5,324 matches
-
conduite ostile. Egofilia și aroganța întrețin inabilitatea de a stabili raporturi interpersonale mediate empatic și sentimente lipsite de profunzime și respect reciproc. Este descris uneori un stil superficial și rapid întrerupt de comentarii caustice. Pe fondul unei reduse toleranțe la frustrare, sunt frecvente iritabilitatea și impulsivitatea manifestă, fără vreo motivație aparentă. Antisocialul ignoră expectațiile și drepturile celor din jur, precum și normele comunitare. Sunt definitorii comportamentul manipulativ și dominator față de anturaj, cu apel constant la minciună și șantaj, dar și cu atragerea
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
diverselor activități personale. Individul are raționamente elaborate, minuțioase, care vizează detaliul, amănuntul, și ignoră scopul principal cu o evidentă lipsă de flexibilitate și spontaneitate ideativă. Ambivalența și nesiguranța de sine, teama de erori și de orice fel de pierderi cultivă frustrările și întrețin conflicte intrapsihice persistente. Au tendința de a absolutiza amănuntele și de a păstra sau colecționa lucruri care nu mai au nici măcar o valoare sentimentală. Este descrisă o tensiune permanentă în încercarea de a-și controla impulsurile negative, precum și
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
relaxării, și asumarea tuturor responsabilităților în baza convingerii că ceilalți nu sunt capabili să execute indicațiile personale, singurele valabile. În profesie și în relațiile interpersonale sunt dominatori față de subordonați și sensibili, lingușitori față de superiori. Evită intimitatea care le-ar produce frustrări sau chiar i-ar face să-și piardă autocontrolul, fapt de neconceput. Au senzația că nu fac niciodată destul; resimt oboseala cronică și incapacitatea de a se relaxa și bucura. Încăpățânarea și zgârcenia sunt congruente dorinței de câștig, însoțită însă
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
de concordanță dintre ele, devenind o contraindicație majoră a curei psihanalitice. Alte contraindicații sunt după GABBARD (2004Ă și FONAGY (2001Ă: situațiile de criză existențială, capacitățile scăzute de testare a realității, de autoevaluare și de control al impulsurilor, toleranța scăzută la frustrare, deficitul cognitiv cu substrat organic cerebral, capacitatea redusă de abstractizare dar și nivelul ridicat de pragmatism și de preferință pentru concret. Experiența clinică arată că personalitățile patologice de cluster A nu răspund la tehnicile psihanalitice, exceptând tipul schizoid care însă
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
sau instalarea unor episoade maladive ale Axei I. Astfel părinții pot contribui direct la modelarea unor comportamente adaptative disfuncționale ale copiilor sau indirect, prin stimularea și promovarea unei comunicări deschise între generații. Pot fi astfel prelucrate și depășite împreună eșecuri, frustrări, abuzuri pe care le suferă conjunctural copiii și care altfel ar putea condiționa negativ echilibrul psiho-comportamental. RUTTER și QUINTON (1984Ă remarcă faptul că prezența unor tulburări de personalitate la părinți are un impact negativ semnificativ mai sever asupra copiilor decât
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
și colab. (2000Ă descriu scăderea serotoninemiei cerebrale la femeile cu TP borderline. În toate situațiile enumerate factorii declanșatori incriminați sunt psihotraumele din perioada copilăriei cu precădere abuzurile fizice și sexuale. Pe de altă parte este binecunoscut și faptul că eșecurile, frustrările, evenimentele și schimbările negative ale vieții condiționează și diversitatea tulburărilor psihopatologice ale Axei I. Ca urmare fenomenele productive perceptuale și cognitive din puseele acute de schizofrenie pot avea același substrat neurobiologic - în acest caz dismetabolismul noradrenergic - ca și cele din
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
a remușcării. Uneori subiectul afirmă vinovăția pentru a reduce din pedeapsă, dar de obicei aruncă vina pe alții și își denunță companionii. Stima de sine este de regulă scăzută deși afișează o imagine de „demnitate”. Există o toleranță redusă la frustrare. Tinerii cu tulburări de conduită sunt instabili, cu frecvente acuze de furie. Uneori percep eronat intențiile altora ca fiind ostile și mai amenințătoare decât e cazul. Aspectele psihologice menționate mai sus, alături de potențialul agresiv major determină ca - dacă trăsăturile respective
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
și aventură, de obicei nefiind răzbunător, dar comportându-se iresponsabil. Poate fi plasat intermediar între TP antisocială și histrionică. Psihopatul resentimentar („conventous”Ă. Este un activ exploatator al altora, cu sentimente de ură, nemulțumire, răzbunare, având un permanent sentiment de frustrare, sentimentul că nu i s-a dat niciodată ceea ce ar fi trebuit să i se dea: dragoste, prestigiu, bunuri. De aceea, simte mereu un gol interior și ca animalele flămânde își urmărește prada, exploatându-i pe alții neavând rețineri în
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
