7,156 matches
-
biblice Gen Cartea Genezei Ex Cartea Exodului Dt Cartea Deuteronomului Ps Cartea Psalmilor Neh Cartea lui Nehemia Is Cartea profetului Isaia Ez Cartea profetului Ezechiel Dan Cartea profetului Daniel Mt Evanghelia după sfântul Matei Lc Evanghelia după sfântul Luca In Evanghelia după sfântul Ioan Fap Faptele Apostolilor 1Cor Scrisoarea întâi a sfântului Paul către Corinteni 2Cor Scrisoarea a doua a sfântului Paul către Corinteni Gal Scrisoarea sfântului Paul către Galateni Col Scrisoarea sfântului Paul către Coloseni 1Tes Scrisoarea întâi a sfântului
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
din evreii de la Ierusalim care erau mai ostili imaginilor: a doua comunitate a fost reprezentată de eleniști, adică de evrei din diasporă care s‑au detașat de lege și de templu. Majoritatea eleniștilor convertiți se vor ghi‑ da după învățăturile evangheliei și mai puțin după anumite prescripții și po‑ runci ale Vechiului Testament. Desigur, se știe că legea veche interzicea ido‑ CaP. i. arTa CreșTină: imaginea și iCoana 23 latria și confecționarea sub orice formă a idolilor 16, dar nu este
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
lui Dumnezeu, Éditions du Dialogue, Société d’Édition Internationales, Paris 1992, 84. 32 Evr 4,12. 33 www.marycix.net/2011/09/03/omul ajunge la cunoașterea lui Dumnezeu prin revelație. CaP. i. arTa CreșTină: imaginea și iCoana 27 În Evanghelia sfântului Ioan citim: La început era Cuvântul și Cuvântul era la Dumnezeu și Cuvântul era Dumnezeu 34; deci nu era cartea, ci era Cu‑ vântul. Înțelegem de aici că la izvoarele experienței religioase a lui Israel, ca și a bisericii
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
l‑am văzut pe Duhul lui Dumnezeu coborând ca un porum‑ bel și venind deasupra lui. Și iată, un glas din ceruri spunea: Acesta este Fiul meu cel iubit, în care mi‑am găsit mulțumirea 44. Apoi sfântul Ioan în Evanghelia sa precizează mărturia lui Ioan Botezăto‑ rul: eu nu‑l cunoșteam, însă cel care m‑a trimis să botez cu apă, el mi‑a zis: acela deasupra căruia vei vedea Duhul coborând și rămânând peste el, el este cel care
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
loc în templu, cum ar fi Prezentarea la Templu a Fecioarei cu Pruncul, se desprinde un puternic sentiment că aici este spațiul de întâlnire între Dum‑ nezeu și om, locul în care are loc o scenă din drama mântuirii. În evanghelia după Ioan, Cristos se arată pe sine ca poarta staulului de oi, prin care intrăm în viața dumnezeiască. Tot sfântul Ioan Evanghelistul vorbește despre o ușă deschisă în cer, prin care el este chemat să treacă pentru a primi revelația
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
pe care îl dorește Dumnezeu, dar cel puțin acea onoare ce se dă imaginilor sacre. Imaginea istorică creștină reprezintă eve‑ nimente din Vechiul Testament (jertfa lui Isaac, scara lui Iacob, trecerea Mă‑ rii Roșii, primirea celor zece porunci etc.), din Sfintele Evanghelii și din cele deduse din biografiile sfinților, cât și din sfânta Tradiție 65. Aceste reprezentări constituiau imagini care erau izolate ori înfățișate în dipticuri iconografice (mai ales perechi de chipuri, printre care cele mai frec‑ vente erau acelea ale lui
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
a sfintelor imagini din anul 843, icoa‑ nele au fost repuse în drepturi definitive de împărăteasa Teodora. Iconografia are la bază pentru reprezentările sale și a scenelor pictate, Ve‑ chiul și Noul Testament, Tradiția Bisericii, Imnurile și Viețile Sfinților și chiar Evangheliile apocrife, în special cea a lui Nicodim. 7.1. Divin și uman în misterul icoanei Icoana făcută de om nu este o operă arbitrară, dar provine din profun zimile cele mai adânci ale memoriei pentru că omul este imaginea lui Dum
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
Ioan, se referă la materia cuvântului scris, în raport cu cea a imaginii pictate. Tot astfel și Conciliul Constantinopolitan din anul 869, proclamă în cel de‑al treilea canon al său: cinstim imaginile sfinte ale Domnului nostru Isus Cristos și cartea sfintelor Evanghelii, arătându‑le aceeași venerație, deoarece așa cum 91 Ibidem. 92 Cf. B. fiori, Iconografia bizantină, 87. 93 n. ozolin, Chipul lui Dumnezeu, Chipul omului, Ed. Anastasia, București 1998, 49. CaP. i. arTa CreșTină: imaginea și iCoana 48 obținem un bine mântuitor
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
misterul și de a‑l propune, a început să se profileze arta bisericească și sculpturală apărând primele schițări ale poeziei și muzicii creș‑ tine. Programul lor poetic valorifica formele moștenite de la clasici dar se inspira și din seva curată a Evangheliei, după cum declara Paulin de Nola52: singura noastră artă este credința, iar Cristos este cântarea noastră. Sfântul Grigore cel Mare puțin timp mai târziu pune - prin redactarea acelui Antipho‑ narium - premisa pentru dezvoltarea organică a muzicii sacre. Cântul grego‑ rian va
