4,985 matches
-
oameni sunt cei care fumează aceeași marcă de Ńigări cu a dumneavoastră? Este important să se stabilească un profil general al fumătorului prin astfel de întrebări care pot aduce elemente importante din punct de vedere al personalizării strategiei terapeutice non farmacologice și farmacologice în vederea renunŃării la fumat. 4.4.3.2. Evaluarea motivaŃiei și a pregătirii pentru schimbarea majoră pe care o implică renunŃarea la fumat. Modelul trans-teoretic al schimbării este un model bazat pe stadii discrete pe parcursul schimbării comportamentale continue
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
cei care fumează aceeași marcă de Ńigări cu a dumneavoastră? Este important să se stabilească un profil general al fumătorului prin astfel de întrebări care pot aduce elemente importante din punct de vedere al personalizării strategiei terapeutice non farmacologice și farmacologice în vederea renunŃării la fumat. 4.4.3.2. Evaluarea motivaŃiei și a pregătirii pentru schimbarea majoră pe care o implică renunŃarea la fumat. Modelul trans-teoretic al schimbării este un model bazat pe stadii discrete pe parcursul schimbării comportamentale continue în relaŃie
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
sunt tulburări întâlnite la marii fumători, care pot influenŃa eficienŃa terapiei. Pentru o abordare terapeutică corectă, este necesară o cuantificare a acestor tulburări. Există chestionare special concepute în acest scop, de exemplu, Beck Depression Inventary, pentru evaluarea depresiei (348). Terapia farmacologică a dependenŃei nicotinice este contraindicată la femeia însărcinată. 4.5. Principalele intervenŃii pentru realizarea renunŃării la fumat 4.5.1. Sfatul antifumat minimal reprezentat printr-o serie de indicaŃii verbale de a opri fumatul, motivate prin enunŃarea și explicarea efectelor
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
4.5.2. IntervenŃia specializată de renunŃare la fumat de tip individual este realizată în centrele de renunŃare la fumat care dispun de cadre medicale specializate (medic și asistent medical) în conducerea tratamentelor de renunŃare la fumat, cuprinzând o componentă farmacologică și una de consiliere cognitiv-comportamentală, de tip individual. Scopul unei astfel de intervenŃii este de a furniza fumătorului toate soluŃiile necesare depășirii problemelor și obstacolelor apărute pe parcursul stopării fumatului (333). Deși rolul principal în echipa de specialiști aparŃine medicului, psihologul
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
de informaŃii de specialitate, chiar și fără ajutorul unui specialist în consiliere antifumat. Pentru o maximizare a ratei succesului renunŃării la fumat este esenŃială urmărirea în timp a pacientului, cu monitorizarea procesului de sevraj și a efectelor secundare ale terapiei farmacologice. Statusul fumatului se urmărește la fiecare vizită de control și se obiectivează prin monitorizarea monoxidului de carbon în aerul expirat sau dozarea cotininei în urină sau sânge. Perioada critică din punct de vedere a recidivei fumatului este reprezentată de primele
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
tip consiliere de grup se recomandă ca un eșalon superior, adăugat intervenŃiilor clasice în format individual, pentru acele cazuri în care comunicareacu pacientul fumător este facilitată de abordarea dependenŃei nicotinice în contextul consilierii colectiv interactive (335). 4.5.4. Terapia farmacologică a dependenŃei nicotinice Clinicienii trebuie să ia în consideraŃie folosirea anumitor combinaŃii farmacologice în asociere cu terapia psiho-comportamentală, în scopul optimizării beneficiilor acesteia în tratarea dependenŃei tabagice. 4.5.4.1. Medicamente de linia întâi Șapte medicamente de primă-linie sunt
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
