5,941 matches
-
înnoda cu Asachi, Alecsandri, Bolintineanu și Conachi înseamnă a pacta cu accidentalul și particularul. Formele revelate ale poeziei stau mai departe, în suvenirea unei umanități clare: a Greciei, chenar ingenuu și rar, ocolind o mare. Intuiția acelui suflet e o favoare a zeilor. Excesul de umanism o întuneca. Voiajurile arheologice o amînă. După așteptări, Barrès recunoscu în fine sufletul rătăcitor al Greciei deasupra insulei Delos, ștergîndu-se ca un oval de soare. Keats, neștiutor de greacă, avea preștiința Greciei. În acest Delos
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
votat o compensație financiară consistentă Iașilor, ca reparație pentru pierderea statutului de capitală, în favoarea Bucureștiului; reparație care nici la mai bine de o sută cincizeci de ani nu s-a materializat - n.n.) Să nu se creadă că aici e vreo favoare deosebită și nemaipomenită acordată Iașilor. Acele petece de moșii despre care se pretinde c-ar fi prețuind zece milioane de lei vechi, sînt pendente, în cea mai mare parte cel puțin, de biserici din Iași; chiar și veniturile se întrebuințau
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
a "poporului" nostru". În Trepte istorice, observînd atrocitățile partidelor de stînga și a celor de dreapta sub dictaturile roșii și brune, ne propune un adevăr cît un aforism: "Mulțimile trăiesc de azi pe mîine, se bucură, cît se poate, de favorurile momentului și disprețuiesc, fără pic de spirit creștin, necazurile și păcatele vecinului. Este fără îndoială firesc și sănătos să te bucuri de pace, cu toate bunurile pe care ți le hărăzește, o dată cu dînsa și în clipa de față, norocul. Dar
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
ÎI din manualul s?u de arhitectur? ?i lucreaz?, �n 1546, la castelul Ancy-le-Franc. Inspirat din vilele rustice vene?iene, acest edificiu pierde, �n timpul construc?iei, pitorescul bosajelor ?i transparen?a galeriei cu arcade d�nd spre curte, �n favoarea unor ordon?ri clasice, stricte ?i orizontale, cu travee ritmice c?tre curte. Tot �n 1546, se construie?te noul Luvru, desenat de P. Lescot (1500-1578) pentru Francisc I. ?i aici, orizontală subliniaz? cele trei niveluri, �n ciuda a trei
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
de la Bologna (Italia) � �ncepute la sf�r?ițul Evului Mediu tot �n acest stil. �n Fran?a, �n aceast? epoc?, goticul este apreciat dintr-un punct de vedere tehnic, pragmatic, de oamenii de art? ?i politici, f?r? s? �ntruneasc? favoarea unui public, chiar restr�ns, de amatori cultiva?i. Neogoticul englez: de la pitoresc la critică social? �n Anglia, apropierea de gotic este mai �nt�i istoric? ?i arheologic?. Cu această se ocup? numero?i erudi?i că Șir W. Dugdale
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
program far, Neue Frankfurt (Frankfurt, 1925-1930) este condus de E. May (1886-1970). Spiritul ?i tipurile arhitecturale s�nt ra?ionaliste, dar compozi?ia urban? �mprumut? de la cet??ile-gr?din? engleze. M. Wagner (1885-1957), �nfocat partizan al ac?iunii statului �n favoarea chestiunii locuin?elor, traseaz? planul director al Berlinului, �n timp ce B. Taut construie?te aici cartierul Britz (1925-1930), o reu?it? remarcabil? prin tipologia ?i calitatea formelor urbane subliniate de policromie. De altfel, W. Gropius aplic? la �mp?r
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
efort aerob și anaerob. (Dragomir, M.-2001) 2.1.4. Ambianța de concurs “Omul se naște, trăiește și se dezvoltă într-un mediu ambient care-l cuprinde și care-l solicită, obligândul să se adapateze sau să-l modifice în favoarea sa” (Epuran, M., 2001). Integrarea individului într-un mediu sportive, determină formarea unor comportamente psihosociale, de statut, de rol, anumite relații preferențiale și organizatorice. Pe măsură ce individul intră tot mai mult în activitatea sportului de performanță, el se va detașa de
Tenis de masă : curs pentru studenții facultăților de educație fizică by Nicolae Ochiană () [Corola-publishinghouse/Science/91614_a_92361]
-
Despre diplomele de doctor și de inginer obținute de români la Universitatea Liberă ori la Universitatea Nouă din Bruxelles / 107 III.3. Scurte note cu privire la asociațiile studenților români de la Universitatea Liberă din Bruxelles (1904, 1925) / 116 III.4. "Schimbul de favoare" pentru studenți români de la Universitatea Liberă din Bruxelles (1919-1924) / 124 Capitolul IV. Fragmentarium epistolar. Câteva istorii ale unor studenți români de la Universitatea Liberă și de la Universitatea Nouă din Bruxelles / 133 IV.1. Un "etern" student: politehnistul Vasile Butză mereu în
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
