KorAP: Find »[drukola/base=iubit & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...194 195 196 ...297 >

7,407 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613

parcă lămuriri. — Ce e cu Charlie ăsta? E așa o personalitate? Kitty zâmbi. — Charlie e o combinație Între Bill Gates și Gandhi. Și un strop de Brad Pitt. Plus flerul artistic al lui Andy Warhol. — Parcă ar fi Dumnezeu. E iubitul ei? — Charlie e partenerul ei. Dar nu sunt Împreună, spuse Kitty. — Mi se pare că e Îndrăgostită de el, Încercă el să afle mai multe. — Ei bine, e ceva platonic, nici nu s-au sărutat Încă. David părea să nu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
sexy din L.A., mai Înaltă decât Kitty, mai tânără, cu mușchii foarte bine definiți, păr blond, platinat, ochi albaștri, un bronz superb, Îmbrăcată În blugi strâmți, o bluză bleu deschis și o haină de piele crem, subțire ca hârtia. — Bună, iubitule... — Nepoata dumneavoastră? Robert zâmbi, mândru. — Ți-o prezint pe Grace, prietena mea. Kitty dădu mâna cu acea frumusețe tânără, șocată de diferența de vârstă de aproximativ patruzeci de ani dintre ea și Robert. Bărbatul Înalt cu părul alb Își luă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
o parte. Cuvintele lui treceau acum pe lângă ea, ca niște gloanțe de argint care n-o puteau atinge. Era departe de-a fi cel mai arătos bărbat din câți Întâlnise; cu siguranță era mai În vârstă decât toți foștii ei iubiți, dar În același timp era mai bărbat, mai plin de viață decât oricare dintre ei. Emana căldură și farmec prin toți porii, inundase rulota și distrusese ordinea lui Kitty, care nu trebuia să se Îndrăgostească de un bărbat căsătorit, de pe

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
am ceva. Ieși din cadă și se uită În jur, de parcă s-ar fi aflat Într-o casă străină În care tocmai intrase prin efracție. Poate nu era casa lui, se gândi Kitty. Poate avea cheile de la un prieten bogat. — Iubitule, tu chiar locuiești aici? Îl Întrebă, pusă pe șotii. O amuza gândul că se putea să nu fie casa lui. Dacă nu e casa ta, nu-mi pasă, de fapt chiar aș prefera să fie casa unui prieten, ar fi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
Înmormântată În acest pământ străin, atât de vast, o Înspăimânta la fel de tare ca ideea de-a abandona un nou-născut Într-o peșteră de pe Lună. Era, de asemenea, un tărâm unde nu locuiau ai ei, un tărâm populat de prieteni și iubiți efemeri, În care un număr Înfricoșător de oameni ajungeau să fie abandonați În azile ieftine sau luxoase. Un tărâm pe care, dintr-un motiv necunoscut, Îl iubea, dar unde nu-și găsea locul niciodată. Și-ar fi dorit să hoinărească

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
Împreună În altă țară, În Italia. „Prima Întâlnire“. Erau un cuplu acum. Un cuplu frumos În micul lor balon al iubirii. Au comandat, au cinat, au băut șampanie, au vorbit, s-au sărutat. El Îi spunea „iubito“, ea Îi spunea „iubitule“. — Iubito... zise el, după ultima Înghițitură de spumă de ciocolată. — Da? — Plec la Paris la sfârșitul săptămânii. Inima Încetă să-i mai bată. Știa că urma să-și vadă prietena Într-o bună zi, dar credea că asta o să se

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
lor, nu voia decât lucrurile normale. Nu voia decât resturile, firimiturile, nimic adevărat, nici o legătură adevărată. Doar distracție. Când ieși din baie, Îl găsi În camera alăturată, așteptând-o, cu un zâmbet uriaș, În mijlocul patului. — Bună dimineața, iubito. — Bună dimineața, iubitule. — De ce ai plecat din dormitorul meu? Ea nu zise nimic, fericită să-l vadă, apoi se băgă lângă el În pat și-i povești coșmarul ei. Te simți de parcă te-aș fi răpit? o Întrebă el sincer Îngrijorat. Simți că

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
mai nou. Dar părea momentul perfect pentru o ofertă. Ea se retrase. El rămase Înmărmurit. — Ce e? Întrebă el. Ce s-a Întâmplat? Te-ai plictisit deja de mine? Atât de repede? o Întrebă el ironic. — Nu m-am plictisit, iubitul meu. Sunt nebună după tine. — Atunci? Dintr-odată, zâmbetul lui larg o enerva. Avea nevoie de timp să se gândească. Din fericire, se auzi soneria și veni Tom, antrenorul personal. Matthew și Kitty merseră la sala de gimnastică și Începură

