5,157 matches
-
fără informație și comunicarea ei. Cantitatea de informație este în continuă creștere și aceasta este caracteristica evoluției societății umane, care se află în faza societății informaționale. „Alimentarea” oamenilor cu informația de care au nevoie are darul de a duce la generarea unor noi și noi fapte, adică tot informație, dar nouă. Lumea în care trăim se află într-o continuă schimbare, asistăm astăzi la un proces de tranziție de la societatea industrială, la societatea informațională. Dar ce înseamnă o societate informațională? În privința
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
le vor folosi pentru luarea deciziilor. Sistemul informațional este cel care transformă intrările în ieșiri, trei etape fiind implicate în procesul de transformare: etapa intrării în sistem sau colectarea datelor; etapa prelucrării sau procesarea datelor; etapa ieșirilor din sistem sau generarea informațiilor. Componentele generale ale unui sistem informațional Finalitatea sistemului informațional este furnizarea de informații sub o formă direct utilizabilă, la momentul oportun, în scopul asigurării unei bune funcționări a sistemului operațional, precum și al luării deciziilor la diferite niveluri. Utilizatorii informațiilor
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
compararea datelor cantitative. Gestionarea datelor: memorarea datelor în baze de date și fișiere; actualizarea datelor pentru reflectarea ultimelor evenimente; restaurarea datelor prin accesare și sortare; controlul și securitatea datelor, care presupune validarea datelor (amintită anterior), autorizarea, verificarea și revizia lor; generarea (producerea) informațiilor, în scopul folosirii de către utilizatori, care presupune: • raportarea prin pregătirea rapoartelor cu ajutorul datelor prelucrate și/sau stocate; deseori este necesară analiza și interpretarea lor; • comunicarea, adică transmiterea efectivă către utilizatori. Misiunea sistemului informațional este de a sprijini procesele
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
activităților lanțului valoric informațional prin ciber-marketing. În ciber-marketing se realizează, suplimentar, contextul, mediul virtual. Drumul către ciber-marketing se realizează prin intermediul marketingului electronic.<footnote I. Radu, M. Ursăcescu, D. Vlădeanu, M. Cioc, S. Burlacu, Informatică și management, Editura Universitară, 2005. footnote> Generarea conținutului va fi întotdeauna bazată pe tehnica digitală. Prelucrarea conținutului este în cele din urmă o problemă a instrumentului prin intermediul căruia are loc comunicarea sau informarea. Comunicarea poate avea loc cu ajutorul combinației unor instrumente diferite: telemarketing, videotext, CD-ROM sau internet
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
furnizorilor, standardizându-se organizarea cu două niveluri: centru de ajutor (helpdesk), respectiv entitățile organizaționale, specializate pentru realizarea problemelor tehnice. Proiectanții de produse program, din întreprinderile de produse program, au la dispoziție instrumente avansate pentru planificarea proiectului, analiza aplicației, proiectarea soluției, generarea automată a programului și asistarea automată a încercării produsului program. Industria de programe furnizează produse nemateriale, ca și industria de conținut informațional. Se constată creșterea rolului furnizorului pentru asigurarea aplicațiilor și a infrastructurii necesare, clientul concentrându-se pe activitățile specifice
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
concepută, baza de cunoștințe prezintă atributele unei memorii organizaționale extinse, menită să susțină cognitiv proiecte autonome specifice și să beneficieze cumulativ de rezultatele lor. Mizele strategice enunțate mai sus angajează actorii organizaționali în comportamente articulate sinergic, și anume de co-elaborare (generare interactivă de cunoștințe noi), co-învățare (validare reciprocă a noilor achiziții cognitive), cogestiune a cunoașterii capitalizate. Ele se referă la cunoașterea organizațională ca resursă, dar și ca proces, antrenând situarea actorilor care le animă într-un cadru comunitar; relațiile dominante aici
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
valoarea așteptată de către stakeholderii organizației. Învățarea este considerată una dintre modalitățile importante prin care se poate construi organizația bazată pe cunoaștere și pentru care liderii sectorului public au o responsabilitate foarte mare, având în vedere reducerea decalajului față de țările dezvoltate. Generarea și utilizarea cunoștințelor nu este un lucru simplu, așa cum se întâmplă cu majoritatea resurselor intangibile. Imaginea sau reputația organizației, cultura organizațională sunt doar câteva exemple de domenii în care liderii din administrația publică întâmpină dificultăți substanțiale în gestionarea elementelor dematerializate
