6,294 matches
-
balanța interesului sau științific a înclinat tot mai mult către aceste discipline, după cum se poate vedea și din lista lucrărilor sale publicate după 1870. 2.2. O personalitate de o asemenea amplititudine trebuia să aibă, fără îndoială, si o concepție filozofica. În acest sens, primele lecții de filozofie (germană) i le-a dat chiar tatăl său, Alexandru Hâjdeu, admirator al lui Hegel. Cicerone Poghirc amintește câteva nume de gânditori a caror înrâurire este evidentă: "Printre filozofii citați de el cu admirație
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
influențe, Leibnitz, Montesquieu, Helvetius ș.a. Dar cel asupra căruia revine mereu cu o admirație nestăpânita este Herbert Spencer, căruia îi dedică cel de-al doilea volum al Istoriei critice" (Poghirc, 1968, p. 82)6. Deși componentă pozitivista a concepției sale filozofice este destul de clară, trebuie precizat că lingvistul român nu împărtășea întru totul ideile curentului pozitivist atunci la modă, dovadă că a și criticat uneori această orientare. El cultiva o formă specială de pozitivism pe care o numise "pozitivism istoric". 2
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
natură, fie că era vorba de explicarea naivă a celei din urmă prin intermediul mitologiei (ceea ce înseamnă că obiectele naturale erau văzute drept obiecte culturale), fie că era vorba de încercări serioase de a explica nașterea și devenirea naturii pe baze filozofice, asadar justificate din punct de vedere rațional. De pildă, despre Aristotel s-a spus că a procedat "antropomorfic", interpretând întregul univers prin prisma acțiunilor finaliste tipic omenești. Mai tarziu, si Hegel a avut o aspirație similară: ambiția lui filozofica a
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
baze filozofice, asadar justificate din punct de vedere rațional. De pildă, despre Aristotel s-a spus că a procedat "antropomorfic", interpretând întregul univers prin prisma acțiunilor finaliste tipic omenești. Mai tarziu, si Hegel a avut o aspirație similară: ambiția lui filozofica a fost aceea de a împăca "natură" cu "ideea", sfârșind însă prin a subjuga total natură ideii absolute. Cu timpul, în știință (și apoi și în filozofie) se impune o concepție radical diferită. Nu doar că nu se mai susține
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
orice preț astfel de lucruri la Hașdeu, întrucât, de multe ori, ceea ce se prezintă la Coșeriu ca fiind deja justificat din punct de vedere teoretic, la Hașdeu se gaseste numai sub formă de intuiție. Atingem acum și o veche problemă filozofica. Pot fi studiate, adică pot constitui obiect al științei lucrurile care se află în neîncetata devenire, în neîntreruptă curgere, altfel spus fluide? Nu cumva greșește Hașdeu propunând o doctrină că noematologia ori susținând caracterul fluid al construcțiilor sintactice? Să citim
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
cuvintelor și al expresiilor. La fel, suscita interes și următoarea afirmație lapidara de la sfârșitul articolului în cauză: "prin noematologie, unde se urmărește sensul lipsit de formă, Psico-glotica se furișează în Linguistica filosofica" (Hașdeu, 1882a, p. 31). Ce anume avea noematologia filozofic în ea, fără să fie filozofie propriu-zisă, care să justifice "furișarea" în lingvistică filozofica? Ca să înțelegem, cred că ne este de ajutor un fragment din cadrul unei prime prelegeri de filologie comparativa, datând din toamnă lui 1874: Aceasta ne strămuta, d-
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
articolului în cauză: "prin noematologie, unde se urmărește sensul lipsit de formă, Psico-glotica se furișează în Linguistica filosofica" (Hașdeu, 1882a, p. 31). Ce anume avea noematologia filozofic în ea, fără să fie filozofie propriu-zisă, care să justifice "furișarea" în lingvistică filozofica? Ca să înțelegem, cred că ne este de ajutor un fragment din cadrul unei prime prelegeri de filologie comparativa, datând din toamnă lui 1874: Aceasta ne strămuta, d-lor, pe terenul filosofic, sub raportul căruia filologia comparativa, sfera fiind foarte grea și
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
August ea nu se mai întrebuința în Romă, încât avea deja nevoie de a fi comentată" (Hașdeu, 1875/1988, p. 28)41. 3.3.4.6. După ce am văzut care ar fi relațiile noematologiei, pe de o parte, cu lingvistică filozofica și, pe de altă parte, cu lexiologia (și, adaug eu, frazeologia, deși aceasta se va fi cuprins, după Hașdeu, în lexiologie, chiar dacă seamănă mai mult cu onomatologia prin caracterul ei condensat) și, de aici, cu lingvistică aplicată, sunt îndemnat să
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