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
acum era liberă să se concentreze pe problemele ei. Ce avea să facă În privința lui Matthew, asta era Întrebarea care-o bântuia În timp ce privea pe geamul mașinii, căutând să prindă o ultimă imagine cu sigla Hollywoodului de pe dealuri. El fusese iubitul necredincios, iar ea era prietena neloială. Brusc, avu o revelație. Dacă ea putea fi În același timp o prietenă foarte bună și una foarte rea, și Matthew putea fi În același timp un păcătos și un sfânt. Probabil că toți

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
fel. Știi bine cât de mult te doresc. Ce s-a schimbat de aseară până acum? Ea Îl privi, Întrebându-se cum de un bărbat care conducea atâtea companii putea să nu Înțeleagă ceva atât de simplu. Apoi schimbă subiectul. — Iubitule, aș vrea să-ți fac niște poze aici, să am o amintire de-a ta la New York. Matthew acceptă Îndatoritor, scoase aparatul, coborî și se ținu după ea, făcând poze În toate camerele: salonul cu pianul, biblioteca, holul. Dar nu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
cu echipamentul său de ultimă generație. Kitty privi fotografiile prin ochii unui profesionist, nu erau În nici un caz printurile unui amator, erau mai bune decât toate cele pentru care plătea În New York. — Calitatea e uimitoare! zise privindu-l cu admirație. Iubitule, tot ce atingi iese minunat, tot ce faci e mai bun decât orice altceva! Apoi adăugă jucăuș: Și sexul. Mai ales sexul. — Iubesc sexul, Încuviință el. — Și mie Îmi place. Te face foarte... viu. Matthew zâmbi. Se uită cu o

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
o sune sau avea să-i ignore mesajul, cum prezisese Desert Rose. Câteva secunde mai târziu sună telefonul. — Bună, draga mea! Eu sunt, zise Matthew cu vocea lui masculină, melodioasă. Ți-ai lăsat agenda aici, ți-o trimit imediat. — Bună, iubitule... sunt atât de fericită că ai sunat! Desert Rose spunea că n-o să mai primesc nici o veste de la tine, că o să mă uiți În secunda În care voi pleca. — Prostii, zise el. Normal că nu vreau să te uit, te

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
un bărbat atipic din Manhattan, fusese căsătorit de opt ori, plătise ipoteci și pensii alimentare pentru opt soții, dar tot nu se Învățase minte. Când intrară În club, Kitty o trase pe Giulia deoparte. — E prieten cu tine sau e iubitul tău? o Întrebă ea. Nu mai auzise numele lui Carl de când se Întâlnise ultima oară cu Giulia, cu trei săptămâni În urmă, dar În Manhattan de la o săptămână la alta apar cele mai neașteptate aventuri. — E doar un prieten foarte

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
certăm serios, cine știe unde ajung În noaptea asta? — Nu vreau să mă cert cu tine, zise el candid. — Păcat, ar fi fost distractiv. — Vreau să fiu partenerul tău de amor, nu de omor. E Sf. Valentin. — Încă mai vrei să fii iubitul meu? După atâta timp? Îl ironiză. — Cu o femeie atât de frumoasă, de sexy și de inteligentă ca tine... și, desigur, care sărută atât de bine..., Încercă el marea cu degetul. — Sam, mă flatezi fără pic de jenă... — Exact! — Asta

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
Realitatea spunea că o părăsise pentru altă femeie. Și le mințise pe amândouă. Când era cu ea, Îi trimisese mesajul acela nerușinat cu „te iubesc“ femeii de la Paris, iar când fusese la Paris se gândise la ea. Ne vedem mâine, iubitule, zise ea. Voia să-și alunge toate Îndoielile, să facă ceva ca să-i dispară sentimentele rănite și să o ia de la Început, dar fusese prea scurtă, părea dezamăgit. — N-am mai vorbit de mult, hai să mai vorbim puțin... ce-

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
din cauza asta. Te iubesc Încă, dar nu pot deveni peste noapte cea mai bună prietenă a ta. Asta ar fi vrut să-i spună. Dar nu voia să pară amărâtă, nu voia să-l alunge. Nimic, totul e În regulă. Iubitule, vino cât poți de repede... număr deja minutele. În dimineața următoare, când se trezi și se uită pe fereastră, Manhattanul era acoperit cu un strat gros de zăpadă splendidă, imaculată; prima zăpadă de când plecase pe Coasta de Vest, cu o

