7,586 matches
-
de la Varșovia? Acesta „s-a alăturat și el simbolurilor identității rrome, ca o Încununare a voinței rromilor de a-și construi o patrie a spiritului care să fie recunoscută ca națiune de către toate celalalte națiuni ale lumii“ (Delia Grigore, ”Romanipe - Fundamente ale culturii romilor“). - Începând cu anul universitar 1992-1993, Facultății de Sociologie și Asistență Socială a Universității din București i-au fost alocate de către Ministerul Educației și Cercetării 10 locuri distincte pentru candidații de etnie rromă? Tot din acel an limba
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
coordonatoarea unei lucrări de sinteză și de amplă colaborare, care încearcă să acomodeze acquis-ul științific al didacticii generale la realitatea intrinsecă a didacticii speciale a limbii și literaturii române. Capitolele lucrării sunt, de aceea, concepute și dezvoltate după următoarea structură: fundamentele teoretice de didactică generală urmate de aplicații și implicații la nivelul didacticii limbii și literaturii române. Uneori spațiul acordat fundamentelor generale excedă celui afectat aplicațiilor în didactica specială, raportul fiind defavorabil dezvoltării disciplinei DLLR (cf. cap I., II., III etc
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
intrinsecă a didacticii speciale a limbii și literaturii române. Capitolele lucrării sunt, de aceea, concepute și dezvoltate după următoarea structură: fundamentele teoretice de didactică generală urmate de aplicații și implicații la nivelul didacticii limbii și literaturii române. Uneori spațiul acordat fundamentelor generale excedă celui afectat aplicațiilor în didactica specială, raportul fiind defavorabil dezvoltării disciplinei DLLR (cf. cap I., II., III etc). Suplinirea acestei abordări în plan teoretic se face prin alocarea a două mari capitole, VII și VIII, (care acoperă 152
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
exprimării orale și scrise la elevi, în: LL, nr. 1, 1982, [75] CIOLAC, MARINA, La conscience communicative des élèves; une tentative d’approche sociolinguistique, în: RRL, 27, nr. 5, 1982, p. 397-408. [76] COMAN, ȘORA, Limba și literatura română ca fundament al instrucției și educației. Concursuri școlare - întreceri stimulative ale competențelor și competitivității, în România liberă, an 47, nr. 13796, 16 martie, 1982, p.2. [77] COMĂNESCU, IOAN; POP, ALEXANDRINA, îndreptar pentru predarea ortografiei în gimnaziu [de Melente Nica și Silvius
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
maghiară. București, Editura Didactică și Pedagogică, 2003, 224 p. [100] SURDU, IOAN. Preabecedar / Ioan Surdu, Ioan Dănilă. - Bacău : Egal, 2003 [101] TĂMĂIAN, IOANA, Predarea gramaticii în gimnaziu, astăzi, Revista Perspective, nr. 6/2003, [Cluj], p. 28-30. [102] TODOR, ERIKA MARIA, Fundamentele psihopedagogice și lingvistice ale managementului învățării în contextul modelului comunicativ funcțional, Revista Perspective, nr. 6/2003, [Cluj], p. 23-28. [103] TODORAN, DIANA, Limbă și comunicare în manualele de limba și literatura română și de limba engleză pentru clasele a IX
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
probabil să fi determinat o asemenea solicitare. Contextul a făcut însă ca modalitatea de exprimare a acestei dorințe să aibă un sens mai profund, ce coincide cu o orientare fundamentală a modernității: a face din Om obiectul oricărei cercetări și fundamentul tuturor orientărilor. Situația, discret melodramatică, mi-a orientat atenția asupra raporturilor pe care egoismul justificat al copilului meu le releva ca fiind de fapt ale omului modern, acesta dorind să se bucure de toată atenția, să fie subiectul și obiectul
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
ar fi eul în toată povestea? * G. Liiceanu sugerează (Ușa interzisă, p. 179) două forme de raportare a existenței la trecerea timpului (cu mențiunea că existența înglobează deja o raportare la timp): împlinirea și destrămarea. Cred că ele pot constitui fundamentele unei construcții axiologice. * Am avea nevoie de o redefinire a conceptului de artist (și, în mod subsecvent, poate chiar a celui de artă). O definiție care să-i prezinte rolul, să-i descrie intervenția esențială în câmpul "vederii" spirituale, deschiderea
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
o aduce cu sine știința. * Omul este prins între biologie și cultură. O cultură este caracterizată și de locurile comune pe care ea le vehiculează; pe baza lor oamenii își fundamentează deseori opiniile, uitând să le mai pună în discuție fundamentele. Poate de aici derivă și farmecul fenomenologiei, ca meditație asupra cotidianului, deci a unei regiuni de locuri comune. * Contopim mult prea ușor termenii evoluție și progres, luând drept capăt final al evoluției starea noastră actuală și considerând (ajutați și de
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
