56,594 matches
-
asupra procesului de schimbări instituționale. Legitimitatea acțiunii statului nu se poate rezumă la problemele de gestiune sau eficacitate, ci trebuie să aibă în vedere interacțiunile dintre nivelul global și local, să țină cont de accelerarea și influența fenomenelor teritoriale asupra gestiunii publice și să pună la punct strategii de inovare și dezvoltare care vor permite serviciului public să-și asume misiunea conferită de societate. Asocierea societății civile, dezvoltarea parteneriatului public-privat, renunțarea la gestiunea pe verticală a colectivităților fac necesară construirea unui
Managementul public by Doina Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/1109_a_2617]
-
cont de accelerarea și influența fenomenelor teritoriale asupra gestiunii publice și să pună la punct strategii de inovare și dezvoltare care vor permite serviciului public să-și asume misiunea conferită de societate. Asocierea societății civile, dezvoltarea parteneriatului public-privat, renunțarea la gestiunea pe verticală a colectivităților fac necesară construirea unui nou model de elaborare a strategiei de reformă în administrația publică, care poate juca un rol motor asupra dinamismului social și care va deschide un nou câmp de acțiune autorităților publice ancorate
Managementul public by Doina Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/1109_a_2617]
-
ale sectorului public. Bineînțeles, asemenea tabu-uri sunt provocatoare de rezistență față de schimbare, în măsura în care proiectele de schimbare sunt adesea legate de luarea în considerare a mediului și de căutarea obținerii unei eficiente. d) Factori comportamentali • Absența stimulărilor individuale Sistemele de gestiune a resurselor umane în cadrul sectorului public sunt, în mod tradițional, bazate pe principii de egalitate, pe criterii colective universale și cad în sarcina serviciilor centrale care nu întrețin un raport direct cu funcționarii. Comportamentele acestora din urmă nu sunt în
Managementul public by Doina Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/1109_a_2617]
-
fi necesară pentru pregătirea fazelor ulterioare punerii în practică a schimbărilor, constituie una din cauzele frecvente de eșec pe termen lung. Conceperea schimbării se cantonează în jurul punerii sale în practică, ceea ce conduce la mobilizarea forțelor odată cu lansarea să, neglijând însă gestiunea urmăririi și actualizării în timp a schimbărilor operate. • Lipsa bilanțurilor și a evaluărilor Sectorul public românesc a rămas mult timp departe de preocupările de evaluare a impactului acțiunilor sale. Același lucru s-a întâmplat și în cazul schimbărilor: bilanțurile formale
Managementul public by Doina Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/1109_a_2617]
-
simptomelor și nu pe înlăturarea cauzelor sau problemelor de fond. Aceasta face că schimbarea inițiată să nu producă efectele scontate, ceea ce va conduce, în final, la abandonarea să. • Centrare pe conținut în detrimentul procesului Pilotajul strategic al unei schimbări presupune o gestiune a cuplului "proces-conținut". Sectorul public are obiceiul imixtiunilor centralizate, al directivelor tehnocratice, al circularelor care conțin reformele ce trebuie puse în practică. Ca urmare a acestui fapt, procesul este deseori neglijat: actorii implicați nu sunt consultați, adaptarea la context este
Managementul public by Doina Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/1109_a_2617]
-
necesitatea de a schimba erorile și ezitările lor provoacă rupturi în evoluțiile aflate în curs de desfășurare. • Absența leadership-ului Ținând cont de statute și de regulile derivate din dreptul muncii în cadrul sectorului public, încadrarea nu reușește să stăpânească toate variabilele gestiunii resurselor umane. Ea nu are toate capacitățile de a remunera sau sancționa și nu dispune de factori de stimulare a personalului său. În aceste condiții, leadership-ul ierarhic este dificil, iar impulsul necesar pentru punerea în practică a schimbărilor angajate este