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
de activitatea lui. Se Întoarse spre ea și-i zâmbi. Era el. Matthew se Îndreptă Încet către ea, privind-o cu lăcomie, ca și când ar fi fost curios să vadă cum arăta acasă, În decorul ei. — Bună, iubito, zise emoționat. — Bună, iubitule, Îi răspunse, la fel de emoționată. — Arăți minunat, atât de elegantă... spuse măsurând-o din cap până-n picioare. Era Îmbrăcată Într-o haină lungă, neagră și elegantă, cu șuvițele blonde răvășite de briza rece, arăta ca o doamnă, ca o femeie, nu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441

spirit obișnuită încât anunța numele compartimentelor ca și cum le-ar fi făcut un elogiu, Aici e dormitorul, aici e bucătăria, aici e baia, aici e camera de zi unde vom lua și mesele, aici confortabila și spațioasa încăpere unde va dormi iubitul meu tată, bucurându-se de o binemeritată odihnă, nu se vede nici un loc unde va sta fetița când va crește, dar, până atunci, se va găsi o soluție, Nu-ți place casa, întrebă Marçal, E casa pe care o vom

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436

mea trebuie să nască mâine“, Salon mi-a făcut o mulțime de urări, având aerul că n-a Înțeles cine era tatăl. Am alergat acasă, ca să respir aer curat. Lia nu era. Pe masă, În bucătărie, o foaie de hârtie: „Iubitule, mi s-a rupt apa. Nu te-am găsit la birou. Fug la clinică cu taxiul. Vino după mine, mă simt singură“. Am avut un moment de panică, eu trebuia să fiu acolo, să număr Împreună cu Lia, eu trebuia să

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-ți creștetul cu săgeata triplă a limbii de rubin. Oh, tunica ta de voal negru cu reflexe de argint, strânsă Într-o eșarfă brodată cu iriși funești, din perle negre. Pubisul proeminent ți-e ras complet ca să ai, În ochii iubiților tăi, nuditatea unei statui! Vârful sfârcurilor tale atinse dinainte suav cu penelul de sclava ta din Malabar, muiat În același carmin ce-ți Însângerează buzele, pline de ademeniri ca o rană! Rodin abia mai respiră. Lungile-i abstinențe, viața cheltuită

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
creștetul În timp ce tu te Întinzi ca să te bucuri de această scenă, Îți spun: — Ești mulțumită de Rocambole al tău, iubita mea inaccesibilă? Și În timp ce tu faci semn că da, lascivă, și rânjești salivând În gol, strâng imperceptibil degetele, ce faci, iubitule, nimic Sophia, te ucid, acum sunt Joseph Balsamo și nu mai am nevoie de tine. Țiitoarea Arhonților Își dă duhul, se prăvălește În apă, Luciano ratifică cu o lovitură de lamă verdictul mâinii mele nemiloase, iar eu Îi zic: — Acum

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
altceva și că să-i dea timp să coboare la bar și să bea un Martini. Găsise doar un coniac național, se Întorsese În cameră, dar Lorenza nu era nicăieri. Se dusese să Întrebe la recepție și găsise un mesaj: „Iubitule, am descoperit un tren excepțional către Milano. Plec. Ne vedem În cursul săptămânii“. Belbo alergase la gară, Însă linia era deja pustie. Ca Într-un western. Belbo dormise la Piacenza. Căutase un roman polițist, dar până și chioșcul gării era

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
la suprafață o clipă și apoi se ascunde imediat. Și se arată pentru o clipă numai celui ce o iubește. E ca o femeie foarte frumoasă care se ascunde În palatul ei Într-o cămăruță mică, neștiută. Are un singur iubit, căruia nimeni nu-i cunoaște existența. Și dacă cineva, care nu este el, vrea s-o violeze și să-și pună mâinile lui murdare pe ea, se răzvrătește. Ea Își cunoaște iubitul, deschide o ferestruică mică și se arată o

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
Într-o cămăruță mică, neștiută. Are un singur iubit, căruia nimeni nu-i cunoaște existența. Și dacă cineva, care nu este el, vrea s-o violeze și să-și pună mâinile lui murdare pe ea, se răzvrătește. Ea Își cunoaște iubitul, deschide o ferestruică mică și se arată o clipă. Și imediat se ascunde, iar Cuvântul Torei se dezvăluie numai aceluia care o iubește. Iar noi am Încercat să vorbim de cărți fără iubire și În derâdere...“ Belbo Îi umezise din

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620

minim referirile la „paranormal“. I s-a refuzat titularizarea pe post la universitate, dată fiind absența ei Îndelungată și eșecul În a-și publica lucrarea. Zelda nu a pus la inimă acest rezultat, nu Întru totul neașteptat și la sfatul iubitului ei fantomatic a eliminat din articol tot jargonul academic și l-a publicat ca ediție de buzunar, pentru consumul public. Cartea a devenit imediat best-seller. Cu profitul astfel obținut Zelda a deschis Crossroads Travel, cultivînd o clientelă selectă, formată din

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]