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
independent de resursa umană, considerând că există distanțări clare între cele două categorii de resurse și ele pot fi și chiar se recomandă a fi tratate separat. În opinia noastră, cele două resurse le vedem aflate într-o strânsă interdependență. Generarea și utilizarea cunoștințelor sunt realizate de către oameni și este necesar ca, pragmatic, să le avem pe ambele în vedere atunci când discutăm de organizația sau de managementul bazat pe cunoștințe.<footnote Gh. Gh. Ionescu, A. Toma, Cultura organizațională și managementul tranziției
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
avem. În același timp, asistăm la o avalanșă de abordări care, mai mult ca o modă, cosmetizează concepte sau mecanisme diferite sub umbrela de management bazat pe cunoștințe. Apar astfel discrepanțe majore între formă și fond, cu singurul efect de generare de confuzii și de percepere deformată a unui concept de o valoare indubitabilă. Deși tot mai multe organizații se prezintă ca practicând managementul bazat pe cunoștințe, este lesne de observat că în cadrul lor nu există încă o explicitare a termenilor
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
și expectativitatea: 1. stabilitatea (S): se referă la caracteristica PGS de a atenua șocurile generate de variațiile la interfața dintre procesul economic și mediul economic și de a produce propriile output-uri într-o marjă de variație acceptabilă; -mod de generare: combinarea autonomiei relative (AR) cu continuitatea (C) calcul logic: 2. alternativitatea (AL): se referă la caracteristica PGS de a „glisa” în mod dinamic și în timp real, între elementele atomice ale structurii proprii, așa încât convertirea output-ului procesului în acțiune
Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Mihail Dimitriu, Diana Viorica Lupu, Romulus Cătălin Dămăceanu, Cristina Gradea, Alexandru Trifu, Mioara Borza, Alexandru Burtea, Alina Răileanu, Alin Brădescu, Laura Diaconu, Marinela Geamănu, Viorica Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2355]
-
2. alternativitatea (AL): se referă la caracteristica PGS de a „glisa” în mod dinamic și în timp real, între elementele atomice ale structurii proprii, așa încât convertirea output-ului procesului în acțiune să nu fie periclitată de eventuale accidente; -mod de generare: combinarea analiticității (A), cu combinarea intra-sistem (CIS) și cu redundanța (R) -calcul logic: 3. eficacitatea (E): se referă la caracteristica PGS de a adapta costul de oportunitate al tranzacției de convertire a output-ului în acțiune cu acțiunea dorită
Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Mihail Dimitriu, Diana Viorica Lupu, Romulus Cătălin Dămăceanu, Cristina Gradea, Alexandru Trifu, Mioara Borza, Alexandru Burtea, Alina Răileanu, Alin Brădescu, Laura Diaconu, Marinela Geamănu, Viorica Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2355]
-
A), cu combinarea intra-sistem (CIS) și cu redundanța (R) -calcul logic: 3. eficacitatea (E): se referă la caracteristica PGS de a adapta costul de oportunitate al tranzacției de convertire a output-ului în acțiune cu acțiunea dorită; -mod de generare: combinarea analiticității (A) cu alternativitatea (AL) -calcul logic: ER&CIS&AR&AAL&A 4. expectativitatea (EX): se referă caracteristica PGS de a anticipa evoluții în structura și capacitatea domeniului de intervenție; -mod de generare: combinarea alternativității (AL) cu transparența (T
Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Mihail Dimitriu, Diana Viorica Lupu, Romulus Cătălin Dămăceanu, Cristina Gradea, Alexandru Trifu, Mioara Borza, Alexandru Burtea, Alina Răileanu, Alin Brădescu, Laura Diaconu, Marinela Geamănu, Viorica Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2355]
-
acțiune cu acțiunea dorită; -mod de generare: combinarea analiticității (A) cu alternativitatea (AL) -calcul logic: ER&CIS&AR&AAL&A 4. expectativitatea (EX): se referă caracteristica PGS de a anticipa evoluții în structura și capacitatea domeniului de intervenție; -mod de generare: combinarea alternativității (AL) cu transparența (T) -calcul logic: Prin urmare, mulțimea predicatelor necesare ale unei politici guvernamentale sustenabile va fi următoarea: Se vede imediat faptul că , ceea ce era o condiție teoretică anunțată deja anterior.
Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Mihail Dimitriu, Diana Viorica Lupu, Romulus Cătălin Dămăceanu, Cristina Gradea, Alexandru Trifu, Mioara Borza, Alexandru Burtea, Alina Răileanu, Alin Brădescu, Laura Diaconu, Marinela Geamănu, Viorica Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2355]
-
repetat pentru cel de-al doilea subeșantion, validând schema identificată. Studiul lor a fost folosit în mai mult de 15 studii ulterioare, majoritatea confirmând validitatea tipologiei (sau cel puțin a primelor două categorii). Analiza cluster este folosită, de asemenea, la generarea de ipoteze prin explorarea datelor, ca și la testarea ipotezelor prin validarea unor tipologii obținute prin alte proceduri. De exemplu, o editură care dorește să lanseze un nou produs cultural poate presupune că piața cititorilor este segmentată în mod logic
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
fibroblaști, celule epiteliale și endoteliale cu extravazare leucocitară [21,84], a activității de tip NK (Natural Killing), a citotoxicității mediate de anticorpi și a citotoxicității mediate de limfocitele T [84]. Contactul TCR cu celulele purtătoare a unor antigene specifice determină generarea de semnale intracelulare care vor determina conversia LFA-1 într-o formă de mare afinitate pentru ICAM-1. Astfel se reglează adeziunea mediată de ICAM-1/LFA-1 într-un mod dependent de antigen [84]. Toate cele de mai sus arată că ICAM-1 și
Tratat de diabet Paulescu by Cristian Guja, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92235_a_92730]
-
Stimularea creării de noi firme de turism și stimularea și diversificarea economiei locale, în special în Borșa; Încurajarea producerii locale de produse de artizanat, din lemn etc.; Găsirea de noi piețe externe pentru desfacerea produselor turistice; • Îmbunătățirea standardelor de viață; Generarea de beneficii din taxe locale; Oportunitatea pentru angajați de a învăța noi meserii/activități; Creșterea sentimentului pentru conservarea ariilor protejate și a comunităților locale. Protejarea moștenirii naturale și culturale se face prin: • Protecția proceselor ecologice, în special prin reducerea defrișării
ROLUL COMUNIT??ILOR LOCALE ?N DEZVOLTAREA TURISMULUI DIN PARCUL NA?IONAL MUN?II RODNEI - REZERVA?IE A BIOSFEREI by John Samad SMARANDA () [Corola-publishinghouse/Science/83108_a_84433]
-
pe unitatea de greutate în raport cu fibrele rapide; - bogate în sarcoplasmă, mioglobină, mitocondrii, enzime oxidative; - sărace în activitate miofibrilară ATP-azică, cu sistem T și reticul sarcoplasmic slab reprezentat; - constituie așa-zișii mușchi roșii, adaptați în principal pentru rezistență, mai ales pentru generarea energiei în condiții de aerobioză și a unei contracții prelungite. B. Fibrele rapide (tip II, cu contracție rapidă, „fast-twitch”) cu următoarele caracteristici: - diametru și număr de capilare pe unitatea de greutate de două ori mai mici decât fibrele lente; - sărace
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92217_a_92712]
-
calciu în sarcoplasma peri miofibrilară, se activează forțele de interacțiune dintre filamente și se declanșează contracția. Energia necesară continuării contracției provine din hidroliza ATP-ului muscular în ADP. 3.1.2. Etapele procesului contracției musculare 1. Inițierea contracției musculare presupune generarea potențialului de acțiune și propagarea acestuia de-a lungul fibrei musculare. Potențialul de acțiune în mușchiul scheletic este datorat aproape în întregime deschiderii bruște a canalelor rapide de sodiu existente în abundență în structura sarcolemei. Închiderea acestora se face de
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92217_a_92712]
-
atât contracției cât și relaxării musculare. 3.2. Contracția mușchiului striat cardiac 3.2.1. Mecanismul molecular al contracției musculare cardiace este similar cu cel al mușchiului striat scheletic (glisarea miofilamentelor). 3.2.2. Etapele contracției musculare presupune de asemenea generarea și propagarea potențialului de acțiune și cuplarea excitației cu contracția. Există însă câteva particularități: (1) Existența platoului și durata mare a potențialului de acțiune. Această particularitate se datorează faptului că potențialul de acțiune miocardiocitar este generat de două tipuri de
