5,812 matches
-
Russell 1908: 18). În acest sens, potrivit lui Ker (1913: 265ff), "adevăratul maestru" al lui Chatterton a fost de fapt Spenser (versurile eroice ale acestuia avea să le imite), pe Chaucer considerîndu-l o autoritate doar în domeniul cuvintelor vechi (nu a imitat însă modul său de exprimare). A studiat la Colston's Hospital timp de șapte ani, pînă la 1 iulie 1767, cînd și-a început ucenicia în arta copierii de documente cu John Lambert, un avocat din Bristol (avea să stea
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
1970), sînt de acord că unul dintre impulsurile majore în crearea lui Rowley a venit tocmai dinspre Relicvele lui Percy. Iată ce s-a întîmplat de fapt: Chatterton a prădat Relicvele: și-a luat vocabularul din glosarul lui Percy, a imitat anumite poeme ca Lucy și Colin, și a folosit un metru și o dicție de baladă primitivă (de exemplu în balada Bristowe tragedy / Tragedia din Bristol). (Groom 1999: 189) În An Excelente Balade of Charitie, Chatterton ar fi unit dicția
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
a o scrie în "A Discorse on Brystowe by Thos. Rowleie wrotten and gotten at the Desire of Wm: Canynge, Esqur". (Keegan 1999: 216) Inventarea de către Chatterton a lui Rowley este, deci, bazată pe o "regresie infinită" (infinite regress) nostalgică, imitată de John Clare ulterior, printre alții (vezi în literatura modernă strategii narative similare la Borges și la Ackroyd). Astfel, "persona auctorială a lui Rowley dispare"; cu alte cuvinte, Chatterton se poate să fi fost conștient de natura palimpsestică și de
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
mai jos. Cel ce poartă pălăria albă trebuie să-și imagineze un computer care oferă informații și imagini atunci când acestea i se cer. Calculatorul este neutru și obiectiv. Nu oferă interpretări și opinii. Când poartă pălăria albă, gânditorul trebuie să imite calculatorul; să se concentreze strict pe problema discutată, în mod obiectiv și să relateze exact datele. Gânditorul pălăriei albe este disciplinat și direct. Albul (absența culorii) indică neutralitatea. Purtând pălăria roșie, gânditorul poate spune așa: „Așa simt în legătură cu...” Această pălărie
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
piesă neîncorporată în textură este microfonul, care este ascuns în nodul cravatei. * A doua categorie: Adaptare Puneți-vă următoarele întrebări: 5. Cu ce seamănă? 6. Ce idee sugerează? 7. Există vreun precedent? 8. Ce s-ar putea putea copia? Sau imita? Unul dintre paradoxurile creativității este că, pentru a gândi original, trebuie mai întâi să ne familiarizăm cu ideile altora. Edison spunea: „Faceți-vă un obicei din a căuta idei noi și interesante pe care alții le-au folosit cu succes
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
în contradictoriu în fața copilului îl destabilizează, îi generează sentimentul lipsei de securitate. Mai târziu, raportarea situației la un sistem de valori, îi creează o stare de dezamăgire și de apatie - toate în detrimentul creativității. 7. Copiii își fac permanent idoli. Copiii imită adulții care prezintă importanță pentru ei, mai ales pe cei de care se atașează. Părinții pot deveni idoli pentru copiii lor. De aceea, ei trebuie să se implice în activități creative alături de copii; să gândească flexibil și independent; să pună
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
Aventuriera de Émile Augier, cu Ana Ciupagea - Muma din popor de Ernest Legouvé). Versificând cu excesivă ușurință, Ț. adună în Poeme pentru copii (1897), Rime vesele (1900) și Versuri pentru copii istorioare romanțioase, moralizatoare, fabule, anecdote - o poezie minoră, deseori imitată sau prelucrată după autori străini. A tradus, de asemenea, mult, cu precădere din poezia italiană (Torquato Tasso, Alessandro Manzoni, Giosuè Carducci, Giovanni Pascoli, Ada Negri, volumul Poeți italieni moderni, apărut în 1907, adunând mai toate aceste tălmăciri), dar și din
ŢINCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290184_a_291513]
-
d-ta prefectul. (Se aude din depărtare entrata unui marș.) Trahanache: Or să-l învrăjbească cu mine și cu familia mea... s-apucă și face o scrisorică de amor ca din partea lui Fănică, prefectul... cătră Zoițica, nevastă-mea, și-i imitează slova băiatului,... știi, să juri, nu altceva... Închipuiește-ți plastografie! Dandanache: Nu mă nebuni, neicusorule! La mine a fost cazul adevărat!... (Marșul se apropie, se aud și urale.) Trahanache: Cum, cazul adevărat? Dandanache: Scrisoarea era a persoanei... da... becher. Trahanache: Cum
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
