11,105 matches
-
Băga-mi-aș... ! exclamă, arătând mușuroiul de la poalele dealului. Dintre gunoaie ieșea, de la cot în sus, o mână cu degetele rășchirate. Bunelu privi în vale dezamăgit. — Zău dacă aș fi crezut una ca asta. Să arunce cu tot felul de gunoaie puteam să înțeleg, dar să arunce și cu oameni... N-ați vrut voi să vă plimbați mortu’ ? fornăi Calu, care avea, pentru fiecare jumătate a sa, o percepție diferită asupra morții. Iaca mortu’ ! — Nu pare a fi un loc cu
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
verdeață și odihnă, se aplecă Isaia, cercetând îndeaproape mâna desfăcută. — Parcă e pe vrutelea ? suspină Lucică, mângâind gâtul lung al Magdalenei. Marchiza, care se lecuise de sila față de orice atingere, îngenunche și-și puse palma stângă peste cea încolțită dintre gunoaie. — E de bărbat, socoti. Mâna dreaptă. — Cine-o fi ? întrebă Chisăliță. — N-auzi... veni și Iadeș. O fi tocmai mortu’ nostru... Isaia își făcu trei cruci largi : — El moare pentru noi în fiecare duminică, pe altar... repetă. — Nu mai e
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
din cale-afară de dificil, căci se așternu tăcerea. Își amintiră de mâna mortului, care, la rândul ei, își aminti de ei, dar nu-i ajută cu nimic, căci arăta, simultan, spre toate cele cinci dimensiuni. Apoi priviră la muntele de gunoi care începea cu mâna aceea, urca negru, în bătaia lunii, cu sclipiri de obsidian, și se termina, în vârf, cu crucea pe care flutura eșarfa Magdalenei. Calu trecu, pe rând, încurcat, din om în cal și se opri la jumătate
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
cu crucea pe care flutura eșarfa Magdalenei. Calu trecu, pe rând, încurcat, din om în cal și se opri la jumătate, răspunzând sibilinic, precum centaurul Chiron : — Ce e, ce nu e, în orice caz, îi zice altfel. — Și mormanul de gunoi e mai mare ca înainte, spuse Bunelu. Poate că de-aia tot schimbă numele la republică, să uite lumea. Dar degeaba, că gunoiul se tot adună... Intraseră în impas. Poate că ar fi bine să-l îngropăm creștinește... opină Chisăliță
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
precum centaurul Chiron : — Ce e, ce nu e, în orice caz, îi zice altfel. — Și mormanul de gunoi e mai mare ca înainte, spuse Bunelu. Poate că de-aia tot schimbă numele la republică, să uite lumea. Dar degeaba, că gunoiul se tot adună... Intraseră în impas. Poate că ar fi bine să-l îngropăm creștinește... opină Chisăliță, care însă nu-și duse gândul până la capăt. Doamne păzește, se împotrivi Isaia. Dacă o fi vreun sinucigaș ? — Care sinucigaș se îngroapă singur
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
căinând speranțele care nu i se împlineau. Luna se agățase de crucea de pe vârful muntelui. Cerul se acoperise cu o spuzeală de stele. Acolo unde licăririle lor cădeau pe câte un ciob de sticlă, cerul cobora pe pământ. Mormanul de gunoi, încălzit peste zi, ridica aburi ce mișcau întunericul. În depărtare lătră un câine, ceea ce le întărea sentimentul că restul lumii e din cale-afară de singur fără ei. Calu adormi primul. Cum jumătatea de cal nu putea să viseze, Calu își
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
poate atinge, ele se ridicau ca niște aburi, adunându-se într-un vis mult mai mare ce acoperea tot, ca un fel de carapace translucidă care creștea, pe măsură ce ei respirau și se adânceau în somn. De partea cealaltă, mormanul de gunoi respira și el, aburii lui se scurgeau pe povârnișuri. Visele urcară și deveniră atât de încăpătoare, încât contururile lor desenară un munte mai mare decât cel de alături. Marginile atinse de boarea nopții se alungiră ca niște pene, luând chipul
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
cutie începu să bată. Îl auziră cu toții, dar numai Isaia vorbi în somn : Bate în dungă... și adormi numaidecât, ghemuit în poala femeii. Cu fiecare bătaie lipsită de perechea ei, mormanul de vise se făcea mai mare decât mormanul de gunoi. Care morman purta, înfiptă în vârf, crucea pe care flutura eșarfa Magdalenei, semn că pentru cei vii crucea e o limită, care e a îndurării. Iar Chisăliță, la care, din potrivelile nașterii sale mici, toate simțurile erau mai apropiate unele
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
era singurul, venea un întreg convoi de carcase metalice, de la depărtare ai fi zis că e un șir de blindate. În soarele dimineții, cuvele se ridicau, se răsuceau spre remorci, apoi se înfigeau iar în carnea sfărâmicioasă a grămezii de gunoi. În scurt timp, tăiară un mal abrupt, mormanul se aplecă într-o rână și grohotișurile se prăvăliră. Deasupra, crucea Magdalenei abia se mai ținea, fluturându-și eșarfa. Ascunși de partea cealaltă a mormanului, Pârnaie, Iadeș și Chisăliță priveau cu ochii