ediția a doua, din 1946, s-a intitulat Viața unui băiat de țară) e un copilandru cu personalitate mijindă, care și-a pus în cap să reușească în viață. Îndărătnic, stăruitor, el compensează absența bucuriilor vârstei prin satisfacția reușitei. Dar frustrarea afectivă îl secătuiește lăuntric, resursele lui de emotivitate fiind și așa scăzute. Poate că romanul cu pretenții psihologice Om (1936) nu va fi fost doar urmarea unui pariu literar. Blocajul sau carența afectivității, puse în seama personajului feminin, constituie tema
DAMIAN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286664_a_287993]
-
pentru cercetare-dezvoltare; 2) cu practică tehnologică difuză (21%) - alocă 3% din cifra de afaceri pentru cercetare-dezvoltare; 3) cu practică tehnologică de „străpungere” (46%) - alocă 2,3% din cifra de afaceri pentru cercetare-dezvoltare. O caracteristică comună a acestor firme este sentimentul frustrării, datorat insuficientei dimensiuni și fragilității rezultatelor lor. Deși capabile să formuleze În mod clar cele două provocări strategice, expansiunea și performanța, firmele Întârzie să se mobilizeze pentru inovație, cu toate că urgența acțiunii este recunoscută. Cu cât firmele se găsesc Într-o
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
suită de stări din care nu lipsesc refugiul în visare și înseninările în sânul naturii prietene, jalea după iubirea care s-a stins, resemnarea. „Cântecele”, urzite în dorul făpturii îndrăgite, sunt tincturate de tristețea singurătății. Melancolia nu exprimă numai o frustrare afectivă, ci colorează, stins, și sentimentul zădărniciei. Între euforia unor clipe și spasmul de anxietate pe care îl provoacă vremelnicia, pătimitorul își caută un reazem în iubirea care, ostoindu-i zbuciumul, îi dă câteodată iluzia înveșnicirii. În afară de sonete, pasteluri, elegii
CIUCHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286283_a_287612]
-
și a atractivității relative a alternativelor nealese” (Festinger, 1957, p. 262) Altfel spus, disconfortul cognitiv provocat de alegerea unei alternative este cu atât mai mare cu cât alternativa aleasă este mai importantă și cu cât celelalte alternative erau mai atractive. Frustrarea intelectuală este cu atât mai puternică cu cât suntem nevoiți să optăm pentru ceva ce este necesar, abandonând altceva mai plăcut; de pildă: „Mi-ar plăcea să privesc un film interesant, dar trebuie să învăț pe dinafară cinci strofe din
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
spre exemplu jocul „ziarului vorbitor”, prin care cerem elevilor/studenților la începutul orei să-și exprime sentimentele produse de ziua respectivă acționând asupra unui ziar pe care fiecare l-a primit de la profesor (astfel, ruperea ziarului poate desemna sentimentele de frustrare pe care le încearcă persoana respectivă); ceilalți colegi vor trebui să descrie în cuvinte starea persoanei și să-i ofere acesteia ceva din starea lor (de bucurie, spre exemplu) pentru a compensa și a aduce tot colectivul la un echilibru
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
urmărește, de-a lungul a treizeci și cinci de ani, destinul unui tânăr numit Dimitrie Cantemir (evident, Secundus, cum, ironic, îl numeau colegii de liceu), personaj aparținând aceleiași familii spirituale cu a prințului Dimitrie Balș din romanul O lume pentru fiecare. Adică, frustrare pe toate planurile - copil, lipsit de afecțiunea părinților (morți, la scurt timp, unul după altul), cu o exacerbată sensibilitate și de o labilitate psihică ce-l duce inevitabil la internarea într-un ospiciu. Cartea nu este doar biografia unui ins
GHEŢIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287250_a_288579]
-
între generații, tinerii simțind mai acut nevoia de schimbare și de confort ca și de neprevăzut. Sunt copii născuți și crescuți de pildă în Italia sau Spania. Venirea lor în România la vârsta copilăriei sau a adolescenței este însoțită de frustrări și de tensiuni inclusiv cu părinții. Cum vor acționa ca adulți mai târziu nu se știe. Cert este că peisajul demografic român se îmbogățește cu tipuri provenite din alte culturi. Și aceasta va conta, indiscutabil, în relațiile sociale și în
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
de evenimente economice și noneconomice care au dus la slăbirea stării lui de sănătate, printre acești „agresori” situându-se sărăcirea masivă, degradarea infrastructurii sanitare și diminuarea drastică a stocului educațional din acest spațiu. Modul de trai plin de lipsuri și frustrări, stilurile de viață de multe ori nesănătoase, accesul redus la servicii medicale, dar și oferta săracă de astfel de servicii au condus la creșterea valorii indicilor de morbiditate și, ca o consecință logică, a valorii indicilor de mortalitate în comunitățile
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
părinții plecați sunt insuficiente), ceea ce afectează negativ personalitatea prezentă și viitoare a copilului. De altfel, printre cele mai vizibile efecte ale absenței părinților asupra copiilor se remarcă: absenteismul școlar, rezultate slabe la învățătură, acte de indisciplină, autoizolare, trăirea sentimentelor de frustrare (mai ales în plan emoțional), etichetări și marginalizări din partea colegilor, depresii, suicid. Pornind de la această realitate, oamenii de știință își pun problema viitorului familiei românești. Încă din 1978 (59), M. Voinea vorbea de o restructurare a dimensiunilor familiei contemporane, această