Managementul public by Doina Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/1109_a_2617]
-
totodată o implementare a procedurilor de recrutare, selecție, încadrare și promovare a personalului instituției, concomitent cu pregătirea personalului din cadrul compartimentului resurse umane în vederea abordării profesioniste a gestionării resurselor umane în acord cu principiile și cu noul sistem normativ în domeniu. Gestiunea publică Gestiunea banilor publici se va face strict în conformitate cu dispozițiile în domeniu ale Ministerului Administrației și Internelor, orice inițiativă având nevoie de acordul forului tutelar. Îmbunătățirea managementului în Instituția Prefectului va depinde și de utilizarea eficientă a instrumentelor de control
Managementul public by Doina Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/1109_a_2617]
-
implementare a procedurilor de recrutare, selecție, încadrare și promovare a personalului instituției, concomitent cu pregătirea personalului din cadrul compartimentului resurse umane în vederea abordării profesioniste a gestionării resurselor umane în acord cu principiile și cu noul sistem normativ în domeniu. Gestiunea publică Gestiunea banilor publici se va face strict în conformitate cu dispozițiile în domeniu ale Ministerului Administrației și Internelor, orice inițiativă având nevoie de acordul forului tutelar. Îmbunătățirea managementului în Instituția Prefectului va depinde și de utilizarea eficientă a instrumentelor de control de gestiune
Managementul public by Doina Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/1109_a_2617]
-
Gestiunea banilor publici se va face strict în conformitate cu dispozițiile în domeniu ale Ministerului Administrației și Internelor, orice inițiativă având nevoie de acordul forului tutelar. Îmbunătățirea managementului în Instituția Prefectului va depinde și de utilizarea eficientă a instrumentelor de control de gestiune, de simplificarea și corelarea actului administrativ, de transparență acestuia, de acoperirea cu tehnică de calcul și informație și cu programe adecvate serviciilor din structura instituției. Se impune formarea continuă a personalului de specialitate pentru pregătirea implementării sistemului bugetar bazat pe
Managementul public by Doina Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/1109_a_2617]
-
prin: rețeaua internă informatică, realizarea unor întâlniri la care să fie invitați angajații interesați. Prezentarea de către personalul participant la cursurile de formare și perfecționare a unor rapoarte și a unor propuneri de îmbunătățire a activității, raportat la cunoștințele nou dobândite. Gestiunea riguroasă a atribuțiunilor în realizarea obiectivelor și a repartizării pe funcționari publici în funcție de competențe și responsabilități. 3.3. Ce face instituția pentru implicarea personalului său dezvoltând dialogul și responsabilizarea? OBSERVAȚII FAVORABILE OBSERVAȚII NEFAVORABILE Nu este o practică generală că, în cadrul
Managementul public by Doina Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/1109_a_2617]
-
ISO. Evaluarea activității prin CAF. CĂI DE ACȚIUNE: Realizarea unui plan de acțiune, în urma ISO și a CAF, pentru îmbunătățirea rezultatelor interne. 9.3. Rezultate financiare OBSERVAȚII FAVORABILE OBSERVAȚII NEFAVORABILE Rezultatele bune ale inspecțiilor și controalelor finalizate prin descărcare de gestiune. BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ Constituția României Legea nr. 52/ 2003 privind transparență decizională în administrația publică Legea nr. 188/ 1999 privind Statutul funcționarilor publici, republicata, cu modificările și completările ulterioare H.G. nr. 1209/ 2003 privind organizarea și dezvoltarea carierei funcționarilor publici O.
