4,971 matches
-
Un sistem de aterizare instrumentală ( - ILS) este un sistem de navigație bazat pe o serie de emițătoare radio care furnizează unui avion care vine la aterizare direcția și panta nominală de coborâre spre pistă. Este destinat pentru asigurarea unei aterizări în siguranță în condiții de
Sistem de aterizare instrumentală () [Corola-website/Science/331122_a_332451]
-
este un sistem de navigație bazat pe o serie de emițătoare radio care furnizează unui avion care vine la aterizare direcția și panta nominală de coborâre spre pistă. Este destinat pentru asigurarea unei aterizări în siguranță în condiții de zbor instrumental, adică în cazul unui plafon (baza norilor) coborât, sau a unei vizibilități scăzute datorită ceții, ploii sau ninsorii. Uneori semnalele radio sunt completate de lumini puternice care ajută la contactul cu pista. Avionul trebuie să fie echipat cu radioreceptoare compatibile
Sistem de aterizare instrumentală () [Corola-website/Science/331122_a_332451]
-
formației, fiind vândut în peste șase milioane de exemplare la nivel mondial și a produs singurul lor single numărul unu în Statele Unite, "Owner of a Lonely Heart". Melodia "Cinema" de pe album a câștigat Premiul Grammy pentru Cea mai bună intepretare instrumentală rock, singurul premiu Grammy câștigat de formație. În 1980 Jon Anderson și claviaturistul Rick Wakeman au părăsit formația, fiind înlocuiți cu Trevor Horn, respectiv Geoff Downes. Această nouă formulă a fost de scurtă durată: după un album ("Drama") și turneul
90125 (album) () [Corola-website/Science/331233_a_332562]
-
Tracks și au fost intens difuzate la posturile de radio. Vânzările din Regatul Unit nu au fost la fel de spectaculoase dar albumul s-a bucurat și acolo de succes. Melodia "Cinema" a câștigat Premiul Grammy pentru Cea mai bună interpretare rock instrumentală în 1985.
90125 (album) () [Corola-website/Science/331233_a_332562]
-
a-l include iar cântecele lui Kirwan "When You Say" și "My Dream" au fost eliminate pentru a face loc. Cele două părți ale cântecului "Oh Well" sunt foarte diferite, prima fiind hard rock iar a doua fiind o meditație instrumentală în care Peter Green interpretează la violoncel. Primul minut din partea a doua a fost inclusă ca o codă cu fade-out pe prima față a single-ului. Pentru album, cele două părți au fost pur și simplu cuplate împreună, deci coda
Then Play On () [Corola-website/Science/334244_a_335573]
-
17L/35R este un nou pistă de 2700 metri pe partea de est a terminalului și paralel cu piștei 17R/35L. Acest piștei este dedicat fostului congressman J. J. "Jake" Pickle. Această pistă conține o categorie IIIB sistem de aterizare instrumental, primul în Austin. Piste sunt urmărit de către un turn de control al traficului aerian de 69 metri. Turnul folosit anterior de către Forțele Aeriene a fost demolată. Cincisprezece companii aeriene comerciale și lor partenerii regionale conecta aeroportul la 48 destinații din
Aeroportul Internațional Austin–Bergstrom () [Corola-website/Science/335211_a_336540]
-
de Allain și Daniel Boublil. Frida a înregistrat unul dintre cântece cu doi vocaliști diferiți, în limbi diferite: francezul Daniel Balavoine pentru singlelul "Belle" și versiunea în limba engleză "Time" cu B. A. Robertson. Cântecul era un cover al melodiei instrumentale "Arrival", de pe albumul ABBA cu același nume. Următorul album al lui Lyngstad a fost albumul experimental "Shine" (1984). Acest album a fost înregistrat la studiourile De La Grande Armée în Paris, Franța și produs de Steve Lillywhite, cunoscut pentru munca sa
Anni-Frid Lyngstad () [Corola-website/Science/335273_a_336602]
-