contesta ambițiile teoretice dincolo de pragul analizei istorice sau sociologice a relațiilor internaționale, respingând explicit analogia cu teoria economică. Acest scepticism se datora, în viziunea lui Waltz, faptului că nici ei, nici alți teoreticieni realiști nu își asumaseră răspunderea de a imita demersul fiziocraților în teoria economică de a abstrage un domeniu pretabil studiului științific din complexitatea raporturilor internaționale (Waltz, 1990). Deși sesizase importanța anarhiei internaționale, Morgenthau era un realist al primei imagini: cauzele războiului erau adânc înrădăcinate în natura umană (instinctul
NEOREALISMUL. In: RELATII INTERNATIONALE by Lucian-Dumitru Dîrdală () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1513]
-
mă opereze tot de apendicită, că asta Îmi făcuse acuma ștrangularea asta, „blocus de aderență” se numea. Mi-amintesc că de-abia călcam de la celular spre spital și gardianul care mă ducea, un mameluc, zice: „Ce condamnare ai, mă?” (Îl imită ironic pe gardian - n.n.). „Câți ani ai făcut?” „Păi, am făcut șapte.” „Aaa, și mai ai opt. Nu mai ajungi tu să-i faci.” M-a dus la spital, În sfârșit, medicul respectiv, văzându-mă că am icter, m-a
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
de draci... Ce se Întâmplă? Odată, la poartă a intrat un sergent-major care nu era un băiat rău..., cum dracu’..., cum Dumnezeu Îl chema? Era un moldovean repezit așa, glonț, subțirel și mititel. Și avea și așa un dialect moldovenesc (Îl imită pe sergent - n.n.). Și eu cu un prieten din „lotul Matei Basarab”, Vlad Dinu, ne-am apucat și am Început să schelălăim, la fel cum făcea gardianul, și nu știu cum și-a aruncat ăsta ochiul. Băi, și ne-a văzut cum
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
cu un prieten din „lotul Matei Basarab”, Vlad Dinu, ne-am apucat și am Început să schelălăim, la fel cum făcea gardianul, și nu știu cum și-a aruncat ăsta ochiul. Băi, și ne-a văzut cum răcneam și noi, cum Îl imitam. Și ne-a băgat pe amândoi la izolare șapte zile. Da’ n-a fost teribilă treaba, că, În primul rând, ne era foarte cald, că era vară și o duceam bine, pentru că veneau băieții de la bucătărie și Întotdeauna când venea
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
mă, răspunde conul Alecu, crezând că e numai o glumă. Partida începe, adversarul face tot felul de greșeli și pierde. Pierzând, acesta strigă: — Să vie c... al conului Alecu. Și chelnerul aduce pe o farfurioară o prăjitură atât de bine imitând... miza, încât conul Alecu, deși era un om inteligent, se înșală. Furios, ia farfuria cu prăjitură, o aruncă în mijlocul cafenelei și pleacă urlând: — Sunteți niște mitocani! Am făcut rău că v-am dat nas! Etc. etc. Bucureștiul nu avea pe
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
că oștenii români au rămas până astăzi fii ai eroilor de la Călugăreni. Cel d-al treilea tun se va așeza înaintea marelui corp de gardă de la Palatul domnesc, pentru a fi pururea, pentru brava noastră armată, un glorios exemplu de imitat“ (MOF., nr. 205, 11/23 septembrie 1877, p. 5407). 125. ROM., an. XXI, 7 septembrie 1877, p. 799. „Șoseaua Francmasonilor“ este strada Mircea Vulcănescu de astăzi, care face legătura între șoseaua Cotroceni și Calea Griviței (fosta Cale a Târgoviștei). 126. La
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
care le cunosc eu. În adevăr Stavri a fost în str. Academiei, și acest lucru l-am spus - însă mai târziu. În anul 1872 era în str. Câmpineanu. 398 addenda 2. Evident, nu generalul Florescu, ci un actor care-l imita pe ministrul de Război con servator. D. Mandy nu mi-a cetit toate articolele, de aceea îmi atrage atenția asupra unor omisiuni pe care eu nu le-am făcut. Așa îmi vorbește de Circul de pe locul ocupat azi de Poșta
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
jos pe cotor, cum dă pagina. Din cîte-mi amintesc, nu mi-a spus niciodată care au fost modelele sale intelectuale (învățători, profesori), i le cunosc doar pe cele alese din istoria filologiei, a lingvisticii, a literaturii. Admirabilă, caligrafia lui o imită fidel pe cea a lui Eminescu din perioada 1876-1883. Scrupulozitatea în alcătuirea cursurilor tinde s-o egaleze pe cea dedusă din exemplul lui A. Philippide. Pentru concizia stilului, modelul e Al. Rosetti, a cărui Istorie a limbii române o consideră
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
și, respectiv, o piesă) de Samuel Beckett, alta despre „intelectuali germani în exil în Uniunea Sovietică”, alta despre Comuniștii europeni și Stalin, alta despre „micile reviste americane”, alta despre Noile aventuri ale lui Huckleberry Finn, scrise de un australian care imită tonul lui Twain etc. Profesional, mă interesează mai mult emisiunea „Cărți și scriitori” de la postul din Londra decît „Teze și antiteze la Paris” de la „Europa Liberă”, care-mi oferă alt gen de satisfacții. Adineaori, la BBC, am ascultat o lungă