Managementul public by Doina Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/1109_a_2617]
-
public modern, Editura Infomin, 2010. Fayol, H. (1979), Administration industrielle et generale, 1916, reedite par Dubod. Manolescu A., Managementul resurselor umane, ediția a IV-a, Editura Economică, București, 2003. Matei L., Management public, Editura Economică, București, 2006 Mureșan D.(colectiv), Gestiunea financiară a instituțiilor publice, Editura BREN, București, 2008 Musgrave , R.A., "The Theory of Public Finance", Mc.Graw-Hill, 1959. Nicolescu O., Verboncu I., Management, Editura Economică, București, 1999. Niculescu O., Verboncu I., Fundamentele managementului organizațional, Editura Tribuna Economică, București, 2002. Osborn
Managementul public by Doina Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/1109_a_2617]
-
contextul unei noi concepții asupra inconștientului, sistematizarea biaxială a mecanismelor de coping din perspectiva paradigmei cognitiviste oferă un cadru conceptual care salvează câte ceva din teoria psihanalitică asupra mecanismelor de apărare. Termenul de "coping" sinonim cu mecanism de adaptare, mecanism de gestiune a stresului reprezintă toate modalitățile de a face față stresului pe care le utilizează ființa umană sau altfel spus orice mecanism de prevenție și adaptare la stres, orice tranzacție între subiect și mediu în vederea reducerii intensității stresului. Mecanismele de coping
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
afectat însă nici importanța reală a capitalului străin, nici ordonarea internă a clasamentelor fondate pe divizarea unei supuneri efective sau ideale față de europeni. Dacă numărul cadrelor occidentale s-a redus considerabil, prezența acestora, prin concentrarea asupra funcțiilor de supraveghere a gestiunii și a producției, apare ca o reflectare a importanței conferite circulației banilor, pe de o parte, și stăpânirii tehnicii, pe de altă parte. Atât una, cât și cealaltă se prezintă, desigur, ca punctele nevralgice ale funcționării producției capitaliste, însă ele
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
a antropologiei, redusă, în acest context, la o formă foarte sărăcită și oferind pe deasupra aspectul unui miraj. Totuși, "culturalismul" aplicat întreprinderii și în special multinaționalelor a avut în Franța puțin succes printre antropologi, în locul său intervenind în acest domeniu disciplinele gestiunii, care au preluat tema foarte ancorată în SUA a "diferențelor culturale" în management, al căror studiu așa-zis "etnografic" urmărește eradicarea conflictelor fondate pe alteritate ale categoriilor cognitive și utilizărilor de comandament și de autoritate. Mondializarea pieței și lanțul de
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
focalizate pe întreprindere, înțeleasă în dimensiunea ei de ancorare a unui grup social specific traversat de procese ierarhice schimbătoare, par în configurația actuală în măsură să surprindă nemijlocit efectele globalizării economice; mai precis, ele invită la confruntarea noilor practici de gestiune, marcate de fragmentare, periferizare și eliminare progresivă, cu strategiile, viziunile și imaginarul actorilor față de muncă în relațiile lor reciproce, pe care teama ambiantă le face mai concurențiale, și față de înscrierile externe ale acestora. Unul din efectele pieței mondiale este poate
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
astfel de investiții colective decât prin aceea că ea a fost coprodusă istoric în cadrul luptelor ideologice și politice care o depășesc cu mult. Să trecem la cazul din Laos, o întreprindere de stat care a achiziționat în 1990 autonomia de gestiune, în contextul trecerii la economia de piață a acestei țări comuniste intrate sub influența Băncii Mondiale și a FMI. Întreprinderea a trecut cu succes proba unei tranziții dificile, recrutând regulat noi muncitori și mărind salariile, care au ajuns printre cele
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
noțiunii de cultură în întreprindere și piață constă în faptul că etnologia se află în poziție de instanță de "adevăr" în explicațiile "culturale" privind aceste domenii, în vreme ce emitenții lor se situează voluntar sau inconștient la intersecția dintre științele sociale și gestiune: mai precis etnografia, ca regim de autentificare irecuzabilă, își regăsește aici o virtute și o aură care păreau, nu mai departe de acum zece ani, definitiv pierdute. Prin urmare, dacă întreprinderea poate fi propusă drept câmp de investigație antropologică, este
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