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
măruntaiele se risipiră. Nu trebuiră să dibuiască drumul, căci prin mărăcinișuri nu exista niciun drum. Chisăliță se opri să-și smulgă scaieții agățați de pulpanele prea largi și alergă după ceilalți. — O să se facă la loc, gâfâi. Grămada asta de gunoi... câtă vreme există orașul. Sau te pomenești că mută și orașul din loc... Privi înapoi, împiedicându-se : Era frumos, cu macaraua aia cât o clopotniță... Ajungea până la cer, de ce să-l dărâmi ? — Păi, tocmai de-aia... spuse Pârnaie, îmbufnat, amintindu
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
într-un ocean... — Dar n-ai putea să-l înregistrezi cu ochii închiși ? — Cred că da... Numai că, în loc să-l pun la dosar, acolo unde îi e locul, s-ar putea ca, din greșeală, să-l arunc la coșul de gunoi. Cu ochii închiși nici nu știi, soarele poate răsări de oriunde. Lucrurile se inversaseră pentru Jenică într-un mod neplăcut. Femeia, cu mâinile prinse de pliurile fustei, stătea cu fața ușor ridicată, ca și cum ar fi spus o poezie, în timp ce lui
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
ci unul ontologic. Finitudinea îi așteaptă pe fiecare, și pe înțelept și pe nebun. Modul acesta de a investiga sensul existenței pare o acțiune de desființare a vieții. Dacă orice act propriu ei este discreditat și aruncat la groapa de gunoi, atunci ce mai rămăne din viață, ce ai mai putea face cu ea? Și la Descartes putem regăsi o eliminare a surselor de adevăr prin suspectarea multora dintre ele pănă ce se ajunge la rațiune ca la o veritabilă sursă
Transgresarea absurdului. O analiză filosofică a Ecleziastului. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Adrian Iftode () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2300]
-
de artă și să câștige un venit mai mare. Nu este surprinzător că majoritatea artei produse într-un an anume nu va rezista la testul timpului; acest lucru creează o perspectivă falsă din partea celor care condamnă arta contemporană ca fiind "gunoi" în comparație cu marile opere ale trecutului; ei fac comparația între cele mai bune opere decantate din sute de ani de producție artistică și masa de lucrări produse în fiecare an. Dacă ar fi inclus toate lucrările care nu au rezistat testului
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
rezervorului de la clo pe care o auzi curgând întruna. Bucăți întregi din corpul nostru "se strică" și le mai tragem o vreme după noi până în ziua în care trebuie să renunțăm și să le aruncăm, cu utilizator cu tot, la gunoi. Mă uit la Sănduc Dragomir în această perspectivă ustensilică: gura nu i se mai închide cum trebuie, picioarele îl ajută prea puțin, din pantalonul pijamalei îi iese furtunul unei sonde de care nu se va mai despărți până la sfârșit, urechea
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
ba până și rândașilor de la grajdi. Drept răsplată a supunerii lor acești oameni nobili au esercitat o nemărginită înrîurire asupra înaltei Porți, favoritismul în întinderea sa cea mai mare a fost buruiana ce s-au prăsit pe această grămadă de gunoi; lașitatea a înlocuit curajul, minciuna, adevărul, hatârul aptitudinea. Cafegii, ciubuccii, bărbierii celor mari deveniră funcționari, guvernori de provincii. În loc de a studia în colegiile și școalele noastre bazele administrației, legea sfântă (seri), cei mai mulți preferau de-a deveni sclavii cutărui efendi, pentru că
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Comșa și Eugen Brote. Cu mai multe ilustrațiuni intercalate în text. Cuprinsul calendarului este: Popa Tanda, novelă. Poezii: Cinel-Cinel - Mărioara - Cât te-am iubit - De-ai putea - Groaza - - Țiganul și purcelul - Cântece populare. Despre scrierea limbei române. Economia cîmpului: Tractarea gunoi {EminescuOpIX 226} ului de grajd - Ghipsul - Cenușa și găinațul - Alegerea sămînței - Stărpirea tăciunelui - Cultura trifoiului - Plugul - Grapa - Greutatea fructelor și semințelor mai îndatinate - Timpul încolțirei și vegetațiunii la diversele plante agricole - Volumul diverselor nutrețuri - Greutatea corpurilor mai îndatinate. Economia vitelor
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
cari afectează o nepăsare totală față cu balanța comerțului. Al doilea rău mare ce rezultă din o stare curat agricolă este istovirea și secarea puterilor productive ale pământului din cauza lipsei de gunoiere al acestuia, căci nefiind fabrice este lipsă de gunoi în apropiere și acesta nu se poate aduce din îndepărtare. Al treilea rău este funcționarismul: într-adevăr într-un stat curat agricol, unde oamenii nu se pot apuca {EminescuOpIX 233} de nici o industrie, acei ce mi vor putea cultiva pământul