rânduri, ci modulațiile ființei pe diferite intervale. * Descoperirile științei aruncă în aer categorii tradiționale. Spre exemplu, termenul de mamă încetează să mai aibă o definiție precisă odată cu apariția mamelor surogat, donatoarelor de ovule etc., semn că știința își înghite treptat fundamentele metafizice, deschizând către alt tip de întemeiere. * Perspectiva ustensilică pe care o avem continuu asupra lucrurilor, lansată ca interpretare a cunoașterii omenești de M. Heidegger, pare să fie limitată, știința fiind una din excepții. Mă gândesc, spre exemplu, la numeroasele
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
că ideatica (poate chiar ideologia) propusă prin intermediul criticii ar putea să nu fie evidentă pentru cel care o promovează ar trebui să slăbească aderența etichetei pe care ne grăbim să i-o lipim. * În intertextul actualelor critici pot fi regăsite fundamentele unor viitoare așezări sociale. Costumul este simbolul caracterului: odată îmbrăcat ar trebui să reamintească respectarea tuturor regulilor. El constituie "uniforma" civilizației. * Forța, consensul și manipularea sunt trei dintre ingredientele necesare oricărei puteri politice. De modul dozării fiecăreia dintre ele ține
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
unor plăceri ce-și au geneza în "comportamentul corect evolutiv". Dintr-o perspectivă metafizică putem observa că Frumosul își are geneza în zona Binelui. Mă simt mai apropiat de teoria inteligent design-ului decât de cea creaționistă, în special pentru fundamentele explicative pe care le găsesc în teoria evoluționistă. Teoria inteligent design-ului reușește să împace (deocamdată) abordarea predominant emoțională (de unde-mi vine orientarea către credință) cu cea pretins rațională, aflată în căutare de teorii explicative. (Cu mențiunea că mă atrage
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
nefiresc, numele de progres. Tăria credinței în Dumnezeu stă exact în faptul-de-a-crede, care donează un centru de orientare și constituie un factor stabilizator al ființei. Absența credinței nu are chipul ateismului, ci al anarhiei, omul fără de credință fiind lipsit de fundament. De aceea, modernitatea a avut nevoie de umanisme care denotă, toate, încercările omului de a-și fi propriul fundament. Heidegger consideră că un ustensil iese în evidență, rupând șirul trimiterilor cotidiane, abia când se strică. Motivul pentru care nu ne
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
constituie un factor stabilizator al ființei. Absența credinței nu are chipul ateismului, ci al anarhiei, omul fără de credință fiind lipsit de fundament. De aceea, modernitatea a avut nevoie de umanisme care denotă, toate, încercările omului de a-și fi propriul fundament. Heidegger consideră că un ustensil iese în evidență, rupând șirul trimiterilor cotidiane, abia când se strică. Motivul pentru care nu ne putem plictisi în România: e plină de oameni care sar în ochi, de existențe țipătoare, de strident. * Critica românilor
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
de vedere. * Ordinea introdusă de raționalitatea modernă este cea a cantității și utilității, ea dând noul chip al lumii ce stă sub semnul lui "Cât?" și "Pentru ce?" Chiar și timpul cade pradă acestor criterii de evaluare. * Instituirea omului ca fundament pentru tot ceea ce există începe odată cu metoda lui Descartes, cu organizarea cunoașterii pornind de la intuițiile cele mai simple, ordonate apoi după reguli. Din acel moment punctul de plecare (și capătul final) îl constituie omul, renunțându-se la contextul metafizic, la
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
-l generează în sânul ei știința este specialistul, caracterizat de o foarte bună cunoaștere a unui domeniu limitat de probleme. În felul acesta devine imposibilă orice autoritate individuală, totul căzând sub control colectiv (adică impersonal); inclusiv puterea. Pe această cale fundamentele științei se mută de la persoane la comunități; odată cu asta iau naștere "castele" specialiștilor, ce tind să-și impună punctele de vedere, constituind moduri oficiale de a gândi variatele domenii ale științei. Însă, în final, tot persoanele fac salturile deschizătoare de
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
din iluziile nemuririi pe care modernitatea a plăsmuit-o, în efortul ei de a reclădi o lume fără Dumnezeu. De aceea, orice carte e o mărturie a păcatului orgoliului autorului ei, dezvăluindu-i secreta aspirație de a-și fi propriul fundament. * Modestia înseamnă a-ți fi suficientă propria "piele" pentru întreaga existență, spațiul libertății tale fiind dat de limita până la care-o poți întinde. * Chipul destinului nostru e dat de posibilii proprii iviți de-a lungul existenței. E ceea ce ne este
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
știință este marcat de finalul tragic al experimentelor secolului XX. * Postmodernismul este expresia unei "dispoziții afective sociale", anume pesimismul, așa cum modernitatea este dominată de un optimism social ce ia chipul progresului. Nu doresc negarea rațiunii, ci așezarea ei pe alte fundamente, care să facă vizibile și zonele mari de iraționalitate (cel puțin aparentă) manifeste în existența noastră. Sunt animat de speranța smulgerii rațiunii din statutul de armă și argument pentru diverse tipuri de dominare și oprimare politică, prin evidențierea contextelor care
