6,230 matches
-
joacă piesa, o fac și spectatorii în interiorul lor, se bucură, se întristează, jubilează sau cad pe gânduri. În general, intensitatea plăcerii estetice variază în funcție de activitatea celui care o trăiește. Adevărat, sculptorul dă viață pietrei și marmorei cu dalta, talentul și fantezia lui iar admiratorii le descoperă frumusețea. Un cosaș poate fi în felul său la fel de elegant în mișcări ca un dansator? Pictorul îi va putea reprezenta la fel, el pune în valoare sentimentul sublimului în mișcări și la unul și la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
dintre viață și destin. Mai insistăm puțin asupra valorii bibliofile, amintind de școala de miniatură românească. Grafica fină a miniaturilor redă gustul artistului iscusit, fluiditatea melodică a liniei, exuberantă și magică. Literele folosite au, pe lângă precizie caligrafică, note pline de fantezie, iar ritmările cromatice conferă ideilor tematice îndrăzneală și sentiment, eleganță și sobrietate. Numeroasele pagini ale unor tetraevangheliare (de la Humor, de la Agapia, de la Căldărușani, de la Sucevița), liturghiere și psaltiri aflate în altarele bisericilor ieșene sunt înzestrate cu frumoase ornamente și inițiale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
a comenta apoi caracteristicile volumului prezentat punctual și a sesiza știința transmiterii deliciilor culturale, dacă sunt, fără ostentație și chiar fără retorică. Criticul literar, de data aceasta, explorează o lume imaginară, una care, sugerând realul, retrăiește o lume-poveste, plină de fantezie. El descoperă codul propus de un scriitor sau altul și îl împărtășește cititorului sau ascultătorului, la rându-i devenit un inițiat, un fel de colaborator discret. Semioticienii sau poeticienii pornesc de la demontarea textelor pentru ca prin reconstituirea lor să definească statutul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
cânte și să danseze. Grădinile lui se aseamănă cu "Grădina lui Eros", impecabil descrisă de Oscar Wilde, aici se pot regăsi idealul vrăjit, sufletul înaripat, dar și inefabile nostalgii născute din crepusculare gânduri. Poezia sa diafană ("În grădină", 1903 și "Fantezii", 1909) este a unui mare romantic și a unui simbolist, influențat desigur de izvoare franceze. Poate de aceea el vedea în natura orașului orizonturi exotice, priveliști și inimi pline de viață, umanizând chipuri estompate, piatră și pământ și plantă și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
ale lui, cu credința că noi putem fi primii mari descoperitori. Dar cum scăpăm de un văl, un altul se așterne, încât rămânem cu imagini într-un amestec de real și fantastic. Întreg orașul pare a fi o țesătură de fantezii și imaginații proprii, atunci îl vedem altfel, mai mult rupt de prezent și mult mai legat de trecutul ce nu se supune cu ușurință dezvăluirii. Avem senzația că intactul univers sensibil s-a tot retras din privirile noastre, nu se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
sistem lingvistic și estetic, dar, vorba lui Roland Barthes, trebuie să aibă și "dimensiunea mitică a clarității depline", acea limpezime a cuvântului cu o complexă rezonanță, pentru a cuprinde esența dar și sensul, inspirația dar și fondul, realismul dar și fantezia. Textul eseistic se identifică cu rostirea care își asumă puterea de judecată, de prețuire, de observație, de definire concisă asupra altui text ce constituie cartea în sine, epică, lirică, dramatică etc. Și eseistul se mișcă în Bibliopolis pentru a surprinde
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
secvențe desprinse din uriașul memorial al Cetății, sincopate consemnări despre fapte, locuri și lucruri văzute și trăite sau aduse dintr-un trecut uneori uitat. Iar cele 100 de "idei și gânduri" reflectă mai mult sau mai puțin opinii, convingeri, impresii, fantezii, de ce nu și principii într-o pluralitate a peisajului cultural, chiar și sub formula unui "altfel de jurnal". Și nu e rău să avem mereu încredere că omul face parte, după filozofia lui Lucian Blaga, din dubla condiție: existența concretă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
momentele critice și subversive și de a analiza cauzele eșecului unor proiecte ideologice din textele media. Explic, de asemenea, un concept de critică diagnostică ce folosește cultura media pentru a diagnostica anumite curente și tendințe sociale, ajungînd prin text la fanteziile, spaimele, speranțele și dorințele pe care le articulează. Critica diagnostică analizează, deopotrivă, modul în care cultura media oferă resurse pentru fabricarea de identități și modul în care avansează politici fie reacționare, fie progresiste sau cum produce texte și efecte ambigue
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