obiectivele pe care și le propunea această societate, anume: "înfrățirea tuturor studenților și inginerilor români din Belgia prin dezvoltarea ideilor pe cale intelectuală", respectiv "ajutorul reciproc și reprezentarea intereselor studențimei române față de autoritățile belgiene și metropola"45. III.4. "Schimbul de favoare" pentru studenți români de la Universitatea Liberă din Bruxelles (1919-1924) Instituțiile centrale ale administrației de stat, dar și cele locale, îi sprijineau pe tinerii români care studiau în Belgia prin diferite mijloace: burse de studii, stipendii de călătorie, alte tipuri de
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
obținere a unor subvenții pentru studii, precum și mai multe tipuri de astfel de stipendii 46. Pentru moment, am stăruit asupra unei facilități importante pe care statul român o acordă studenților din Belgia (dar și din Franța): așa-numitul "schimb de favoare" sau "schimb avantajos". Prin adresa 1539 / 1919 Legația României de la Bruxelles informa Ministerul Afacerilor Străine și Ministerul Finanțelor că 37 de studenti români din Anvers, Bruxelles și Liège, rămași fără resurse și locuințe, au pătruns în sediul reprezentanței diplomatice și
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
de la Bruxelles informa Ministerul Afacerilor Străine și Ministerul Finanțelor că 37 de studenti români din Anvers, Bruxelles și Liège, rămași fără resurse și locuințe, au pătruns în sediul reprezentanței diplomatice și au cerut imperativ să li se acorde "schimbul de favoare", așa cum li se promisese atât lor, cât și celor din Franța 47. Ministrul României în Belgia din acel moment, Trandafir Djuvara, solicită, în cuprinsul aceleiași corespondențe, instrucțiuni pentru reglementarea situației pe lunile noiembrie și decembrie 1919. Dar ce era "schimbul
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
li se promisese atât lor, cât și celor din Franța 47. Ministrul României în Belgia din acel moment, Trandafir Djuvara, solicită, în cuprinsul aceleiași corespondențe, instrucțiuni pentru reglementarea situației pe lunile noiembrie și decembrie 1919. Dar ce era "schimbul de favoare" sau "schimbul avantajos"? Era vorba de faptul că guvernul de la București subvenționă, în baza unor convenții speciale cu Belgia (sau cu Franța, pentru că am evocat și cazul studenților de la Paris!), acolo unde studiau tinerii români, schimbul unei anumite sume de
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
de schimb pentru a fi șterși din lista (art. IX). În 1919 pe lista anexă a adresei în care se vorbea despre tulburările de la Legația României la Bruxelles, erau înscriși 64 de studenti cu drept de a primi schimbul de favoare, dintre care 15 erau rezidenți la Anvers, 13 la Bruxelles, trei la Gând și 33 la Liège49. Studenții rezidenți în Bruxelles erau: Nicolae Dariu (46, bd. Charlemagne), Mihail Kivovici (17, rue de la Ferme), Ion Stamatiade (46, bd. Charlemagne), Maurice Schoenfeld
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
Mme Stănicel Jeanne" (în total 31 de nume)51. Facem precizarea că Moritz Schönfeld, după ce obținea titlul de doctor în drept (15 iulie 1921), nu mai figură în datele Legației României de la Bruxelles printre cei ce beneficiau de schimbul de favoare 52. Acestora li se adăugau 70 de studenți și soții de studenți din lista de la Liège (deși delegatul Ministerului Finanțelor, M. Nicolau, inventariase 74 de nume; între acestea era și cel al lui Aurel Dobrescu, care se regăsea în anumite
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
și cel al lui Aurel Dobrescu, care se regăsea în anumite luni și pe lista de la Bruxelles)53. Un an mai tarziu, în documentele Legației României de la Bruxelles erau înregistrați doar doi studenți de la Bruxelles în lista beneficarilor schimbului de favoare; aceștia erau Mihail Nicolau, aflat în anul al II-lea la economie (poate doar o potrivire de nume cu delegatul Ministerului de Finanțe al României, daca nu, vreo derogare, căci, altminteri, ar fi fost o încălcare a regulamentului de care
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
nu cumva e o simplă potrivire de nume), în cele ale românilor de la Universitatea din Gând care erau beneficiari ai schimbului avantajos 56. În total, în anul universitar 1921-1922 erau înscriși peste 100 de studenți care beneficiau de schimbul de favoare (101 la 31 ianuarie 1922 și 103 la 1 iunie 1922), după cum urmează: 11 la Anvers, doi la Bruxelles, 13 la Gând (dintre care o soție de student), 70 la Liège (dintre care două studente și șase soții de studenti
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
J. Stroescu (revenit de pe lista de la Liège din 1921-1922), J. Goldenberg (ambii se găseau în anul al IV-lea și încercau să încheie și al V-lea an în același timp) și Al. Bacaloglu 59. În aceea luna schimbul de favoare mai era aprobat pentru opt studenți de la Gând și 30 de la Liège60. Datele noastre cu privire la schimbul avantajos au ca punct final anul universitar 1923-1924, când în documentele Legației de la Bruxelles se găseau 2 studenți de la Bruxelles (Stroescu și Goldenberg), 36
