5,423 matches
-
Acestă stare de conflict puternic resimțit de către individ implică de cele mai multe ori mobilizarea resurselor cu scopul de a obține anumite rezultate deosebite în diferite domenii, fie dezvoltarea unor comportamente de "tip inferior": despotismul, brutalitate și alte acțiuni prejudicioase pentru semeni; * frustrarea este resimțită drept o stare de criză, predominant afectivă și apare în urma unor privări de unele drepturi, recompense, variate satisfacții. Manifestările comportamentale în cazul frustrării pot varia pe un continuu, de la cele de toleranță la frustrare (abținere) până la cele violente
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
fie dezvoltarea unor comportamente de "tip inferior": despotismul, brutalitate și alte acțiuni prejudicioase pentru semeni; * frustrarea este resimțită drept o stare de criză, predominant afectivă și apare în urma unor privări de unele drepturi, recompense, variate satisfacții. Manifestările comportamentale în cazul frustrării pot varia pe un continuu, de la cele de toleranță la frustrare (abținere) până la cele violente, agresive (în general, indivizii frustrați au tendița de a-și pierde controlul și recurg la o serie de reacții dezorganizate, haotice care facilitatează violența și
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
acțiuni prejudicioase pentru semeni; * frustrarea este resimțită drept o stare de criză, predominant afectivă și apare în urma unor privări de unele drepturi, recompense, variate satisfacții. Manifestările comportamentale în cazul frustrării pot varia pe un continuu, de la cele de toleranță la frustrare (abținere) până la cele violente, agresive (în general, indivizii frustrați au tendița de a-și pierde controlul și recurg la o serie de reacții dezorganizate, haotice care facilitatează violența și diferite acte sociale). 1.5. Factori de ordin psihopatologic și dezvoltarea
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
susținut de către unul din părinți, de obicei de către tată, sau chiar de către amândoi: tatăl este agresiv cu mama, care la rândul ei manifestă conduite ostile față de copii. Mediul agresiv poate determina un întreg sindrom antisocial la copil, factorul principal fiind frustrarea acumulată în timp și este afectată în primul rând latura atitudinal-relațională care se manifestă prin stări de apatie, indiferență accentuată față de cei din jur, o atitudine de protest față de noile influnțe exercitate asupra sa. Studiind profilul familiei autoritar-agresive, R. Vincent
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
necesar să menționăm că cel mai frecvent model părintesc implicat în acest proces paideic este tatăl bomboană (Vincent apud N. Mitrofan, 2000, p. 369) manifestă conduite și atitudini materne, ceea ce înhibă șansele copilului de a accepta și depăși, mai târziu, frustrările pe care le întâmpină, sau nu vor ști să răspundă corespunzător disciplinelor. Din perspectiva acestor părinți, copii sunt priviți ca fiind ființe supranaturale copilul idol care șocheză prin puritatea lor și care sunt adorați pentru puritatea lor. De asemenea, apare
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
care sunt adorați pentru puritatea lor. De asemenea, apare și copilul rege care este prioritar și orice dorința a lui este lege pentru părinți. Aceste conduite dezvoltate și întreținute de către părinți nu pot decât să scadă foarte mult rezistența la frustrare a copilului, ulterior acesta fiind extrem de înclinat spre delincvență tocmai din motivul că lui nu i-a fost refuzat nimic. Acestea reprezintă doar câteva aspecte ale vastului sistem delincvențial, după cum s-a văzut acesta implică un complex sistem cauzal, fiind
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
trebuință) și drive (impuls), acestea fiind surse de activare). Aceste abordări psihologice privind implicația proceselor motivatoare în actul delincvent au la bază determinarea cauzală în condițiile decalajului între cerințe și posibilități. Decalajul se resimte tensionat și în consecință apar blocaje, frustrări generate de privațiuni. Unii autori emit ipoteze că toate frustrările creează o instigare internă sau motivațională la agresiune. Ținând seama de direcția sursei motivaționale a delincvenței s-au conturat motive exogene-extrinseci ale delincvenței și motive endogene-intriseci: motivele exogene sut reprezentate
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
abordări psihologice privind implicația proceselor motivatoare în actul delincvent au la bază determinarea cauzală în condițiile decalajului între cerințe și posibilități. Decalajul se resimte tensionat și în consecință apar blocaje, frustrări generate de privațiuni. Unii autori emit ipoteze că toate frustrările creează o instigare internă sau motivațională la agresiune. Ținând seama de direcția sursei motivaționale a delincvenței s-au conturat motive exogene-extrinseci ale delincvenței și motive endogene-intriseci: motivele exogene sut reprezentate de elemente cu influența socială, ambientală exercitată asupra omului. Pornind
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