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Austria ca abstracție, de oameni pe care în jurnalele lor îi vedem vânduți la turci (ca Neue freie Presse), la imperiul german, la ruși, cu-n cuvânt Austria s-a servit de un element venal, corupt, lipsit de caracter, adevărat gunoi al catilinarismului. Acești oameni guvernau și guvernează. Contingentul cel mai mare pentru formarea acestui "clei al împărăției", cum îl numesc ei, îl dau evreii. "Ce mi-i Hecuba? " zice evreul, ce-i pasă lui de seriosul german, de energicul ceh
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
piața sf. Spiridon, a început să producă pâni cu materialuri de-o proveniență foarte îndoielnică. Corpus delicti ce ni s-a pus în vedere este o bucată de pîne în al cărei mijloc se găsește o cantitate destul de mare de gunoi animalic care arată câtă necurățenie trebuie să fi domnind la prepararea pînei în pităria numită mai sus. [24 noiembrie 1876] ["ZIARELE DIN BUCUREȘTI... Ziarele din București a început a vorbi despre o broșură în limba franceză apărută zilele acestea sub
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
ici pe colo întîlnești căte un mare ochi de apă, spre a aduce aminte de mărețul act al facerii lumii. Acolo locuiește o parte a poporului ales de Dumnezeu, carele prin diferite apucături ingenioase, prin clădirea sistematică de movilițe de gunoaie, prin așezarea de scânduri rupte caută a forma trecători prin împărăția lui Neptun și a nu sta cu totul izolați de restul umanității. Dar să lăsăm aceste formațiuni geografice pe seama unui Herodot al viitorului și să ne întoarcem la puncte
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
la noi 4 specii de jurnale: Neinteligente dar de bună - credință; aceste nu posed posibilitatea de a vedea obiectiv: Telegraful. Inteligente dar de rea - credință; aceste nu posed voința de-a vedea obiectiv. Neinteligente și de rea - credință; aceste sunt gunoiul presei noastre: Trompeta, Poporul. Inteligente și de bună - credință în fine. În ată privință nu ne dăm părerea, căci 56r ne temem că aceste organe ar fi batjocorite [2în felul: ]2. Asta-i caracterul mai multor jurnale din Austria: Albina
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Djibouti. Problema apei e una majoră, malnutriția e omniprezentă, alături de un uriaș deficit sanitar. În mai multe școli urbane, problema majoră este cea a deșeurilor depozitate chiar la poarta școlilor; am văzut, de exemplu, un morman de câțiva metri de gunoaie în stradă, în fața unei școli. Iată cum descrie directorul unei școli cartierul din împrejurime, în care și el trăiește: "Cartierul s-a format prin valuri succesive de deplasări ale unor cartiere ale orașului, după revărsarea uedului, când au fost mutați
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
din împrejurime, în care și el trăiește: "Cartierul s-a format prin valuri succesive de deplasări ale unor cartiere ale orașului, după revărsarea uedului, când au fost mutați aici și câțiva locuitori din Arhiba. Era la origine o groapă de gunoi, construită acum zece ani. Cât privește apa, există ciușmele, dar sunt insuficiente. Oamenii sunt foarte săraci; cei mai mulți sunt șomeri, foarte puțini sunt activi, zilieri și mulți pensionari, dar cu pensii minime (polițiști, angajați ai administrației), plus delocalizații din așezări la fel de
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
corporale, bătaia la fund în public părând cea mai răspândită. Copiii au citat și alte umilințe, ca obligația de a sta în picioare, într-o poziție inconfortabilă, în mijlocul clasei sau pe estradă, teme suplimentare, contribuția la un serviciu manual (strângerea gunoaielor sau curățarea toaletelor), lovirea reciprocă a doi elevi pedepsiți, amenda pecuniară și diferite jigniri, precum faptul de a fi arătat cu degetul sau ridiculizat în public. În fapt, 72% dintre copiii chestionați au indicat că dascălii aplicau corecții elevilor. Jumătate
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
Dar o dată în viață trebuie să-l ajungă norocul și pe un asemenea om, după ce a trebuit să tot curățe murdăria altor oameni. (Erna se postează în fața oglinzii.) Blana asta am găsit-o acu' mai bine de un an, la gunoi. Dar să nu-și închipuie cineva că, sărăcuța, nu ar mai fi avut nici o valoare și de asta cineva pur și simplu a aruncat-o. Cu siguranță că niște tineri au vrut să joace o festă răutăcioasă blănii. (Se întoarce
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]