în format individual, pentru acele cazuri în care comunicareacu pacientul fumător este facilitată de abordarea dependenŃei nicotinice în contextul consilierii colectiv interactive (335). 4.5.4. Terapia farmacologică a dependenŃei nicotinice Clinicienii trebuie să ia în consideraŃie folosirea anumitor combinaŃii farmacologice în asociere cu terapia psiho-comportamentală, în scopul optimizării beneficiilor acesteia în tratarea dependenŃei tabagice. 4.5.4.1. Medicamente de linia întâi Șapte medicamente de primă-linie sunt folosite cu rezultate pozitive din punct de vedere al creșterii ratei abstinenŃei la
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
neuronilor noradrenergici și dopaminergici. Mai multe studii clinice au demonstrat efectele buspiron în reducerea anxietăŃii și disforiei cauzate de întreruperea fumatului, fără însă a avea efect sedativ (346). Terapia de blocare nicotinică are rolul de a reduce sau elimina efectele farmacologice de recompensă ale terapiei de substituŃie nicotinică, subiectul trebuind să încerce stoparea folosirii acesteia. Astfel de antagoniști, cu acŃiune centrală și periferică (ex. mecamilamina) par să determine efecte funcŃionale asupra profilului fumatului, cu scaderea efectelor comportamentale ale nicotinei. Mecamilamina produce
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
mg/zi, per săptămână, în funcŃie de necesităŃi. Durata totală a curei terapeutice variază conform datelor din literatura de specialitate, de la 3 la 10 săptămâni. Efectele adverse ale clonidinei cuprind: sedare, ameŃeli, uscăciunea mucoasei bucale (359). Tratamentul cu anumiŃi agenŃi farmacologici, poate transforma fumatul dintr-un comportament ale cărui efecte sunt simŃite drept recompensă, într unul cu efecte de tip “pedeapsă”. Un astfel de compus este acetatul de argint. Acesta determină formarea de săruri de sulf ale argintului prin reacŃii chimice
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
consiliere antifumat ajută fumătorul să înveŃe să își observe comportamentul faŃă de fumat și să se autoevalueze, dat fiind că fumatul este un comportament dobândit și menŃinut ulterior printr-o dependenŃă întreŃinută constant de către stimulii din mediul înconjurător (335). Tratamentul farmacologic și terapia comportamentală a dependenŃei nicotinice trebuie integrate într un program complex de renunŃare la fumat, mărind astfel șansele reușitei și minimizând posibilitatea recidivelor. Terapiile comportamentale cresc aderenŃa pacientului la intervenŃiile farmacologice. 1. Însușirea unor tehnici practice de rezolvare a
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
constant de către stimulii din mediul înconjurător (335). Tratamentul farmacologic și terapia comportamentală a dependenŃei nicotinice trebuie integrate într un program complex de renunŃare la fumat, mărind astfel șansele reușitei și minimizând posibilitatea recidivelor. Terapiile comportamentale cresc aderenŃa pacientului la intervenŃiile farmacologice. 1. Însușirea unor tehnici practice de rezolvare a situaŃiilor incitante la fumat (346) Terapia de aversiune implică asocierea fumatului cu imagini sau experienŃe neplăcute, care produc dezgust sau teamă. Terapia de saturaŃie implică creșterea numărului de Ńigări fumate până la atingerea
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
în medie, la 1-2 săptămâni de la sistarea fumatului, care uneori poate persista și luni, perioadă caracterizată prin imboldul de a fuma). -explicarea naturii addictive a fumatului. Strategii de implementare Încurajarea pacientului pentru renunŃarea la fumat. -InformaŃi pacientul cu privire la existenŃa terapiei farmacologice a dependeŃei nicotinice. -InformaŃi asupra faptului că, peste jumătate dintre fumători renunŃă la un moment dat la fumat, forŃaŃi fiind de apariŃia efectelor negative importante ale tutunului asupra sănătăŃii. -ExprimaŃi-vă încrederea în posibilitatea pacientului de a reuși. -ÎncurajaŃi încrederea în
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
