12,993 matches
-
alegerile comunale din vara anului 1880 au fost aleși în consiliul comunei Ostrov, domnii: Apostol Ion, Dragomir Nedelcu, Nicula Caracostea, Brăileanu Gheorghe și Gheorghișan Mitu1117. Cu același prilej au fost numiți membrii ai consiliului comunal, domnii Tudoran Bogatu și Niță Gheață 1118. Urmare a rezultatelor alegerilor, domnul Apostol Ion a fost numit primar al comunei Ostrov. De altfel, chiar în anul 1880 a fost construit sediul primăriei comunei. În fiecare din cele două sate ale comunei a fost construită, după 1878
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Constanța i-a numit în componența acestuia pe domnii Serghei Malafei și Feclist Liser. Primar al comunei Ghizdărești a fost numit domnul Mihail Condrat. În comuna rurală Ostrov, aparținând plășii Hârșova, au fost aleși consilieri comunali domnii: Iordache Angheluță, Niță Gheață, Hagi Apostol, Culia Oancea și Ion Sultan 1462. Alături de aceștia, prefectul județului Constanța, i-a numit consilieri comunali pe domnii Vasile Dache și Curt Emin. Primar al comunei Ostrov a fost numit domnul Hagi Apostol. Alegerile desfășurate în comuna Urumbei
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
priveau acum triști. După spusele pescarilor, oamenii de clacă se adunaseră deja și începuseră să taie copacii de pe dealurile din împrejurimile munților Ogatsu. Dimineață următoare părăsiră Mizuhama. De senin, era senin, dar bătea un vânt puternic, iar în largul de gheață al oceanului valurile se învolburau înspumate. Cei doi tineri mergeau în urma calului dârdâind de frig. Când în cele din urmă întinderea mării se arătă mărginită de insule, apăru în zare un golfuleț liniștit. Pe o coastă fuseseră deja construite câteva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
și că furtuna de care se temea se apropie încet dinspre miazăzi. De fapt, încă din după amiaza aceasta se simțea că valurile creșteau nemaipomenit de înalte, marea își schimba treptat minunatul albastru adânc de ieri într-un abanos de gheață, iar talazurile învolburate își arătau colții albi și începeau să spele puntea aruncând jeturi de apă de la prova. Căpitanul spunea că o să facă un viraj complet la tribord ca să scoată corabia din ochiul furtunii. Pe la miezul nopții, furtuna s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
Nueva España - a intrat spășit în chilia mea împreună cu alți câțiva negustori. Padre, zise omul cu dinți galbeni pe chipul căruia mijea un zâmbet subțire, lingușitor. Padre, cu toții vrem să se ne facem creștini. Pentru ce? glasul meu era de gheață. Pentru că ne-am dat seama de binefacerile învățăturii creștine. Bâlbâindu-se, îmi spuse anevoie ce părere aveau ei. Se întâmpla întocmai după cum îmi închipuisem. Știu că mulți creștini pioși vor condamna tactica mea. Însă pentru a face din japonezi un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
cum ar fi faptul că nu cunoșteau limba și că nu știau încotro ne îndreptăm. La rândul lor, și ei se arătaseră uneori vicleni și încercaseră să se folosească de mine pentru a-și îndeplini însărcinarea. Acum acel zid de gheață care ne despărțea odată se topise. Însă Domnul Iisus mă părăsise oare cu adevărat? Privind cerul care se întindea deasupra noastră cenușiu, m-am gândit că și Domnul Însuși cunoscuse gustul amar al singurătății când fusese părăsit de Tatăl. Într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
învinuit pe mine privindu-i cum mă urmează tăcuți, fără urmă de zâmbet și din ce în ce mai scumpi la vorbă! Cu sufletul greu, ne-am urcat la bordul unei corăbii mici și prăpădite din golful Barcelonei. În ziua aceea o ploaie de gheață cădea peste mare. A două zi de la plecare, o furtună ne-a azvârlit în golful Saint Tropez din Franța. Locuitorii acestui orășel s-au arătat uimiți, căci era prima oară în viața lor când vedeau japonezi, dar cu toate acestea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
o mină nepăsătoare și îi petrecu apoi cu priviri tăioase pe Velasco și pe solii îmbrăcați în hainele lor neobișnuite de ceremonie. Urcară treptele de piatră și intrară într-un coridor cu podeaua de marmură strălucind ca o întindere de gheață. Pe o parte a coridorului se înșiruiau statui negre de bronz. Doi preoți care îi așteptau la capătul holului, îi poftiră pe cei patru, fără nici un cuvânt, într-o cameră de oaspeți. Pereții erau pictați cu fresce, iar pe podeaua