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
dependență și de convingerile de fond prezente în mediile culturale ale timpului lor. Patrimoniul artistic care s‑a acumulat în decursul secolelor cuprinde o gamă foarte vastă de lucrări sfinte care imprimă sentimentul de admirație. În întreagă cultură impregnată de Evanghelie și acolo unde gândi‑ rea teologică realiza Summa Theologiae a sfântului Toma, arta creștină făcea ca materia să se plece spre adorarea misterului. 52 Paulin de Nola ( cca. 354 Bordeaux ‑ 431 Nola) - poet latin, scriitor, convertit la credința creștină. Împreună cu
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
denumește și învățătura greșită care stă la baza ruperii de Biserică. Deci, sectele sunt grupări religioase care răspândesc învățături greșite față de adevărurile credinței stabilite de Biserica creștină. Adevărata credință se află numai în unitatea credincioșilor din sânul Bisericii, păstrătoare a Evangheliei lui Hristos, așa cum e cuprinsă în scrierile Sfinților Apostoli. Sectanții, care și-au făcut religia lor, redusă la discursuri/predici și la cântări, coruri proprii, lecturi, au imprimat credinței un caracter laic, renunțând la toate dogmele Bisericii creștine. Ei au
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
a lui Hristos în oameni și în lume”. În Epistolele Sf. Apostol Pavel, trimise de el către Bisericile pe care le-a întemeiat în timpul călătoriilor misionare în diferite orașe, se vorbește despre asemenea „rătăciți” de la dreapta credință, care răstălmăcesc adevărul Evangheliei lui Hristos și răspândesc învățături greșite printre creștini. Sf. Apostol Pavel consideră că acești rătăciți sunt călăuziți de orgoliu și dorința de emancipare de sub Lege, considerând că diavolul îndeamnă la asemenea acțiuni. Ca și în vremea Apostolilor, și în veacurile
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
cu „o altfel de ardoare”. Agape, iubirea lui Dumnezeu și iubirea de Dumnezeu nu este mistuitoare, ci ea este adevărata cale de potențare a misterului, de coborâre în mister. Adevăratul sens al lui „agape” se dezvăluie în ultimul capitol al Evangheliei Sfântului Ioan, în care Iisus îl interoghează pe Sfântul Petru referitor la dragostea acestuia față de el. Cele trei întrebări pe care i le adresează Fiul Omului trasează treptele iubirii adevărate care are în vârful primadei prietenia - cea mai reprezentativă pentru
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
social fratern”, femeile erau trecute iarăși la statutul de anexe ale bărbaților, părți ale posesiei acestora, obiecte de inventar gospodăresc, cu un statut dubios, oscilând între cel de „slugă” și cel de vită, întocmai ca în patriarhatul veterotestamentar, neclintit de Evanghelii: „Să nu dorești casa aproapelui tău; să nu dorești femeia aproapelui tău, nici ogorul lui, nici sluga lui, nici slujnica lui, nici boul lui, nici asinul lui și nici unul din dobitoacele lui și nimic din câte are aproapele tău.” (Ieșirea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
femeiești a umanității după cădere și nu de către Dumnezeu. De atunci a început practic, în tradiția iudaică, istoria patriarhatului. Bărbatul ia femeia în stăpânire în primul rând prin numire. O delegitimează ca autoritate epistemică. Puțin mai multă atenție dată spiritului Evangheliilor l-ar fi făcut pe Cristian Tudor Popescu și pe toți cei pe care îi seamănă în opinii să nu mai confunde sărăcia cu duhul cu prostia. Căci nu sărăcia în duh, în sens de modestie intelectuală, umilință, măsură, lipsă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
a căutat la ei alinare? Ce să-i spun? I-am spus și eu ce am crezut: că nu trebuie să confunde Biserica cu anumite obiceiuri particulare, că poate, cine știe, cei de acolo au uitat să mai citească și Evangheliile din când în când. Că uneori Iisus cel plin de dragoste și iertător cu păcatele noastre nu se arată în Casa Domnului, dar îl putem găsi în multe alte chipuri. Am plecat de acolo golite, ologite sufletește, ca niște ființe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
cu veșnicia, nu există Aquis Comunitar al cultelor încât să spună patriarhia, asemenea guvernului: „Da, să trăiți!”, prin urmare schimbarea pare actual imposibilă. Cine contestă până și lucruri elementare: tratarea femeilor ca spurcate, potrivit tradiției vetero-testamentare (Leviticul) și nu a Evangheliilor? De ce Iisus a atins femeia cu lungă sângerare și tradiția instituționalizată a Bisericii spune femeilor să nu calce în lăcașul Domnului la ciclu? Ce mișcare din spațiul nostru duhovnicesc merge în direcția trecerii de la unicitatea adulației abstracte față de Fecioara Maria