și deosebite, cu o lirică încărcată de motive clasice, cu cântece și melodii de joc cerute de toate categoriile sociale la care sunt chemați. Majoritatea pieselor pe care le interpretează sunt vocale sau vocal-instrumentale. Melodiile de joc sunt absolut toate instrumentale, în această zonă nefiind obișnuit să se cânte și cu vocea în timpul dansului, precum în Oltenia. În afara jocurilor, melodii instrumentale mai sunt câteva ce aparțin ritualului nupțial. Piesele vocale și vocal-instrumentale au text românesc, cu excepția unor cântece care au, parțial
Folclorul muzical din Vlașca-Teleorman () [Corola-website/Science/335373_a_336702]
-
la care sunt chemați. Majoritatea pieselor pe care le interpretează sunt vocale sau vocal-instrumentale. Melodiile de joc sunt absolut toate instrumentale, în această zonă nefiind obișnuit să se cânte și cu vocea în timpul dansului, precum în Oltenia. În afara jocurilor, melodii instrumentale mai sunt câteva ce aparțin ritualului nupțial. Piesele vocale și vocal-instrumentale au text românesc, cu excepția unor cântece care au, parțial sau total, text țigănesc. Ca text, unele piese aparțin genului epic, altele celui liric. Ca origine, piesele cu text românesc
Folclorul muzical din Vlașca-Teleorman () [Corola-website/Science/335373_a_336702]
-
Acestea sunt caracteristice celor apărute în secolele XIX și XX, cu excepția unora care au adoptat melodii de doină, cum sunt "Radu Anghel" sau "Chirigiul" de exemplu. Ca mod de execuție, baladele din această zonă folclorică se încep cu un preludiu instrumental, numit turcește "taxîm”" bazat de obicei pe melodia ce va fi cântată de voce, dar îmbogățită cu ornamente și pasaje de legătură. Uneori, preludiul poate consta din improvizarea unui șir de arpegii sau a unor rulade, menite să fixeze mai
Folclorul muzical din Vlașca-Teleorman () [Corola-website/Science/335373_a_336702]
-
pasaje de legătură. Uneori, preludiul poate consta din improvizarea unui șir de arpegii sau a unor rulade, menite să fixeze mai în grabă tonalitatea, decât să creeze atmosfera necesară ascultării baladei. După preludiul introductiv urmează partea vocală, apoi un interludiu instrumental, alcătuit din substanța melodică a primului; acesta este însă, de regulă, mai scurt, reducându-se uneori doar la schițarea începutului melodiei. Rostul acestor interludii este, pe de-o parte, de a produce variații de timbru și sonoritate, necesare menținerii atenției
Folclorul muzical din Vlașca-Teleorman () [Corola-website/Science/335373_a_336702]
-
joc), au melodii proprii. De unele din aceste momente se leagă și câte un joc, dar melodiile nu sunt proprii, ci sunt preluate din repertoriul obișnuit de jocuri. Melodia pe care lăutarii din zonă o cântă la "bărbieritul ginerelui" este instrumentală și se întâlnește, ca variantă, pe o arie întinsă, începând din Oltenia, trecând prin Muntenia și Dobrogea, ajungând până în Moldova. Constantin Brăiloiu semnalează originea orientală a acestei melodii, ajungând la această concluzie pornind de la asemănarea dintre această melodie și un
Folclorul muzical din Vlașca-Teleorman () [Corola-website/Science/335373_a_336702]
-
și-a părăsit postul de jurat, fiind înlocuit de Tudor Chirilă. Fosta producătoare a emisiunii, Mona Segall, și-a dat demisia din trustul MediaPro în aprilie 2014 și a migrat cu întreaga sa echipă la postul concurent Antena 1. Formația instrumentală condusă de George Natsis s-a transferat și ea la Antena 1, exprimându-și dorința de a lucra în continuare cu echipa de producție a Monei Segall. Aceste decizii au venit în contextul unor controversate concedieri și demisii în masă
Vocea României (sezonul 4) () [Corola-website/Science/331875_a_333204]
-