violenței. De fapt, interpretarea dată de Fiske filmului Die Hard nu reușește să-l plaseze în contextul ciclului de filme centrate în jurul "furiei masculine", analizat de Susan Jeffords în Hard Bodies (1994). Die Hard făcea parte dintr-un ciclu de fantezii masculine compensatorii, care reacționează la apariția feminismului, expresie masculin-conservatoare a refuzului de a împărți puterea și care opune rezistență ideilor feministe. A apărut, așadar, o întreagă serie de manifestări extravagante ale ideologiei masculine, avînd în distribuție actori "ultra macho" precum
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
distribuție actori "ultra macho" precum Sylvester Stallone, Arnold Schwarzenegger și Bruce Willis care întruchipează super-eroi ce sînt singura soluție pentru problemele societății, promovînd astfel ideologia supremației masculine. Pe măsură ce se intensifică "paranoia masculului alb" și reacția conservatoare împotriva mișcării feministe, aceste fantezii masculine devin din ce în ce mai brutale, în filme precum Die Hard II, Young Guns II și altele de același fel, care conțin din ce în ce mai multe acte de violență masculină cu caracter salvator (vezi Gerbner, 1992). Mai mult, valorizarea incompetentă a rezistenței publicului la
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
accepta înfrîngerea. Ele mai oferă o compensare simbolică a pierderii, rușinii și culpabilității, prezentînd Statele Unite ca "forță a binelui", victorioasă, în vreme ce dușmanii săi comuniști apar ca întrupări ale "forțelor răului" care în această versiune suferă o binemeritată înfrîngere. În aceste fantezii cinematografice, numai "dușmanul" întreprinde acțiuni reprobabile, în vreme ce americanii apar ca virtuoși și plini de eroism. Însumate, filmele despre "întoarcerea în Vietnam" sînt o reacție defensivă și compensatorie la înfrîngerea militară din Vietnam și exprimă, aș spune eu, incapacitatea de a
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Mulți alți observatori sînt siliți să admită că acest film servește altor scopuri acela de a influența opinia publică în favoarea aventurilor militare, în particular a celor în Nicaragua. Chiar Stallone a recunoscut într-un interviu că acest film este o "fantezie a aripii cu tendințe de dreapta". Ar fi poate mai corect să se spună că Rambo este un film care seamănă ostilitate și ură. Popularitatea sa extrem de largă în America este demnă de plîns." (The Current Digest of the Soviet
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
codifică astfel agresiunea militară a Statelor Unite ca "bună". Eroii militari reproduc eroismul din spectacolele militare ale Hollywood-ului și sînt pătrunși de același sentiment de adulație populară ca și Rambo cel din lumea filmului. Rambo și filmele despre Vietnam articulează așadar fantezii conservatoare militarist-imperialiste care la rîndul lor transcodifică discursurile anticomuniste și pro-militariste de tip Reagan. Reagan însuși a folosit în mod constant soluții de genul Rambo la mai toate problemele zilei, ducînd războaie secrete peste tot în lume și angajîndu-se în
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
imaginea atrocităților săvîrșite de Statele Unite în Vietnam, așa cum au fost ele prezentate în Platoon și alte filme cu tematică antirăzboinică). În aceste scenarii mitice, americanii personifică binele și inocența, iar comuniștii răul absolut; este tocmai înfățișarea luată de Reagan în fanteziile din perioada dinaintea relaxării internaționale și tocmai mentalitatea filmelor hollywoodiene clasice pe care o întruchipa Reagan. Această mentalitate Reagan/ Hollywood a deținut dominația politică și culturală în timpul mandatului Reagan și este necesară o analiză a contextului politic contemporan a filmelor
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
a întreprins acțiuni militare de agresiune chiar pe o scară mai mare în Irak. Pentru a exemplifica modul în care studiile culturale situează filmul în contextul său socio-politic, voi încerca în continuare să ofer cîteva lecturi ale unor serii de fantezii reaganiene care au legitimat politica de agresiune militară a Administrațiilor Reagan și Bush și care oferă un set de reprezentări culturale care au fost mobilizate cu scopul de a asigura sprijinul pentru războiul dus de Bush în Irak, un eveniment
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Top Gun (1986) face parte dintr-o serie de filme din anii '80 care au codificat etosul militarist reaganian, susținînd valori militare și conservatoare. Ca și Rambo, și celelalte filme despre Vietnam, precum Vulturul de Fier, Zorii roșii și alte fantezii de același tip, Top Gun celebrează individualismul militarist, bravura militară și valorile conservatoare americane. Ca și celelalte, operează într-un univers binar unde se duce o luptă între bine și rău, în care inamicul este în mod fundamental rău, iar
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
afișează în mod necugetat antiintelectualismul și nechibzuința care reprezentau o parte esențială a doctrinei Reagan, promovată zilnic de Președintele "Simte-te bine" și de reclamele comerciale care îi împărtășeau valorile și antiintelectualismul (reclama publicitară, de exemplu, funcționează adresîndu-se temerilor și fanteziilor și manipulîndu-le, și nu utilizînd un discurs adresat rațiunii; doctrina Reagan și cultura media funcționează, după părerea mea, într-un mod similar). Seria de mesaje de la începutul filmului, prin montajul de scene și imagini, stabilește etosul filmului. Pe măsură ce mesajele defilează