Preferință unor lingviști din a doua jumătate a secolului trecut pentru cuvântul Principii când este vorba de a denumi partea generală a lingvisticii se explică, probabil, prin influența lui Herbert Spencer (1820-1903), care și-a intitulat unele din sintezele sale filozofice Principles of Biology, Principles of Psychology, Principles of Sociology. În vremea aceea nu se impusese pentru partea de generalități a lingvisticii termenul de "lingvistică generală", care a devenit aproape general prin influența lui A. Meillet și a lui F. de
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
vârsta sintezei: A.D. Xenopol, Iași, 2004; idem (coord.), A.D. Xenopol, Istoria românilor din Dacia Traiană, București, I-IV etc. 2 A.D. Xenopol, Cea dintâi a mea lucrare istorică, În Arhiva, Iași, XII, 1901, 9-10, p. 424-434. 3Idem, Scrieri sociale și filozofice, București, 1967, p. 205 (infra: Scrieri). 4 Ibidem, p. 210, 213. 5 Ibidem, p. 216. 6 Cf. Al. Zub, Ranke et la pensée organiciste dans la culture roumaine, În Nouvelles Études d’Histoire, VIII, București, 1990, p. 195-210. 7 Idem
Prelegeri academice by Acad. ALEXANDRU ZUB () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92347]
-
re)convertire. De fapt, așa cum arată Sorin Antohi, "De la Republica lui Platon până la planurile din ziua de azi de a construi sau reconstrui societăți deschise, de la paideia elinilor până la idealista Bildung a germanilor, și de la declarațiile-program ale celor mai puțin filozofice proiecte educative contemporane, școala și cetatea, educația și puterea sunt inseparabile"8. Înregimentarea intelectualului în politică - cu sau fără deținerea efectivă a puterii - nu a avut de regulă consecințe fericite. Prin renunțarea la spiritul critic și crearea unor arsenale argumentative
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
de dreapta, cu conotații politice, reprezentată de Crainic, și o aripă de stânga, asociată filozofului Lucian Blaga, cu propensiuni spre teoretizare și creație ce depășea sursele ortodoxiei, investigând psihologia populară desprinsă din folclor și mitologie sau religiile orientale și curentele filozofice occidentale 19. Ramurii de stânga i s-a datorat de fapt prestigiul literar de care s-a bucurat revista Gândirea în interbelic, deși Blaga a fost receptat de Crainic ca un intrus ce nu integra artei conceptul de etnos în
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
romanii pe capete. În Antichități iudaice același autor la XVlll,9 îi pune din nou sub ghilotina istoriei susținînd că acest curent este cauza ruinei țării, ,,deoarece Iuda și Sadoc care au întemeiat la noi cea de-a patra școală filozofică, și s-au înconjurat cu nenumărați adepți, au tulburat prin răzvrătirea lor întreaga țară, nu numai în clipa aceea, ci au sădit și rădăcinile viitoarelor nenorociri”. Chemarea deșertului ca fundament al acestui curent religios este o temă care in-cumbă numai
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
cînd, datorită răscoalelor, flăcările au cuprins chiar și sfîntul lăcaș al lui Iahwe. Boala înnoirilor cu orice preț și schimbarea tradițiilor strămoșești a dus la pieirea răufăcătorilor, Iudas și Sadduc, care au întemeiat la noi cea de-a patra școală filozofică și au avut ne-numărați adepți, au tulburat cu răzvrătirile lor întregul stat, nu numai în clipa ace-ea, ci au pus rădăcinile viitoarelor nenorociri, sădind niște dogme mai înainte ne-cunoscute de oameni. Vreau să spun cîteva cuvinte despre secta
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
situează aceste scrieri în jurul anilor 160 sau mai tîrziu. Textul sugerează că este o confruntare de idei între două școli gnostice, dar în realitate este între ebioniții ivriți din Roma și gnosticii lui Marcion care negau orice valoare religioasă sau filozofică a scrierilor mozaice precum și a unei mari părți din Evanghelii. Faptul că autorul scrierilor este investit de către apostolul Petru la conducerea episcopiei Romei, ar sugera că această frăție a ivriților dorea să-și păstreze primatul asupra iudeo-creștinilor din sînul Neamurilor
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
nu practicau nici un obicei legat de tradițiile mozaice, aveau propriile concepții despre Iisus și natura lui. Ei făceau exact ce a făcut Filon din Alexandria, peste religia geților au urmărit să așeze filozofia greacă, ajustînd teologia arimină în corsetul limbajului filozofic grec. Gnosticismul a fost răspîndit mai mult în Orient pentru că în Occident episcopii Romei au stat cu ochii și parul pe ei pînă i-au stîrpît pe la începutul secolului lll. În creștinism, după o perioadă de inițiere urma botezul care
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
lui Origene respinge lucrarea acestuia dar și a celorlalți autori pentru că era o scriere ,,credulă” și ,,lipsită de simț critic” dar ni-mănui nu i-a crăpat obrazul de rușine și în timp acest text, fără urmă de valoare morală sau filozofică, a ajuns Canonul iudeo-creștinilor. Existau de asemenea mari deosebiri de cunoaștere și de moralitate. Unii socoteau că nu este contradictoriu cu credința iudeo-creștină să meargă la circ sau la amfiteatru; alți ezitau între gnosticism și iudeo-creștinism; unii continuau să fie