din secolul al XIX-lea și din prima jumătate a secolului al XX-lea, care alimentează pe de altă parte o dimensiune patrimonială a industrializării, a fost transferat ca model de producție a unor noi "culturi de întreprindere" în cadrul științelor gestiunii și managementului, aflate mereu în căutarea unor "resurse" intelectuale inedite. Coeziunea salariaților în jurul unui "proiect de întreprindere" unificator și exaltant, precum și fabricarea unei "culturi" adecvate și singulare care să permită depășirea antagonismelor categoriale, a frustrărilor individuale și a revendicărilor s-
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
în iunie 1999 (apel la propuneri care încadrează o problematică generală foarte solidă), este menționată necesitatea de a alcătui echipe și grupuri de reflecție pluridisciplinare pentru a explica fenomene precum: științele inginerești, ergonomie, sociologie, economie, științele juridice, medicina muncii, științele gestiunii. Niciun moment, antropologia nu este evocată printre disciplinele posibile: o absență care, încă o dată, confirmă faptul că etnologia este fie redusă la specializarea în "alteritate" din care sunt eliminate preocupările industriale, fie este marginalizată și închisă printr-o împărțire a
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
să deschidă sau să închidă o filieră sau alta. Astfel, formațiile profesionalizante se dezvoltă ca răspuns la așteptările piețelor de locuri de muncă, acestea dorind să dispună de profesioniști competenți în domenii diverse, precum relațiile cu presa, comunicarea, relațiile publice, gestiunea, dreptul. De unde înmulțirea noilor formări în "mediere", informare și comunicare, în proiecte și dezvoltare culturale, care îmbină adesea toate aspectele juridice, econo-mice, istorice și sociologice. • Adaptarea disciplinelor tradiționale Unele discipline sunt în mod tradițional preocupate de această exigență practică, ca
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
dreptul. De unde înmulțirea noilor formări în "mediere", informare și comunicare, în proiecte și dezvoltare culturale, care îmbină adesea toate aspectele juridice, econo-mice, istorice și sociologice. • Adaptarea disciplinelor tradiționale Unele discipline sunt în mod tradițional preocupate de această exigență practică, ca gestiunea sau dreptul. În schimb, orientarea lor spre cultură este mult mai recentă. Preocuparea economiei pentru cultură depinde în mare parte de cererea instituțională de evaluare și justificare a politicii culturale. Scopul practic nu poate fi negat. Este, de altfel, interesant
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
destul de dinamic (Colocviul de la Avignon, 1985). În privința alianței cam diabolice între cultură și economie, ea a decis să răspundă destul de unanim că aceasta era doar o falsă problemă. În prezent, studiile economice despre publicuri fac furori, iar la cursurile de gestiune se predau cunoștințe foarte rafinate despre tehnicile de marketing și "comportamentele consumatorilor" (cf. Christian Pinson și Alain Jolibert, "Comportement du consommateur", în Yves Simon și Pierre Joffre [coord.], Encyclopédie de gestion, Économica, Paris, 1997, pp. 372-475). Economiștii disting momentele consumului
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
trei indicatori ai politizării: timpul controversei, în partide, în presă, în cursul campaniilor electorale: cultura ca miză a dezbaterilor; timpul formulării juridice și al alocării bugetare în cadru parlamentar: cultura ca miză financiară; timpul controalelor, fie ele administrative, juridice, de gestiune, de evaluare, de sancțiune: cultura ca miză a regularizării. • Dezbaterile Interesul politicienilor guverne, administrații centrale, partide pentru cultură se manifestă prin programe, discursuri ale candidaților, dispute parlamentare, campanii electorale, orientări ministeriale. El se bazează pe semnificația sa simbolică sau pe
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
culturală a Franței în exterior. Jacques Perret și Guy Saez (coord.), Institutions et vie culturelle, La Documentation française, Paris, 1996. • Evaluarea Orientată spre obiective precise și prevăzută cu mijloace desfășurate în timp (timpul unei legislaturi sau al unui mandat electiv), gestiunea culturii este supusă diverselor evaluări, pe termen scurt sau mediu, făcute de Consiliul de Stat sau de Curtea de Conturi. Prin intervențiile lor, aceste două organisme delimitează strict câmpul politizării culturii, atât în activitatea administrativă de control și inspecție, cât
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]