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
livrate într-un singur pachet, numit căsnicie și familie: destinația ultimă a lui Maverick și Charlie. Charlie însăși repetă fraza "du-mă în pat", după un sărut sub clar de lună, pe malul mării, scena întrerupîndu-se brusc. Ca în toate fanteziile de bună calitate, eroul este supus unei probe, ceea ce se întîmplă și cu Maverick și Goose, prinși într-un exercițiu în care avionul lor cade în picaj scăpat de sub control; ambii sînt forțați să se evacueze și Goose moare. Maverick
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
validarea valorilor socio-politice dominante așa cum a procedat totdeauna. Forma conservatoare a filmului și valorile politice conservatoare merg mînă în mînă în întîmpinarea utopiei americane pe care Reagan, cu geniul său politic, a reușit să o vîndă unui public hrănit cu fanteziile hollywoodiene. Discursul politic al lui Reagan și cinematografia hollywoodiană oferă așadar viziuni complementare ale unui anume tip de fantezie ideologică. Conservatorismul din Top Gun este total: filmul reproduce perfect discursul conservator al momentului, axat pe succes și competiție individuală, pe
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
mînă în întîmpinarea utopiei americane pe care Reagan, cu geniul său politic, a reușit să o vîndă unui public hrănit cu fanteziile hollywoodiene. Discursul politic al lui Reagan și cinematografia hollywoodiană oferă așadar viziuni complementare ale unui anume tip de fantezie ideologică. Conservatorismul din Top Gun este total: filmul reproduce perfect discursul conservator al momentului, axat pe succes și competiție individuală, pe valorile militare, sex și cuplu heterosexual, familie, patriotism și rasă. Filmul numărul unu al anului permite deci o analiză
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
o analiză a ideologiei dominante a perioadei la a cărei reproducere și consolidare a contribuit. Filmul, unul doar dintr-o serie de filme conservatoare de mare popularitate, a anticipat bombardarea Libiei și Războiul din Golf; în același timp, a reprodus fanteziile eroice ale succesului militar demascate în scandalul Iran/Contra: o răzbunare asupra realului care a reliefat fanteziile Casei Albe. "Dintr-o zi ca asta se va face un film bun", l-a informat Reagan, nostalgic, pe Oliver North la concedierea
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
doar dintr-o serie de filme conservatoare de mare popularitate, a anticipat bombardarea Libiei și Războiul din Golf; în același timp, a reprodus fanteziile eroice ale succesului militar demascate în scandalul Iran/Contra: o răzbunare asupra realului care a reliefat fanteziile Casei Albe. "Dintr-o zi ca asta se va face un film bun", l-a informat Reagan, nostalgic, pe Oliver North la concedierea acestuia o dată cu descoperirea scandalului Iran/Contra; și poate că dacă Tom Cruise însuși nu va căpăta o
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
au orientat spre arabi pentru demonizarea politică necesară epocii cinematografiei hollywoodiene și politicii Statelor Unite în momentul în care Uniunea Sovietică era invadată de restaurante MacDonalds, de pornografie, crimă și capitalism. Primul film din seria Iron Eagle este mai degrabă o fantezie adolescentină decît un film de propagandă militară în adevăratul sens al cuvîntului, de felul lui Top Gun sau un exercițiu de masturbație ideologică conservatoare la Rambo. Filmul debutează cu un război tehnologic aerian între MIG-uri și avioane de luptă
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
militară americană, Iron Eagle II poate fi considerat drept propagandă israeliană. Tensiunea dramatică de pe parcursul filmului este construită în jurul conflictelor dintre piloții americani și sovietici, modul în care își depășesc vechile ostilități și eforturile comune pentru înfrîngerea inamicului comun (o fantezie pe care Bush a aplicat-o cu oarecare succes și în cazul Războiului din Golf). Finalul fericit este întîrziat de mașinațiunile unui general american paranoic care are încă sentimente de ură și neîncredere față de ruși și întreprinde tot ce este
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
a Marinei Americane în statul fictiv Jemel. Fură cerul (Steal the Sky, 1988) prezintă, de asemenea, o imagine pozitivă a Israelului, idealizînd tentativa israeliană de a fura un aparat MIG sovietic de la irakieni, la mijlocul deceniului șase. Un alt film, o fantezie bizară din punct de vedere ideologic, numit The Retaliator, 1986, cunoscut și sub titlul de Programmed to kill, îi prezintă pe arabii nemiloși care ucid turiști și răpesc și torturează tineri americani. O simpatizantă a arabilor (Sandra Berdhahl) este capturată
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]