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
și-a luat viața. Rămas în genunchi mă uitam dus pe gânduri la flacăra sfeșnicului din mâna lui. Flacăra se zbătea în mâna lui Hasekura. „Facă-se voia Ta.” Însă, acum această voie era de o cruzime mai înghețată decât gheața însăși. Fără nici un cuvânt, Hasekura m-a dus în camera de culcare a lui Tanaka. Pe coridor era întuneric beznă și pe perete se înfiripau două umbre, dar și eu, și Hasekura tăceam. Doar în încăperea din fund ardea o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
frig și cu toate că un soare plăpând străpungea din când în când cerul plumburiu, zăpada spulberată de vânt de prin crânguri le șfichiuia neîncetat fețele. În timp ce-și mâna calul de-a lungul râului acoperit de o pătură groasă de gheață, samuraiul se gândea de câte ori străbătuse el drumul acesta dus și întors. Când primise poruncă de clacă, când înmânase petiții prin care cerea să i se înapoieze pământurile de la Kurokawa, când se întorsese cu inima grea după ce i se spusese să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
ochii. Spre deosebire de cele din vale, pământurile roditoare de aici erau mult mai întinse și puteau fi lesne udate. Șanțul cu apă de la conacul seniorului Ishida era înghețat. Acoperișurile de paie erau potopite de zăpadă, iar din streșini atârnau țurțuri de gheață ca niște dinți albi. Lăsându-l pe Yozō în grădină, samuraiul așteptă vreme îndelungată pe podeaua de lemn a anticamerei. — Roku? îi zise cu glas răgușit seniorul Ishida așezându-se pe locul de onoare. Ai avut multe de îndurat. La
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
schiul primul fir de sârmă al gardului și George trecu peste. Nick Îl urmă și coborâră pe drum. Se avântară cu genunchii Îndoiți de-a lungul străzii, Într-o pădure de pini. La un moment dat drumul era acoperit de gheață, cu urme portocalii și altele de un galben ca tutunul, de la buștenii care erau transportați pe acolo. Schiorii o ținură pe fâșia de zăpadă de lângă drum. Drumul se subția când se Întrepta spre un pârâu și apoi urca direct dealul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
ramele ferestrelor erau vopsite-n verde.Vopseaua se cojea. Nick Își deschise clemele cu unul dintre bețe și apoi scăpă de schiuri. — De-aici putem să le cărăm, spuse. Urcă drumul abrupt cu schiurile pe umăr, Înfigându-și crampoanele-n gheață. Îl auzea pe George În spate, respirând și Înfigându-și și el crampoanele. Au sprijinit schiurile de peretele hanului, și-au dat jos zăpada de pe haine cu palma, Își scuturară bocancii și intrară. Era destul de-ntuneric Înăuntru. O sobă mare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
ochii-n patru, Joe, c-o să se-ntoarcă. Mă-ntreba tot felul de chestii și uneori râdea de ce-i răspundeam. Și pe urmă se apuca el să vorbească despre lucruri. Despre cum alergase În Egipt sau la St. Moritz, pe gheață, Înainte să moară mama, despre cum În timpul războiului era o obișnuință să se țină curse În sudul Franței, fără premii, pariuri sau public, curse făcute doar ca să mențină calitatea rasei. Curse normale, În care jocheii scoteau untul din cai. Doamne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
marginea pajiștii, coborî la râu. Peste celălalt mal se lăsase ceața albă. Îngenunche pe mal și scufundă sticla În apă, iarba era rece și umedă. Pe măsură ce se umfla, plosca era trasă tot mai tare de curent. Apa era rece ca gheața. Scoase plosca și se-ntoarse la cort. Aici, deasupra râului, nu era așa de frig. Mai bătu un cui, de care agăță plosca plină. Umplu ibricul până la jumătate, mai aruncă niște așchii pe foc și puse ibricul pe grătar. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
după ce i-am dat pastilele de unsprezece, am ieșit puțin pe-afară. Era o zi rece și Însorită, pământul fusese acoperit de o brumă care Înghețase, așa că toți copacii golași, tufișurile, boscheții, iarba și pământul, parcă toate fuseseră poleite cu gheață. L-am luat cu mine pe micul setter irlandez, să facem o plimbare scurtă la șosea și pe lângă pârâul Înghețat, dar abia ne țineam În picioare pe gheața ca sticla, și câinele roșcat aluneca, iar eu am căzut rău de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