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
la timpul liber: avem o așteptare a lui, ne imaginăm ce-am face dacă am fi liberi în timp ce muncim etc.; timpul liber se petrece, în vreme ce perioada de lucru este un timp ce parcă stă în loc. * În modernitate nu individul este fundamentul tuturor lucrurilor, ci societatea. Asta implică o depersonalizare, ce permite o continuă reinterpretare a omului în funcție de interesele puterii. * Existența pendulului dă seama de dorința noastră de a substanțializa timpul, de a-i da o formă perceptibilă, vizuală. * Cât timp a
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
comunismul cât neînchegarea noastră ca nație, întârzierea cronică în Istorie, mișcându-de continuu în urma Occidentului și la mare distanță de el. După atâtea neamuri perindate prin acest spațiu comunitarul noi pe care ar trebui să-l formăm ca români are un fundament predominant lingvistic. Dacă modernitatea n-ar fi impus moda statului național cred că ne-am fi zbătut și acum la periferia altor națiuni. Un popor nu se face pentru că așa e moda, ci datorită chemării pe care o au diferite
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
de neînchegarea societății românești. Într-o lume în care toate ar fi ordonate mă tem că mi-ar da ghes plictiseala, lipsindu-mi situațiile asupra cărora să-mi exercit simțul critic. Nu poți să-ți critici țara, zguduindu-ți astfel fundamentule, decât în contextul unor aspirații de civilizație. * Miracolul acestui neam îl constituie supraviețuirea ca popor în condițiile unei vizibile neînchegări comunitare. Din perspectiva unui misticism al românității cred că e ceva particular în această limbă dacă ne-a făcut posibilă
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
cu mintea formată pe căutarea Lui Dumnezeu, sufletul său căpătându-și forma în elanul acestei tinderi către Divinitate, se trezește aruncat în anonimatul impersonalului se (care este chiar modul de-a fi al societății) și nevoit să-și fie propriul fundament. Pentru a-i lăsa o rază de speranță ideologiile modernității dezvoltă un surogat al mântuirii: Progresul, ce-și așteaptă continua venire în orizontul viitorului. Este momentul în care copiii devin mediatori ai mântuirii personale, ei fiind calea de acces la
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
comportamentele de ajustare colectivă. Această dimensiune privește comportamentele relaționale dezvoltate față de ierarhie, dar și de colegi, precum și atitudinile față de muncă. Analiza factorială realizată pe datele culese într-o sută de întreprinderi permite degajarea a două dimensiuni: • integrarea colectivă. Ea "determină fundamentele încorporării indivizilor într-un mediu de lucru". Două moduri de integrare se diferențiază: un mod de integrare prin reguli care valorizează statutul vs. un mod de integrare prin interacțiune care privilegiază dezbaterea în grupuri; • sociabilitățile. Se opun situațiile de relații
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
textele predecesorilor sunt depășite ca univers al discursului, ori că necesitățile sale discursive presupun părăsirea temelor-cheie ale clasicismului grec. 5. Persoană și natură Cadrele în care a evoluat filosofia bizantină au fost într-o măsură hotărâtoare stabilite de distincția de fundament între natură sau esență și persoană sau ipostas. O astfel de distincție era imperioasă în contextul noii viziuni despre realitate pe care o aducea creștinismul. Istoria formulării și folosinței sale este interesantă pentru că ne spune multe despre calea pe care
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
putința unei mai adecvate surprinderi a comple¬xității și dificultății problemei. Arie este un personaj care a jucat, prine reacție la erezia sa, un rol important în conturarea unei doctrine bizantine a înțelegerii trinitariene a divinității. Orientarea sa își găsește fundamentul într-un monoteism ebraic radical, nedeclarat, însă ceea ce contează pentru evoluția înțelegerii ideii de triunitate este că argumentările sale au exploatat un raționalism de inspirație greacă, insistând pe caracteristicile pe care o descriere corectă a ideii de divinitate trebuie să
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
tip creștin nu mai este de esență intelectualistă. Interesant însă este faptul că nu putem vorbi de o înțelegere a apofatismului comună majorității autorilor bizantini, deoarece el a îmbrăcat diverse nuanțe și accentuări, cu toate că și-a păstrat anumite aspecte de fundament, printre care și această lipsă a dimensiunii intelectualizante. Totuși, în principiu, apofaticul își are întemeierea într-o experiență intelectuală a eșecului gândirii în fața a ceea ce este dincolo de ceea ce poate fi conceput. Mai mult, calea negativă în gândire consemnează o transcendere
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]