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
s-a oprit, ne-a spus: „Chestia asta am să i-o citesc și bărbatului meu, să afle și el ce multe calități am. Săracul, nu prea-și dă seama!” Nesățioasă, a reluat scena lecturii, aparent doar pentru sine, dar imitînd în felul de a merge eroinele romantice care savurează cuvintele unui neașteptat billet doux. La al treilea voiaj între ușă și geam s-a întors iarăși spre noi să ne întrebe: „Ați văzut vreodată o lostriță? Cum arată?” Era sincer
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
de flatat a fost Constantin Stan, directorul întreprinderii Cinematografice, atunci cînd, la recepția dată pentru americani, s-a făcut haz de excesiva sa preocupare, pe teren, ca „punctul cinci” (respectiv mîncarea și băutura) să fie întotdeauna foarte bun. L-a imitat, cu pantomima necesară, Petre Vlase, instructorul de dans. Între multele scene descrise de acesta, una, poate cea mai gustată de cei prezenți, s-a referit la zăpăceala indusă de C.S. (erau la Slănicul Moldovei) la alcătuirea meniului pentru un șef
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
medici. Beat turtă, a vrut să ne provoace vorbind despre Dracula și familia lui de vampiri și pomenind și numele lui Ceaușescu. Știind că eu sunt cehoslovacă, a început să-și bată joc de discursul lui Ceaușescu din august 1968, imitându-i felul de a vorbi. Ne-am continuat călătoria chiar în aceeași noapte. în restaurantele din Mamaia, chelnerii ne-au cerut mereu să cumpărăm mărfuri din shopuri, pretinzând că ar fi pentru șefii lor. Nu am văzut niciodată banii pentru
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
adevărul obiectiv cu minciuna? în orice caz, în folosul dvs. și al partidului NU. Poporul ar dori ca lucrurilor să li se spună pe nume, indiferent de natura lor, indiferent dacă sunt pozitive sau negative. Poporul ar dori să nu imităm în continuare pe marele nostru prieten din Răsărit în ceea ce privește aceste metode și acest sistem de a informa opinia publică. Lumea ar vrea ca presa, radioul și televiziunea să se conducă după spiritul adevărului obiectiv și să lase la o parte
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
virgin, ca în cazul Braziliei, sau construirea la marginea celei existente a unui centru administrativ modern, ca, de exemplu, New Delhi. Dar niciuna din aceste rezolvări, oricât de nepotrivite pentru o țară europeană de veche civilizație statală, nu a fost imitată de conducătorii României. Ei au optat pentru o soluție care, pentru prima oară în lumea veche, aplică principiile asiatice ale lui Kim-Ir-Sen: dărâmarea centrului istoric al Capitalei și înlocuirea sa cu un nou centru administrativ. Un asemenea proiect izbește în
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
vehemență. Eliberat de Înfățișarea sa umană, Jean este despovărat de legile și regulile pe care fusese silit să le urmeze. Bérenger este terorizat. În fața sa stă omul care simboliza totdeauna ordinea - cineva pe care se simțise prea slab să-l imite. Bérenger nu poate trece dincolo de absurditatea acestei revoluții Împotriva condiției umane. El este Îngrozit să admită că RINOCERII ar lua o decizie valabilă, plină de satisfacții de sine.” Pe cât de firească și acceptabilă părea, ultima frază anunța deja, cumva, noutatea
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
trebuia să mergem mai întâi în direcția acestei localități, până ce ieșim din zona primejdioasă, apoi să schimbăm drumul spre sud și să mergem paralel cu granița, pentru a ajunge la Lățunaș.... Boroancă și Cojocarul mergeau înainte, iar noi după ei imitându-i în tot ce făceau. Până la graniță, spuneau ei, nu e mai mult de un kilometru și jumătate. Însoțitorii noștri, când s-au apropiat de frontieră, se opreau din când în când, se puneau în genunchi, privind și ascultând cu
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
care afară fusesem îndrăgostit de sport și de drumeție, fiind convins că acest lucru mă ajutase să trec mai ușor prin încercările închisorilor, vedeam soluția pe această linie și pentru dânsul. De la masaje am trecut la conducerea piciorului cu mâna, imitând mișcarea făcută normal, pentru a face pasul. Desigur era foarte dureros pentru pacientul nostru, dar timp aveam la dispoziție nelimitat și răbdare din partea mea deasemeni. Mai greu era pentru D-nul Pătrașcu căci îl vedeam cum închidea ochii și strângea
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]