Pianistă, profesoară de pian, cercetător în pedagogia pianului, (născută Fernbach) provine dintr-o familie de origine germană cu o mărturisită aplecare spre arta sunetelor și mai ales studiul muzicii instrumentale. Cele două spații de afirmare profesională prin care va rămâne legată de învățământul muzical timișorean sunt învățământul preuniversitar și cel universitar, reprezentate prin instituțiile sale Liceul de Muzică și Facultatea de Muzică din Timișoara. I-au marcat existența și profilul
Felicia Maria Stancovici () [Corola-website/Science/335706_a_337035]
-
Ion Vidu” din Timișoara (1965-1971 și 1977-1990); Asistent univ. la Institutul Pedagogic al Universității de Vest din Timișoara (1971-1977); Conferențiar univ. (1990-1995); Profesor univ. (din 1995) la Facultatea de Muzică a Universității de Vest din Timișoara. Șefa catedrei de interpretare instrumentală a Facultății de Muzică din cadrul Universității de Vest din Timișoara (1992-1998); prodecan (1998-2000); decan (2000-2008). O latură importantă a activității sale din perioada debutului vieții artistice și didactice o constituie interpretarea instrumentală în calitate de pianist concertist sau membru al unor formații
Felicia Maria Stancovici () [Corola-website/Science/335706_a_337035]
-
de Vest din Timișoara. Șefa catedrei de interpretare instrumentală a Facultății de Muzică din cadrul Universității de Vest din Timișoara (1992-1998); prodecan (1998-2000); decan (2000-2008). O latură importantă a activității sale din perioada debutului vieții artistice și didactice o constituie interpretarea instrumentală în calitate de pianist concertist sau membru al unor formații camerale unde s-a făcut remarcată în numeroase concerte de excepție alături de instrumentiști de renume sau sub bagheta unor dirijori de marcă. În acest fel se poate aminti activitatea artistică ca interpretă
Felicia Maria Stancovici () [Corola-website/Science/335706_a_337035]
-
Societății Române de Radiodifuziune București; sau pianiștii și profesorii de pian: Raluca Miclăuș - bursier Erasmus, Loredana Mărănescu, Dianna Popa Vasiu, Cristina Potcovaru, Cristian Dumitriu. A făcut parte din peste 100 de jurii (în calitate de membru sau președinte), în concursuri de interpretare instrumentală naționale și internaționale dintre care: Concursul internațional “Dinu Lipatti” București. Concursul Internațional “Sigismund Toduță” Deva; Timp de 7 ani președintă a juriului la olimpiadele naționale de muzică instrumentală din învățământul preuniversitar (Timișoara, Iași, Constanța, Baia-Mare, Reșița); Concursul internațional de interpretare
Felicia Maria Stancovici () [Corola-website/Science/335706_a_337035]
-
peste 100 de jurii (în calitate de membru sau președinte), în concursuri de interpretare instrumentală naționale și internaționale dintre care: Concursul internațional “Dinu Lipatti” București. Concursul Internațional “Sigismund Toduță” Deva; Timp de 7 ani președintă a juriului la olimpiadele naționale de muzică instrumentală din învățământul preuniversitar (Timișoara, Iași, Constanța, Baia-Mare, Reșița); Concursul internațional de interpretare pianistică - "Orpheum", Târgu-Jiu, edițiile I - VIII; Concursului internațional de canto "Sabin Drăgoi" Timișoara, 2001-2002; Membră în juriul Concursului internațional de pian "Béla Bartók", Szeged - Ungaria, 2004-2014; Președintă a
Felicia Maria Stancovici () [Corola-website/Science/335706_a_337035]
-
bănățeni contemporani în repertoriul manifestărilor artistice (1960-1996); Formarea priceperilor și deprinderilor pianistice (lucrare științifică pentru acordarea gradului didactic I); Locul și rolul acompaniamentului, corepetiției și muzicii de cameră în formarea pianiștilor; Curs de metodică pianistică (uz intern); Probleme de tehnică instrumentală legate de interpretarea Clavecinului bine temperat de Johann Sebastian Bach; Creația pianistică bănățeană în a II-a jumătate a secolului XX; Începuturile învățământului pianistic în Timișoara; Studiul unor creații bănățene pentru pian: "Hedonisme" de Vasile Ijac, "Dans diabolic" de Eugen