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
ce grozăvii sînt descrise în pretinsele voastre scrieri sfinte, drept fapte dumnezeiești ale lui Iahwe cel întunecat? Puțin din opera lui Origene s-a păstrat prin traducerile lui Rufin și Ieronim. Concepția lui teologică era o îmbinare a tuturor tradițiilor filozofice ale vremii, un-de lumea superioară îl are pe Dumnezeu Tatăl, el zămislind pe Fiul care este imaginea sa, dar o imagine inferioară însoțită de creaturile spirituale pure care partici-pă la Logos. Aceștia se organizează într-un univers ce merge de la
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
a fost preluată de popoarele venite din munți. Filon din Alexandria ca rabin a fost principalul autor al acestor acțiuni de falsificare a istoriei și culturii Neamurilor și fiind reprezentantul tradițiilor mozaice, a scris în greacă o interpretare alegorică și filozofică a Torei pe care creștinii Neamurilor au preluat-o și moștenit-o ca pe o scriere sacră fără a recunoaște adevărul pen-tru că le-ar crăpa capul de atîta tîmpenie. Coreligionarii lui din Ierusalim și Iudeea îl considerau depărtat rău
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
membru al Academiei din Berlin în 1714. Spuneți-ne câteva dintre lucrările dvs. DIMITRIE CANTEMIR: În 1698, am tipărit la Iași lucrarea „Divanul sau Gâlceava înțelepților cu lumea” ... REPORTER: Criticii literari au spus despre această operă că este prima lucrare filozofică românească. DIMITRIE CANTEMIR: Da, este o lucrare în care prezint disputele medievale despre timp, suflet, natură sau conștiință și sugerez superioritatea omului asupra celorlalte viețuitoare. REPORTER: Pe când erați la Constantinopol ați scris lucrarea „Istoria ierglifică” despre care criticii literari au
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
structuri, motive, mijloace literare. Atent la nuanțe, erudit dar refuzând istorismul, sociologismul, estetismul dar nu și patriotismul, V. S. nu pare a avea preferințe în alegerea subiectelor criticii. Prin supralicitare, el transformă opera într-un pretext pentru digresiuni și asociații filozofice sau morale." Reeditat în ", Dicționarul nu aduce nimic nou în planul comentariului, perpetuând regretabil și o eroare de informație: anul nașterii criticului este indicat în ambele ediții drept " ianuarie ". În realitate, Vladimir Streinu - cum indică principalul său biograf - s-a
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
un unic chip instituțional, general acceptat, asigurat și, cîteodată, impus de autoritatea instituției ecleziale. Aici stă riscul cel al relativismului , dar și un posibil avantaj spiritual al libertății moderne. Căci ea lasă să transpară nu doar prin discursul teologic sau filozofic, ci în viața comunitară și de fiecare zi, în mentalitatea comună faptul că Realitatea ultimă nu e reductibilă la o instituție, oricît de venerabilă ; că doctrina și instituția religioasă sînt esențiale ca instanță mediatoare spre Adevărul ultim, dar nu îl
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
și 359b). în democrație, viața este cum o vrea fiecare Cicero : Ce înseamnă libertatea? Puterea de a trăi cum vrei Aceeași definiție a libertății se întîlnește la Sofocle, Herodot, Lysias, Isocrate, Xenofon, Demostene. Platon e un izolat atunci cînd, tematizînd filozofic libertatea, o pune în relație decisivă cu intelectul, cu gîndirea în întregul ei. în genere, libertatea este înțeleasă ca libertate de alegere, iar sensul comun al acesteia din urmă rămîne raportat în lumea greco romană nu atît la rațiune și
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
gîndirea în întregul ei. în genere, libertatea este înțeleasă ca libertate de alegere, iar sensul comun al acesteia din urmă rămîne raportat în lumea greco romană nu atît la rațiune și discernămînt, cît la voință. Chiar și pentru Platon, alegerea filozofică esențială, hotărîrea gîndirii, este un act al voinței. Ea este cea care, în filozof, se decide cu toate riscurile pentru ordinea integrală a adevărului. Filozoful este un om care își conduce întreaga viață potrivit voinței de adevăr. Așa cum le face
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
Ea se exercită atunci asupra domeniului lui mai mult sau mai puțin, completat însă cu polul lui absolut. Ea devine instrumentul necesar, dar nu suficient de acces spre realul total, spre domeniul mutabilității împreună cu Principiul lui imutabil. Pentru Platon, alegerea filozofică se face între adeziunea la un adevăr particular sau parțial (acesta sau acela, după cum este pe moment util, așa cum fac sofiștii) și adeziunea la adevăr în totalitatea lui, în ordinea lui integrală. Filozoful alege întregul cu toate părțile lui, mai
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]