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
unei activități asociative. Dar asupra lor am stăruit mai îndeaproape în capitolul următor! În fine, am evocat, la încheierea acestui capitol, o formă de ajutor din partea statului român mai puțin cunoscută: pe langă burse, stipendii de călătorie etc., "schimbul de favoare" sau "schimbul avantajos" a constituit un alt mijloc de sprijin financiar pentru studenții ce mergeau la studii în străinătate. Posibilitatea unui schimb valutar mult mai avantajos decât cel practicat pe piața liberă (diferența fiind suportată de stat) era acordată atât
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
de criză. De asemenea, la începutul secolului al XX-lea s-a dezvoltat o nouă formă de ajutor, mai putin studiată până în prezent: este vorba de un schimb valutar subvenționat de stat, care se numea "schimb avantajos" sau "schimb de favoare". Guvernul aloca sume destul de importante pentru a subvenționă un schimb valutar mult mai avantajos decât cel practicat pe piața liberă, facilitate care era accesibilă studenților înscriși la studii (ce trebuiau să facă dovada asiduității la cursurile ce le urmau), cât
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
și Ministerul de Finanțe, nepaginat. 50 Ibid., Compte courant des avances faites aux étudiants roumains - Légation de la Roumanie (Crédit Général Hypothécaire et Immobilier, Bruxelles), marș, avril, măi, juin, juillet 1920. Lista nominală a studenților români din Belgia care beneficiază de favoarea schimbului redus pe 1919-1920, atașată Adresei nr. 776 / 920 inventoria 15 studenți la Anvers, 19 la Bruxelles (aici am regăsit numele celor trei Jaumotte, Moloianu, dar nu și pe cele ale lui Cohn, Eustațiu și Tissescu) și 35 la Liège
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
41, procu- ratorul Iudeei în anul 45 și prefect al Egiptului sub Nero unde a reprimat răscoala mozaicilor din Alexandria pornită în anul 66. Familia lui Filon era numai una din familiile ivrite favorizate de curtea imperială de la Roma dar favorurile se răsfrîn- geau asupra întregii comunități pe cînd egiptenii, populația băștinașă și cea mai numeroasă, aveau parte de o asuprire cruntă atît din partea stăpînilor romani cît și a cămătarilor mozaici. În Iudeea, Frăția zeloților de la Qumran defila cu flamurile tot
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
Walewski că acceptarea drapelului comun pentru Principate va determina Austria să se retragă de la conferință. Mai mult, Francisc Iosif i-a scris lui Napoleon al III-lea; el făcea apel la sentimentele sale de prietenie și îi cerea, ca o favoare personală, să abandoneze ideea steagului comun. În cele din urmă, s-a ajuns la un nou compromis și s-a decis adăugarea unei banderole albastre pentru fiecare drapel. După cum se știe, Convenția de la Paris prevedea doar o unire parțială (legislativă
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
cu condiția respectării drepturilor naturale. Astfel, Locke înlătură lista excesivă de drepturi ale suveranului, care erau enumerate de Hobbes în capitolul XVIII din Leviathan. O dată cu ele sunt înlăturate și inegalitățile arbitrare pe care le putea stabili suveranul prin acordarea de favoruri, proprietăți și funcții. Din doctrina lui Hobbes nu rezulta că inegalitățile (cea ce noi am numit "drepturile suplimentare") de care beneficiază magistrații și demnitarii sunt rezultatul unei "scheme de cooperare socială" (Rawls) care este în avantajul tuturor. De asemenea, doctrina
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
e dorința comună a tuturor cetățenilor, dezvăluia În 1910 România muncitoare. Această dorință angaja toate spiritele. Ea se manifesta În toate direcțiile, În cultură, În viața publică a țării, ca dorința comună a unui popor rechemat la viață. Argumentele În favoarea ei vin din tot atâtea direcții În pragul noului secol. De aici certitudinea Înfăptuirii sale. „Nici o inimă românească și nici o minte luminată nu s-a putut Îndoi de realizarea a ceea ce poeții numiseră până atunci „visul” nostru, „steaua” spre care
Prelegeri academice by Alexandru Husar () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92344]
-
efortul de învățare.” În primele clase ale școlii (I și II) activitatea de învățare este determinată de motive apropiate, de stimulenți externi (elevii învață ca să fie lăudați sau să nu fie certați, să-i bucure pe părinți, să obțină unele favoruri). Învățătorul, ținând seama de scopul urmărit, începe să cultive la elevi, chiar din primele clase, motivele superioare ale învățării (pregătirea temeinică pentru viață, îndeplinirea obligațiilor școlare). Acestea trebuie să devină motivul dominant al învățării. În clasele III și IV, când
Tradițional şi modern în predarea noțiunilor geografice la ciclul primar în viziunea Reformei învățământului românesc by GABRIELA VÂLCU () [Corola-publishinghouse/Science/91688_a_93224]