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92217_a_92712]
-
participanții la o anumită grevă aparțin unei secții sau unui atelier. Chiar dacă indicatorul este denumit „de localizare a grevei“, aceasta nu Înseamnă că, dacă la o secție sau un atelier ponderea este mai mare, acolo se localizează greva sub aspectele generării ei. Aspectele menționate la gradul de conflictualitate constituie, În realitate, variabile ale volumului și calității muncii cu reflectare directă În performanțele economico-financiare ale firmei, deoarece timpul de muncă, cu toate aspectele care-l caracterizează, se reflectă În rezultatele firmei. Indicatorii
[Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
Capitolul I Dispoziții generale Articolul 1 (1) Cercetarea științifică, dezvoltarea tehnologică și inovarea, denumite în continuare cercetare-dezvoltare-inovare, sunt activități creative cu rol fundamental în generarea și susținerea progresului tehnic în domeniile agriculturii, silviculturii, industriei alimentare, acvaculturii, protecției mediului și dezvoltării rurale, denumite în continuare domeniul agricol. ... (2) Cercetarea-dezvoltarea-inovarea în domeniul agricol constituie prioritate națională susținută de stat, fiind organizată ��i coordonată potrivit reglementărilor legale în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/209380_a_210709]
-
Alin. (1) al art. 2 a fost modificat de pct. 1 al art. I din LEGEA nr. 72 din 3 iunie 2011 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 399 din 7 iunie 2011. (2) Cercetarea-dezvoltarea-inovarea sunt activități care au ca scop generarea, gestionarea, valorificarea și implementarea rezultatelor cercetării științifice și ale dezvoltării tehnologice, în mod deosebit privind materialele biologice valoroase, tehnologiile de cultură vegetală, de creștere și îngrijire a animalelor, transformarea resurselor agricole în produse alimentare, utilizarea rațională și conservarea resurselor naturale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/209380_a_210709]
-
în situațiile financiare a elementelor monetare, creanțelor și datoriilor, la cursuri diferite față de cele la care au fost înregistrate inițial pe parcursul perioadei sau față de cele care au fost raportate în situațiile financiare anterioare. Veniturile din dobânzi se înregistrează pe masura generării veniturilor respective. 2.3. Conținutul grupelor de venituri Contabilitatea veniturilor se ține pe grupe de venituri, după natură și sursa lor. Principalele grupe de venituri sunt: venituri din activități economice, alte venituri operaționale, venituri din producția de active fixe, venituri
EUR-Lex () [Corola-website/Law/214181_a_215510]
-
este disponibil în comerț în │concentrații diferite. Forma concentrată are un │conținut minim de 96,0 % Descriere Lichid uleios, foarte coroziv, clar, incolor │sau ușor maroniu Identificare │ A. Teste pozitive pentru acid │ și sulfat B. Solubilitate │Miscibil cu apa, cu generare de multă căldură, │de asemenea cu etanolul Puritate │ Cenușă Nu mai mult de 0,02 % Substanțe reducătoare Nu mai mult de 40 mg/kg [sub formă de SO(2)] Nitrat Nu mai mult de 10 mg/kg [pe bază H
EUR-Lex () [Corola-website/Law/214616_a_215945]
-
este disponibil în comerț în │concentrații diferite. Forma concentrată are un │conținut minim de 96,0 % Descriere Lichid uleios, foarte coroziv, clar, incolor │sau ușor maroniu Identificare │ A. Teste pozitive pentru acid │ și sulfat B. Solubilitate │Miscibil cu apa, cu generare de multă căldură, �� │de asemenea cu etanolul Puritate │ Cenușă Nu mai mult de 0,02 % Substanțe reducătoare Nu mai mult de 40 mg/kg [sub formă de SO(2)] Nitrat Nu mai mult de 10 mg/kg [pe bază H
EUR-Lex () [Corola-website/Law/214606_a_215935]