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
feministe, dincolo de a fi considerate oameni deplini. Poate unele sunt atee. Este problema lor. Multe însă sunt creștine și „vor să fie ca bărbații”, adică să li se recunoască de către Biserică demnitatea spirituală egală în fața Domnului, în perfectă armonie cu Evangheliile, fie ele și doar cele canonice, recunoscute de Conciliul de la Niceea. Ele vor să ne spună tuturor: „La început nu a fost așa!”. Cu alte cuvinte, cerererea lor să își ridice capul de la spălatul exclusiv al podelelor, de la vândutul lumânărilor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
departe cea mai apropiată și mai credincioasă dintre cei din preajma Lui și este foarte activă ca necontestată martoră a Învierii. De ce această minunată femeie a nașterii creștinătății a ajuns să fie umbrită de „prestigiul” contrafăcut de prostituată pocăită odată ce în Evanghelii nu apare într-o astfel de ipostază, este destul de lesne de înțeles. Apostolii, chiar dacă au fost și femei, trebuiau să nu mai fie și femei, pentru ca ordinea patriarhală care i-a precedat lui Iisus să rămână neatinsă. Căci argumentul tare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
privește, mărturisesc că labirintul patetic pe care intervalul dintre victima absolută și călăul absolut îl presupune mă descumpănește: nu pot să mă descurc, nu pot să ridic piatra. Mă conformez, de aceea, cuminte, primelor unsprezece versete din capitolul opt al Evangheliei după Ioan. Și nu pot să nu regret că atâția dintre drept-credincioșii mei prieteni - obișnuiți să cultive politicul fără pic de filosofie, iar filosofia fără pic de metafizică - sfârșesc prin a profera o etică fără Dumnezeu”. Se poate observa cu
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
filosofia e curată metafizică, iar morala tovarășului Iliescu se întemeiază pe existența lui Dumnezeu, chiar dacă dumnealui declară că este ateu. O altă observație pe care m-aș încumeta să o fac este că primele unsprezece versete din capitolul opt al Evangheliei după Ioan, cărora ne mărturisește Andrei Pleșu că li se conformează cuminte, ne vorbesc, totuși, despre ridicarea pietrei împotriva unei biete târfe și nu împotriva unor călăi mai mult sau mai puțin imperfecți. Chiar dacă învățătura creștină transmisă prin intermediul acestui pasaj
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
cam peste mână să spui: „Când eram eu disident”. În orice situație, dar mai ales după ce ai afirmat: „Nu pot să mă descurc, nu pot să ridic piatra. Mă conformez, de aceea, cuminte, primelor unsprezece versete din capitolul opt al Evangheliei după Ioan”. După ce ai fost disident, nu mai poți spune: Eu nu pot să ridic piatra, ci, cel mult, eu nu mai pot să ridic piatra. N-ar fi nimic nefiresc nici în asta; atâta lume nu vrea să mai
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
soluție pentru asigurarea unui trai În libertate și siguranță. Preceptele biblice dădeau sens situației de exilat și tot din punctul de vedere religios erau apreciate opțiunile refugiaților. Persoanele apropiate cu care menținea relații erau cu convingeri religioase, militanți În spiritul evangheliei și atașament față de patrie. De altfel exilații români apreciau vederile sale exprimate În revista Catacombes manifestând dorința de a-l avea ca invitat la reuniunile pe care le organizau. Concepția sa privitor la organizațiile române era lapidar expusă În cuvintele
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
aș putea reuși să le unific pe toate într-un tablou biblic de referință, în așa fel încât să poată deveni o pagină biblică pentru meditația de astăzi, de mâine și poimâine, și m-am gândit la un episod din Evanghelie, și pentru faptul că, în aceste zile, scriu Scrisoarea Pastorală. În partea programatică a Scrisorii, pentru a face să se înțeleagă ce este Euharistia pentru om, urmez de aproape capitolul 21 din Ioan; este un capitol adăugat Evangheliei lui Ioan
E Domnul!: aceasta este credinţa noastră by Carlo Maria Martini () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100981_a_102273]
-
episod din Evanghelie, și pentru faptul că, în aceste zile, scriu Scrisoarea Pastorală. În partea programatică a Scrisorii, pentru a face să se înțeleagă ce este Euharistia pentru om, urmez de aproape capitolul 21 din Ioan; este un capitol adăugat Evangheliei lui Ioan, care are 20 și o concluzie, iar capitolul 21 a fost scris mai târziu. În sine nu era prevăzut împreună cu restul, totuși, fiind un capitol antic, are aceeași valoare ca și Evanghelia. Se tratează de o serie de
E Domnul!: aceasta este credinţa noastră by Carlo Maria Martini () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100981_a_102273]