțin
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
studiului / Metode utilizate Rezultatele studiului Simon și Altstein SUA, 1971/1991 rezultatele adopției transrasiale asupra dezvoltării psihologice și sociale a copiilor adoptați studiul a debutat pe un eșantion format din 204 părinți și 366 copii și a variat de la o etapă la alta; a doua fază 133 de familii a treia fază 88 de familii ultima etapă a studiului a avut un eșantion format din 83 copii ajunși adulți 98 la număr studiu longitudinal derulat în patru etape: interviul cu părinții
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
psihologice și sociale a copiilor adoptați studiul a debutat pe un eșantion format din 204 părinți și 366 copii și a variat de la o etapă la alta; a doua fază 133 de familii a treia fază 88 de familii ultima etapă a studiului a avut un eșantion format din 83 copii ajunși adulți 98 la număr studiu longitudinal derulat în patru etape: interviul cu părinții adoptatori și copiii adoptați și biologici testul Kenneth Clark "păpușa" scale de măsurare a stimei de
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
variat de la o etapă la alta; a doua fază 133 de familii a treia fază 88 de familii ultima etapă a studiului a avut un eșantion format din 83 copii ajunși adulți 98 la număr studiu longitudinal derulat în patru etape: interviul cu părinții adoptatori și copiii adoptați și biologici testul Kenneth Clark "păpușa" scale de măsurare a stimei de sine Etapa I: demonstrează lipsa confuziei în dezvoltarea identității și prezența unui sentiment bine conturat, de apartenență la propria rasă copiii
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
studiului a avut un eșantion format din 83 copii ajunși adulți 98 la număr studiu longitudinal derulat în patru etape: interviul cu părinții adoptatori și copiii adoptați și biologici testul Kenneth Clark "păpușa" scale de măsurare a stimei de sine Etapa I: demonstrează lipsa confuziei în dezvoltarea identității și prezența unui sentiment bine conturat, de apartenență la propria rasă copiii prezintă preocuparea pentru diferite rase și respect pentru caracteristicile fizice indiferent de diferențe Etapa II: s-a semnalat tensiune și stres
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
scale de măsurare a stimei de sine Etapa I: demonstrează lipsa confuziei în dezvoltarea identității și prezența unui sentiment bine conturat, de apartenență la propria rasă copiii prezintă preocuparea pentru diferite rase și respect pentru caracteristicile fizice indiferent de diferențe Etapa II: s-a semnalat tensiune și stres în familiile care au adoptat transrasial cauzate nu numai de problemele obișnuite de genul: rivalitate între frați, probleme școlare, dificultăți de comunicare părinți-copii, ci pentru aproximativ 20 % și de probleme mai profunde problemele
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
familiile care au adoptat transrasial cauzate nu numai de problemele obișnuite de genul: rivalitate între frați, probleme școlare, dificultăți de comunicare părinți-copii, ci pentru aproximativ 20 % și de probleme mai profunde problemele de comportament au înregistrat o regresie în timp Etapa III: majoritatea părinților sunt satisfăcuți de adopție și ar recomanda-o și altora în perioada de adolescență, copiii adoptați au prezentat o relație mai rece cu părinții adoptatori, decât copiii biologici, relație care însă a cunoscut o îmbunătățire ulterioară majoritatea
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
38% dintre copiii adoptați declarau că au făcut sau urmează să facă demersuri pentru a-și găsi familiile biologice, iar 25% au și făcut aceste demersuri Feigelman și Silverman, 1984 adaptarea copiilor adoptați transrasial în percepția părinților adoptatori. in prima etapă eșantionul a fost alcătuit din 737 familii adoptive în a doua etapă eșantionul a cuprins 372 familii adoptive studiu longitudinal, derulat în două etape: 1975, 1981 anchetă pe bază de chestionar; chestionarul a fost autoadministrat, fiind trimis prin posta copiii
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
demersuri pentru a-și găsi familiile biologice, iar 25% au și făcut aceste demersuri Feigelman și Silverman, 1984 adaptarea copiilor adoptați transrasial în percepția părinților adoptatori. in prima etapă eșantionul a fost alcătuit din 737 familii adoptive în a doua etapă eșantionul a cuprins 372 familii adoptive studiu longitudinal, derulat în două etape: 1975, 1981 anchetă pe bază de chestionar; chestionarul a fost autoadministrat, fiind trimis prin posta copiii adoptați transrasial s-au adaptat în mod similar celor adoptați intra-rasial
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
aceste demersuri Feigelman și Silverman, 1984 adaptarea copiilor adoptați transrasial în percepția părinților adoptatori. in prima etapă eșantionul a fost alcătuit din 737 familii adoptive în a doua etapă eșantionul a cuprins 372 familii adoptive studiu longitudinal, derulat în două etape: 1975, 1981 anchetă pe bază de chestionar; chestionarul a fost autoadministrat, fiind trimis prin posta copiii adoptați transrasial s-au adaptat în mod similar celor adoptați intra-rasial, cu mici variații. Astfel, copiii columbieni s-au arătat chiar ușor mai
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]