Felicia Maria Stancovici () [Corola-website/Science/335706_a_337035]
-
elementele care îi sunt caracteristice: eroizarea violenței, valorizarea agresivității și lichidarea tuturor normelor morale. Această „himeră” nazistă este alcătuită dintr-un gen de acțiune de tip gangsteresc, dintr-o gestică populară de inspirație păgână, din biologismul medical și din raționalitatea instrumentală. Grație conceptului său de „destructivitate”, Gérard Rabinovitch discută și critică teza centrală a sociologului Zygmunt Bauman, expusă în special în opera sa majoră, Bauman interpretând nazismul din perspectiva unei raționalități particulare, cea a rațiunii instrumentale și a acțiunii instrumentale. Preluând
Gérard Rabinovitch () [Corola-website/Science/335720_a_337049]
-
biologismul medical și din raționalitatea instrumentală. Grație conceptului său de „destructivitate”, Gérard Rabinovitch discută și critică teza centrală a sociologului Zygmunt Bauman, expusă în special în opera sa majoră, Bauman interpretând nazismul din perspectiva unei raționalități particulare, cea a rațiunii instrumentale și a acțiunii instrumentale. Preluând limbajul freudian, Gérard Rabinovitch avansează propunerea filosofică de a spune că Leviatan ar putea fi numele unei stări de „conexiuni mortifere” ("liaisons mortifères"), prin excesul de constrângere aplicat, iar Behemot cel al uneia de „de-
Gérard Rabinovitch () [Corola-website/Science/335720_a_337049]
-
raționalitatea instrumentală. Grație conceptului său de „destructivitate”, Gérard Rabinovitch discută și critică teza centrală a sociologului Zygmunt Bauman, expusă în special în opera sa majoră, Bauman interpretând nazismul din perspectiva unei raționalități particulare, cea a rațiunii instrumentale și a acțiunii instrumentale. Preluând limbajul freudian, Gérard Rabinovitch avansează propunerea filosofică de a spune că Leviatan ar putea fi numele unei stări de „conexiuni mortifere” ("liaisons mortifères"), prin excesul de constrângere aplicat, iar Behemot cel al uneia de „de-conexiuni tanatofile” ("déliaisons thanatophiles
Gérard Rabinovitch () [Corola-website/Science/335720_a_337049]
-
dintre cele trei sirene exilate din Equestria.Ea arată că are o minte cam dusă sau a unui copil de cinci ani.În trupă este voce secundară alături de Aria.În termen muzical cuvântul "sonata" este o compoziție pentru un solist instrumental care de multe ori este acompaniat de pian.
Lista personajelor din Micul meu ponei: Prietenia este magică () [Corola-website/Science/332718_a_334047]
-
o familie de țărani, a cântat la diverse instrumente de suflat din lemn (fluier, caval și cimpoi), dar și vocal. Precum tatăl său, a fost constructor de cimpoaie. Înzestrat cu aptitudini artistice deosebite, cunoștea deja, la 17 ani, repertoriul muzical instrumental, dar și coregrafic al satului. Mai mult, este recunoscut drept cel mai bun fluieraș din zonă și cântă la clăcile de tors lână, de curățat porumb și, mai târziu, la nunți. S-a căsătorit în 1932 și, datorită prestigiului de
Marin Chisăr () [Corola-website/Science/332816_a_334145]
-
A înregistrat pe cilindri de fonograf 64 de piese, majoritatea „bătrâne”, mai întâi cu Emilia Comișel și Ilarion Cocișiu, apoi, a doua zi, chiar cu Brăiloiu. Neavând cimpoiul la îndemână, cântă doar din fluier, din caval și vocal. Predomină repertoriul instrumental de joc alături de care, printre alte piese vocale, apar și baladele: „Corbea”, „Căpitan Gheorghiță” și „Voinicel Oleac”. Sub asistența lui Tiberiu Alexandru, i s-au înregistrat apoi 10 piese pe 2 discuri Electrecord la 12 februarie 1941. Plecat pe frontul
Marin Chisăr () [Corola-website/Science/332816_a_334145]