de aici. Problema justificărilor infracționale și cea a recidivei sunt prezentate pe larg, accentuându-se diferențele dintre diversele categorii de condamnați. A doua distincție este determinată de nivelul cultural al deținuților: cei cu studii sunt mai socializați, compensează prin imaginar frustrările inerente închisorii, depun eforturi pentru a se menține la un nivel acceptabil de civilizație (vorbire elegantă, îmbrăcăminte curată, politețe cu cei din jur, legături strânse familia, abonați la presă, deschiși la dialog etc.). Ceilalți sunt marcați de eșecurile existențiale înregistrate
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
neinternalizat. Astfel că acest individ își va urmări doar acele scopuri personale realizabile în timp foarte scurt, latura hedonică deținând un loc aparte. Acest raport stabilit între distresul resimțit și comportament nu e necesar să aibă o "manifestare directă", uneori frustrarea se prezintă drept motiv pentru conduita antisocială: uciderea partenerei, a copilului, a părinților etc reprezintă doar un mijloc de verbalizare a suferinței, dar nu reprezintă rezolvarea problemei cu care subiectul individual se confruntă. Criminologul român susține ideea că actul omucidar
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
analiza conduita față de covârstnici, extrem de importanți pentru acesta și își va retușa o serie de reacții în funcție de expectanțele grupului, specificul cultural al acestuia, dar și de nivelul de evoluție intelectuală a acestuia). La vârsta adolescenței, perioadă de stres și furtună frustrările resimțite sunt mult mai acute decât în alte etape de evoluție ontogenetică. Acum pot apărea conflicte interne majore, reactivări ale complexelor din copilărie, iar agresivitatea poate atinge cote paroxistice. Moralitatea, aflată în prim proces de maturare, va fi foarte sensibilă
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
din copilărie, iar agresivitatea poate atinge cote paroxistice. Moralitatea, aflată în prim proces de maturare, va fi foarte sensibilă la factorii din jur, iar nerespectarea unor condiții indispensabile: afectivitate, înțelegere, un cadru securizant, nu va permite dezvoltarea unei rezistențe le frustrare, o toleranță față de unele interdicții în vederea laturii hedonice, ceea ce va facilita dezvoltarea unor conduite iraționale. Pe un astfel de cadru vor evolua psihopatiile, diferite malformații ale personalității (personalitățile accentuate), care se vor abate semnificativ de la conduite morale apreciate ca normale
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
ieși în evidență printr-un comportament agresiv și indecent (vocabular licențios), abandon școlar, vagabondaj etc. În aceste grupuri, adolescentul sărăcit de afectivitatea familiei se va "regăsi", de fapt va fuge de realitatea din jur, de expectanțele celorlalți, dar și de frustrările resimțite și se va ascunde în spatele unor simulacre psiho-sociale. Capitolul 4 Suicidul între adevăr și eroare E. S. Shneidman (1980) definea suicidul ca fiind,,un act uman de încetare din viață, cu substanțe autoprodusă și cu intenție proprie". Se poate
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
o transformă într-o dezbinare fără sfârșit, toxică și nihilistă, profitabilă marilor partide și coalițiilor de mari partide, care „aspiră” și neutralizează ori transmută toate micile grupuri angajate într-un fel de girardiană „violență circulară”. Merită amintită în acest context frustrarea fostului președinte Constantinescu, provenit din mediul universitar, care s-a declarat trădat de intelectuali tocmai când consilierii săi încercau mai disperat să-l justifice, iar liste lungi de semnături ale unora dintre cei mai distinși oameni de știință, cultură și
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
ba chiar nedrept, o conspirație a unor dușmani pitici, invidioși pe realizările acestor personalități, gata să se răzbune pentru traumele lor istorice (cum ar fi Holocaustul). În câteva ocazii, când deschiderea unor astfel de dosare politice avea elemente de amară frustrare, oportunism și crudă ingratitudine, a fost relativ ușor de susținut că totul reprezenta o copie la indigo a scandalului politic din jurul lui Heidegger, dacă nu chiar o parodie ieftină a lui. Cu toate acestea, când sunt confruntați cu principiul că
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
Iliescu, care, povestind a n-a oară conflictul său cu Ceaușeștii, își formulează sancțiunea de a fi fost scos din CC și pus la Ape astfel : „Am fost trimis în meserie !” - ca și cum ar fi fost trimis în Siberia. Expresie mărturisind frustrarea inginerului de a cădea din condiția de apparatcik în cea de executiv. În materie de pedepsire a dușmanilor poporului, în Viața învinge se înregistrează un „progres” : ei nu mai sunt lichidați pur și simplu de „oameni de bine”, ci sunt
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
pentru caprovarzismul cineastului este personajul Ada, interpretat buimac, la întâmplare, de Ioana Crăciunescu, incapabilă a fi măcar o umbră a Irinei Petrescu. Poate că singurul merit al experienței filmice à contrecœur, pe care o reprezintă Ediție specială, este acumularea unei frustrări artistice pe care Daneliuc o face să explodeze literalmente în următorul său film, Probă de microfon (1980), poate cel mai important film de actualitate al perioadei comuniste. Eroul lui Daneliuc, interpretat de el însuși, este un cameraman TV și se