la fumat, existând dovezi conform cărora sfatul medicului crește semnificativ rata abstinenŃei la fumat (364). Medicii de familie trebuie să sfătuiască de rutină fumătorii privind sistarea fumatului, să le explice beneficiile modalităŃilor terapeutice existente la momentul actual, inclusiv ale tratamentului farmacologic și să îndrume pacientul la un specialist în consiliere antitabagică (364). Personalul medical din spitale, indiferent de specialitate trebuie să evalueze pacienŃii din punct de vedere al statusului fumatului, să acorde sfatul minimal în vederea renunŃării și să recomande acordarea obligatorie
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
de mărar sunt utilizate ca sedative și hipnotice. După cum relatează, în 1899, C. Botez (Revista medico-chirurgicală, nr. 3), ceaiul concentrat de petronselinum ar avea efecte anticonvulsivante. El era și este încă utilizat în etnoiatrie, dar nu a fost suficient studiat farmacologic. În regiunea Iași se crede că busuiocul și pelinul feresc omul de boli psihice de tipul confuziei mintale și întrețin un tonus psihic normal. În prezent, sunt în circulație unele medicații care interesează pe specialiști. Prin analogii (raport de simbolism
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
trebuie să aibă personal instruit și antrenat în recu - noașterea și tratarea promptă a oricărei urgențe cardiovasculare, precum și resurse terapeutice suficiente, atât din punctul de vedere al dispozitivelor medicale folosite în urgență (de exem- plu, defibrilator), cât și al resurselor farmacologice, pentru toată gama de complicații (18). Pacientului vârstnic trebuie să i se acorde o importanță particulară din punctul de vedere al monitorizării electrocardiografice, al măsurării tensiunii arteriale, dar în primul rând al monitorizării clinice continue, pe parcursul testării de efort. La
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91929_a_92424]
-
metodele imagistice de evaluare a perfuziei miocardice par să fie indicate în cuantificarea, mai departe, a riscului. Dacă aceste metode vor arăta imagini de perfuzie miocardică normale sau aproape normale, riscul de mortalitate cardiacă este redus și se recomandă managementul farmacologic (23). 12.3.4.2. Alți parametri cu rol prognostic în testarea de efort la vârstnici Răspunsul cronotrop, revenirea ritmului cardiac și a tensiunii arteriale sistolice la testul de efort sunt considerate factori prognostici importanți în evaluarea pacientului vârstnic. Studiul
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91929_a_92424]
-
de liste de sindrome și sub-sindrome cu scopul de a identifica corelațiile acestora cu factorii biologici. Ipotezele explicative se referă la conceptul de „boală” reducând variabilele psihologice sau de mediu la rang de epifenomene, de factori predispozanți sau precipitanți. Tratamentele (farmacologice și/sau cele psihosociale) sunt, în această situație, considerate ca „medicamente” a căror administrare standardizată este suficientă pentru a demonstra valorile lor curative intrinseci asupra simptomelor sau stării psihopatologice subiacente. Evaluarea critică înseamnă, adesea, compararea efectelor unuia sau a mai
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
psihosociale) sunt, în această situație, considerate ca „medicamente” a căror administrare standardizată este suficientă pentru a demonstra valorile lor curative intrinseci asupra simptomelor sau stării psihopatologice subiacente. Evaluarea critică înseamnă, adesea, compararea efectelor unuia sau a mai multor tratamente diferite (farmacologice/psihosociale) la subiecți regrupați sub o etichetă generică. Confruntate cu problemele unui subiect anume, clasificările nosologice și comparațiile statistice nu ajută deloc clinicianul în analizarea lor, în luarea unei decizii terapeutice și în individualizarea unui tratament. Abordarea psihodinamică Principiile abordării
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
și pentru TCC. Farmacoterapia este eficientă pe termen lung, dar există un risc important în ceea ce privește recidiva la stoparea tratamentului. In lucrarea lui Stein și al, autorii raportează rezultatele a 3 studii privind perioada de supraveghere și concluzionează faptul că tratamentul farmacologic trebuie menținut mai mult de trei luni. Intr-un studiu al lui Davidson și al., riscul recidivei după un tratament timp de douăsprezece săptămâni cu sertraline era de 6.4 ori mai mare la pacienții care au primit un tratament