copacii golași, tufișurile, boscheții, iarba și pământul, parcă toate fuseseră poleite cu gheață. L-am luat cu mine pe micul setter irlandez, să facem o plimbare scurtă la șosea și pe lângă pârâul Înghețat, dar abia ne țineam În picioare pe gheața ca sticla, și câinele roșcat aluneca, iar eu am căzut rău de vreo două ori și o dată mi-a scăpat și pușca și a alunecat Încolo, pe gheață. Sub un mal Înalt de lut, acoperit cu tufișuri, am gonit un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
șosea și pe lângă pârâul Înghețat, dar abia ne țineam În picioare pe gheața ca sticla, și câinele roșcat aluneca, iar eu am căzut rău de vreo două ori și o dată mi-a scăpat și pușca și a alunecat Încolo, pe gheață. Sub un mal Înalt de lut, acoperit cu tufișuri, am gonit un stol de prepelițe și am Împușcat două când și-au luat zborul, dispărând după creasta malului. Câteva s-au cocoțat pe crengile copacilor, dar cele mai multe s-au Împrăștiat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
Dincolo de câmpie se vedeau munții. În ziua aia erau albaștri și zăpada de pe creste strălucea ca sticla. Vara se termina, dar Încă nu se așezase zăpadă nouă sus pe munți. Era doar zăpada de anul trecut, topită de soare, și gheața care, privită de departe, strălucea foarte tare. Voiam să bem ceva rece și să stăm la umbră. Eram arși de soare și aveam bășici pe buze din cauza soarelui și a prafului alcalin. Am Întors pe strada care ducea la Fontan
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
Pescuitul la copcă În lunile cu ger cumplit Noi ne duceam la pescuit, Făceam copci cu toporișca Și prindeam bibani cu brișca. Parcă-l văd mergând pe gheață Pe-un coleg roșu la față Din țigări trăgea avan, Prindea știucă și biban. El se deplasa pe râu Cu o funie la brâu, Se mișca încet pe gheață Ca să se mențină-n viață. Aveam degete lovite Și de ger
Pescuitul la copc? by NECULAI I. ONEL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83197_a_84522]
-
toporișca Și prindeam bibani cu brișca. Parcă-l văd mergând pe gheață Pe-un coleg roșu la față Din țigări trăgea avan, Prindea știucă și biban. El se deplasa pe râu Cu o funie la brâu, Se mișca încet pe gheață Ca să se mențină-n viață. Aveam degete lovite Și de ger înțepenite, Hotărâți ca să servim acasă Saramură delicioasă. Dar la bătrânețe, visurile mele Se-mpletesc cu gândurile rele, Toți puteau pe Prut să moară Chiar legați la brâu cu sfoară
Pescuitul la copc? by NECULAI I. ONEL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83197_a_84522]
-
de ger înțepenite, Hotărâți ca să servim acasă Saramură delicioasă. Dar la bătrânețe, visurile mele Se-mpletesc cu gândurile rele, Toți puteau pe Prut să moară Chiar legați la brâu cu sfoară. Prutul, apă-nvolburată, Mai omoară câte-o dată. Dacă gheața e subțire, Poți rămâne amintire.
Pescuitul la copc? by NECULAI I. ONEL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83197_a_84522]
-
plâng sau îi necăjesc în vreun fel pe părinți ori pe bunici se vor supăra rău de tot. Imediat se vor duce la Moșul cel cu sacul fermecat și doldora de bucurii pentru copii. Și acolo, în Palatul lui de Gheață, vor povesti tot ce au văzut. Pe urmă... Așa că cine vrea să nu-l supere pe Moșul drag trebuie să fie mereu cuminte și ascultător. În ogradă domnește un somn adânc, odihnitor, care pare a fi pus stăpânire, deopotrivă, pe
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
o porni pe drumeagul de țară care duce către satul bunicilor. Fetele simțiră că inimile încep să le bată cu mai multă putere. Zăpada era, aici, mai mare, iar ici și colo drumul era poleit cu un strat greu de gheață. Calul, însă, înainta agale și sigur pe el. Fetele îl îndemnau. Diii! Oare, cum l-o fi chemat? Ochii Sorinei privesc întrebători cătră verișoara ei. Dar Alina nu-și poate aminti care-i numele căluțului. Ce-ar fi să-i
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
ajungem curând. Au ajuns în vârful pantei. Gata cu urcușul. La vale-i mai ușor. Cel puțin pentru sărmanul căluț. Dar, deodată, picioarele-i alunecă, iar pământul îi fuge, parcă, de sub picioare. Sania a început acum să danseze pe oglinda gheții. Nu se știe cum, fetele au zburat, fiecare, spre câte un nămete de zăpadă. Sorina la dreapta, Alina la stânga. Alin e și el în genunchi; reușește însă, să se ridice și să scoată sania de pe luciul ghețușului. Eu cred că
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]