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
Crăciun. Tot așa se procedează și cu jetoanele cu mulțimi. JOC: „TITIREZUL ÎNVÂRTEȘTI ȘI ÎNVEȚI SĂ SOCOTEȘTI” NIVEL II (3-4 jucători) OBIECTIVE: Consolidarea operațiunilor de adunare și scădere în concentrul 1-10, dezvoltarea capacității de a dezvolta rapid fenomenul matematic; Depășirea frustrărilor și a neputinței; Obținerea de satisfacții imediate în mod relaxat. MATERIAL DIDACTIC: Carton de lucru dreptunghiular gen carte cu 11 steluțe pe care sunt aplicate aleatoriu cifrele de la 1-10; Un titirez împărțit în două cu inscripția „-1”, „+1”. DESFĂȘURAREA JOCULUI
Jocuri de masă by Veneţia Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/1612_a_2965]
-
celor care cunosc viața și opera marelui savant român. Inițiativa pare să fie a primului autor, Peter Manu, care-și însușește tainele profesiei medicale ca student, intern și rezident la Universitatea de Medicină „Carol Davila” București și care, datorită unor frustrări academice (pretinde el), se autoexilează în țara tuturor posibilităților, realizând extrem de rapid oarece carieră academică. Toate bune și frumoase până aici, dar domnul în cauză are o neliniște ce se transformă repede în obsesie, a cărei învolburată revărsare o încearcă
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
dincolo de scrierile paulesciene pe acest subiect (reprobabile în esența lor, fără îndoială) și fără nici o conotație pentru zilele noastre, este totuși naționalistul Paulescu care-și iubea țara și care devine extrem de vehement și virulent exact după 123, în contextul unei frustrări de proporții, generate de un furt pe care știința și comunitatea științifică internațională trebuia și trebuie să-l condamne fără încetare. Ce știa Paulescu despre acest furt? Și mai ales ce gândea el despre acest furt? astăzi când, mai evident
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
care dincolo de catedră și laborator viața lui nu a cunoscut alte dimensiuni, pentru un om la care moralitatea științifică și ținuta academică erau implicite perceptelor sale, un om pentru care realizările erau susținute de un patriotism până la sacrificiu, o asemenea frustrare, la care a fost supus este greu de conceput și acceptat. “Astfel, în timp ce unii m-au devalizat, alții caută să-mi înăbușe plângerile. Și aceasta se petrece în sânul cinstitei familii a oamenilor de știință. Odinioară credeam și propovăduiam că
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
native, ca dat natural și ar fi sursa pulsiunilor și conflictelor interioare, mai ales în situația nesatisfacerii lor. Eul ar reprezenta confruntarea Sinelui cu realitatea concretă în căutarea satisfacerii nevoilor sinelui, de asemenea sursă permanentă de tensiuni interioare din cauza lipsurilor, frustrărilor, pericolelor, agresiunii și insecurității. Supraeul ar reprezenta raportarea primelor două la ceea ce cultura și civilizația au ca efect asupra individului: constrângeri sociale, etice și morale, care la rândul lor pot fi surse de conflicte generatoare de pulsiuni cu efecte asupra
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
tendința de răzbunare care poate lua formele cele mai monstruoase, de la distrugere, incendiere, până la crime de o cruzime uneori infernală. Nu este mai puțin adevărat că există și o deviere patologică a psihicului uman când unii indivizi, ca urmare a frustrărilor, își imaginează că sunt persecutați, deposedați, furați sau oprimați, numai pentru plăcerea pe care o găsesc în răzbunare. Prin urmare, conchide Paulescu, „invidia și ura față în față cu patimile de proprietate și dominație produc cele mai groaznice conflicte sociale
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
lui artistice nu pot decât să psalmodieze propria-i deznădejde. Iată însă, că aproape inconștient ("degetele"), artistului genial, pe punctul de a ceda impulsurilor htoniene (ca om, el se supune legilor materiei și are, deci, un corp tributar durerii și frustrării), reușește să depășească acest moment, printr-o măiastra improvizație. Rezonând cu mișcarea din străfundurile sufletului, tonul lamentației se transformă, aproape imperceptibil, în imn - "marele accent poesc" - în glorificare adusă Creației și cunoașterii extatice pe care o presupune, asemănătoare experienței mistice
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
celelalte lucruri derivă din el"50. La fel, pentru Edgar Poe, "Beauty [...] is the excitement, or pleasurable elevation, of the soul" [Frumusețea [...] este acea trăire sau înălțare plăcută a sufletului]51, experiența, căreia îi adaugă însă o notă pesimista: tocmai frustrarea și durerea pricinuite de pierderea ființei iubite conduce la căutarea unei frumuseți absolute, eterne 52. Toate acestea nu fac decât să confirme natură intangibilă și spirituală a poeziei. Experiență (lecturii) îl poartă pe cititorul ce se lasă călăuzit de "lumină
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]