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
și Wilbourne asupra a 59 de studii controlate și aleatoare, o serie de tratamente psihosociale, dintre care mai multe tehnici utilizate în mod curent în cadrul TCC sunt eficiente în tratamentul dependenței de alcool. Conform aceleiași cercetări, eficiența a două tratamente farmacologice (cu naltrexone și acamprosate) a fost demonstrată cu ajutorul unor studii controlate aleatoare. O cercetare recentă a lui Bottlender și al. confirmă eficiența tratamentului prin TCC în terapia dependenței de alcool. Eficiența relativă a TCC și a farmacoterapiei cât și cea
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
asupra eficienței relative a TCC comparativ cu cea a farmacoterapiei, sau în legătură cu eficiența unui tratament ce combină cele două terapii. Două cercetări Două cercetări recente au trecut în revistă experimentele controlate care evaluau eficiența diferitelor tipuri de tratamente psihoterapeutice sau farmacologice (De Zwaan și Roerig) în cazul anorexiei mentale. Aceste cercetări au ajuns la concluzia că eficiența celor mai multe tratamente, atât psihoterapeutice cât și farmacologice nu este concludentă. Doi factori importanți fac dificilă interpretarea rezultatelor: refuzul numeroșilor pacienți de a fi incluși
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
cercetări recente au trecut în revistă experimentele controlate care evaluau eficiența diferitelor tipuri de tratamente psihoterapeutice sau farmacologice (De Zwaan și Roerig) în cazul anorexiei mentale. Aceste cercetări au ajuns la concluzia că eficiența celor mai multe tratamente, atât psihoterapeutice cât și farmacologice nu este concludentă. Doi factori importanți fac dificilă interpretarea rezultatelor: refuzul numeroșilor pacienți de a fi incluși în grupul în care au fost distribuiți la întâmplare, pe de o parte, și faptul că numeroși pacienți părăsesc prematur experimentele, pe de
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
eficiența comparată TCC-farmacologie, să se studieze cele două forme de intervenție într-un model integrând variabile biologice, psihologice și sociale. Această abordare va trebui să permită o mai bună definire a specificității și a complementarității celor două tipuri de intervenție, farmacologică și psihoterapeutică, deci o mai bună identificare a prescripțiilor acestora fie separat, fie în combinație, fie secvențial. Nu se pune problema de a ne poziționa într-o optică sterilă de competiție, ci de a evolua spre o optică integrativă. 5
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
acest lucru se observă într-o treime din cazuri, în timp ce o treime din cazuri prezintă riscul, dar pot evolua bine și o treime din cazuri este rezistentă la șocuri (traumatismul n-are efect asupra comportamentului ulterior). Tratamentele stresului post-traumatic Tratamentele farmacologice Tranchilizantele și neurolepticele sedative pot fi utilizate în caz de urgență. Pentru stresul post-traumatic acut sau cronic, antidepresivele serotoninergice și carbamazepinele și-au demonstrat eficiența în câteva studii controlate și într-o meta-analiză. Debriefing-ul și intervenția imediată Debriefing-ul este o
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
ipohondrie, lentoare și anxietate; - scorul pacientei la scara lui Hamilton cu 17 itemi este de 26 și la scara lui Beck cu 21 itemi este de 32; - nu se constată nimic semnificativ la nivelul examenelor somatice; - din punct de vedere farmacologic, pacienta își administrează în ultimii cinci ani mai multe medicamente de tip SSRI, triciclice, IMAO, litium fără succes; în perioada în care face terapie de grup, farmacologia este următoarea: Lorazepam 2,5 mg, Venlafaxine 75 mg, Levothyroxine 30 gammas, Omeprazole
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]