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
și acceptarea, înțelegerea și controlul anumitor schimbări, din partea tuturor membrilor ei. Această transformare trece printr-o etapă de tranziție în care se multiplică și se diversifică dorințele, nevoile și așteptările oamenilor pe care nu le pot împlini atunci, astfel că frustrările respective duc la conflicte și confruntări. Autorul apreciază că nu sărăcia este cea care declanșează actele de violență, ci tocmai modernizarea, dezvoltarea, iar în momentul în care acestea vor atinge parametrii vizați și actele de violență se vor diminua. Analizând
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
nu doar pe cei care au fost victime ale unor infracțiuni”. De altfel, potrivit aceluiași autor ce adaptează o schemă propusă de R. Taylor (1995), impactul infracționalității asupra populației este resimțit la nivel psihologic (prin apariția sentimentelor de teamă, a frustrărilor față de zona de rezidență, a dorinței de schimbare a acesteia), comportamental (manifestate prin interiorizare, evitarea unor locuri, reducerea șanselor de dezvoltare a unor activități economice, sociale etc.), psihosocial (creșterea neîncrederii în vecini, reducerea numărul relațiilor sociale) și economic (scade prețul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
și al ideii de personalitate ireductibilă, mișcându-se cu repeziciune și aplomb spre orice spațiu de dispută, tentat să dinamiteze coerciții și tabuuri, prezumțios, dornic de afirmare belicoasă și, deopotrivă, un sceptic malițios, care trăiește cu intensitate și obstinație sentimentul frustrării, crispat, instabil, nedăruit cu seninătate. A. investește mai mult și mai orgolios în prezența lui între contemporani decât în elaborarea operei, a propriilor „alcătuiri din hârtie”. Intelectual ubicuu, în pas cu orice noutate - dă, în 1924, cele dintâi pagini în
ADERCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285184_a_286513]
-
față de cărturarii contemporani lui. Un singur exemplu: atitudinea față de aspectele privind patria după care tânjea, reflectată în Descriptio Moldaviae. Cum se explică, mai întâi, "distanțarea" lui Cantemir de o realitate care nu îi era doar cunoscută, ci față de care avea frustrarea de a nu fi reușit să o păstorească? Este Cantemir un străin față de poporul și de cultura de origine? Are "răceala" sa motivații personale, este ea semnul unor complexe, al unei frustrări, motivate, în fond? Cred că ar fi o
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
îi era doar cunoscută, ci față de care avea frustrarea de a nu fi reușit să o păstorească? Este Cantemir un străin față de poporul și de cultura de origine? Are "răceala" sa motivații personale, este ea semnul unor complexe, al unei frustrări, motivate, în fond? Cred că ar fi o explicație facilă și total improvizată. Nicolae Iorga, atunci când discută despre aceste lucruri, despre imaginea conaționalilor săi pe care Cantemir o realizează în Descriptio Moldaviae merge în altă direcție și afirmă categoric: "De
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
de a atinge perfecțiunea odată cu izgonirea din paradis. Prin urmare, simte nevoia, dorința de a recâștiga măcar un simulacru al acelei stări aurorale, de a se plasa în aporopierea virtuții nepătate de păcat. Cee ce, firește, este imposbil. De aici, frustrarea. "Contra acestei frustrări, precizează Jacques Voisenet, el folosește animalul ca un fel de subterfugiu. El proiecteză în acesta toate calitățile și sentimentele pe care se simte incapabil să le aibă sau să le demonstreze. Ne plasăm aici la nivelul dorinței
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
perfecțiunea odată cu izgonirea din paradis. Prin urmare, simte nevoia, dorința de a recâștiga măcar un simulacru al acelei stări aurorale, de a se plasa în aporopierea virtuții nepătate de păcat. Cee ce, firește, este imposbil. De aici, frustrarea. "Contra acestei frustrări, precizează Jacques Voisenet, el folosește animalul ca un fel de subterfugiu. El proiecteză în acesta toate calitățile și sentimentele pe care se simte incapabil să le aibă sau să le demonstreze. Ne plasăm aici la nivelul dorinței, în care animalul
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Alice's Adventures in Wonderland and Through the Looking Glass) 1 Dacă acceptăm (și nu văd cum nu am putea-o face) ideea că Istoria ieroglifică este, cel puțin ca intenție inițială, o scriere autobiografică, de răscumpărare livrescă a unei frustrări politice, vom fi nevoiți să investigăm cu sporită atenție personajul central al alegoriei, Inorogul, care îl reprezintă pe însuși autorul cărții. "Mască a autorului", "emblemă autobiografică", după cum bine s-a spus2, el este personajul în construcția căruia s-a investit
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]