5,860 matches
-
și ale sfințeniei. „O inimă ortodoxă înțelege totul”, zice Dostoievski; dar inima ortodoxă e aceea care, în simplitatea copilărească a curățeniei, a regăsit acea natură primordială din profunzimile făpturii și se face una cu ea în iubire universală. Când arta izbutește și ea să stăpânească o asemenea inimă, intuiește cu ochi nespus de vii fârâmiturile frumuseții edenice din lume, le adună cum ai aduna cioburile unui vas de mare preț ce s-a spart și încheagă din ele imaginea perfecțiunii care
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
observat, un gând de limită extremă. Plăsmuirile artei, determinate de puterea naturală a geniului, culminează în el ca în vârful cel mai înalt al posibilității. Tocmai de aceea sunt puțin artiștii care, idealizând prin analogie frumusețea făpturilor lui Dumnezeu, au izbutit să se ridice până la această regiune a enigmei în care se închide viața omenească de dincolo de moarte. Simbolurile imaginate de ei în zona supranaturală, unde stihia omenească se sfârșește ca să reapară transfigurată în lumina de dincolo, coincid în sens cu
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
aeriene, armament greu, mașini militare). Situația reală era evidentă și pentru șefii armatei ungare, ba, mai mult, o înfruntare a și fost interpretată la modul virtual cu ocazia unei demonstrații militare. Concluzia a fost că armata ungară, chiar dacă ar fi izbutit să străpungă liniile române de apărare, trebuia să fie pregătită pentru lupte îndelungate, soldate cu rezultate diverse, în partea nordică a bazinului transilvan, în timp ce, pe frontul sudic, trebuia să se aștepte la consecințe grave (întrucât nu reușise să închidă valea
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
care românii și evreii nu ar fi existat decât undeva la periferie, acolo unde limba (străină), aspectul exterior și cultura sunt marginalizate și devin un dat, exotic, demn de milă, pe lângă rezultatele ungurimii triumfătoare. În parte, realizarea spațiului național a izbutit: evreii și germanii au dispărut din Transilvania, iar numărul maghiarilor s-a restrâns în mod tragic, nu numai în Timișoara, Oradea, Brașov sau Cluj, ci chiar și în sistemul localităților transilvane de rangul doi, precum Târgu Mureș sau Satu Mare. Cu
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
încât nu mai sunt în stare să le alung din minte, dar nici nu văd chipul în care trebuie ele risipite; ci întocmai cum m-aș fi scufundat într-o vâltoare adâncă, mă simt într-atât de tulburat încât nu izbutesc să ating fundul cu piciorul, nici înotând să mă ridic la suprafața apei"116. Meditația a doua începe cu descrierea incertitudinii ce persistă încă în cunoaștere, fără a se fi găsit încă un element cert. Pentru a-l identifica trebuie
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Nae Ionescu, Politica în Biserică, în "Cuvântul", an IV, nr. 1121, 7 iunie 1928, în Nae Ionescu. Teologia. Integrala publicisticii religioase, p. 372: "Este oare un secret pentru cineva că Biserica noastră este aservită statului și că Partidul Liberal a izbutit să-și asigure majorități în Sinod? Nu este îndeobște cunoscută intervenția repetată de la guvern și din opoziție a acestui partid în treburile bisericești?... Ca în toate marile funcții ale țării, și în Biserică va trebui întreprinsă o operă de purificare
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
cu nici un preț să se supună autorității Bisericii, care au intrat adesea în conflict cu aceasta și care au sfârșit printr-o stranie declarație de principii, sprijinită pe un distinguo, care ar fi vrut să fie subtil, dar nu a izbutit să fie decât glumeț: Universitatea nu poate accepta autoritatea materială a Bisericii. Nici aici nu insistăm. Ar fi copilăresc. Îmi închipui, de altfel, că cea mai mare parte dintre teologii noștri universitari va fi sfârșit prin a se simți rușinată
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
multe. Între altele, eu am încercat editarea unei asemenea publicații. Ținând seamă de îndrăzneala întreprinderii și de enormele greutăți, pot afirma că începutul a avut un succes peste care nu se poate trece... Nu cred ca planul părintelui Patriarh să izbutească. Pentru că sunt în joc prea multe ambiții mărunte, prea multă neîncredere și prea multă neputință. Toți vor să fie directori, toți vor să fie stăpâni dar, de făcut ceva, asta e altă căciulă. Și, pe urmă, ar trebui un spirit
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
spus că Iris e vlăstar din Thaumas (Mirarea)". Subiect care îl frămîntă pe Platon și în Scrisoarea a VII-a, unde atenționează: "cel care nu poate face față tuturor greutăților pe care le reclamă filosofia, în cazul în care nu izbutește să se inițieze în tainele ei, să nu arunce vina pe maestru, ci pe sine însuși". Și cîteva rînduri mai jos se arată preocupat nu de filosofie în înțelesul ei curent, ci de tema ei eternă și de țelul său
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
grad - oricînd lesne să renunțe la produsele vieții propriu-zis industriale și urbane. Și dacă va intra în delir, le va distruge cu cel mai natural entuziasm, și probabil cu sentimentul delicios că a pus cu totul mîna pe dînsele și izbutește, în sfîrșit, să se sature de ele. Pentru moment cumpără parfum și pudră; asta nu însemnează că n-ar fi gata să renunțe, de hatîrul unui chef social formidabil, la săpun, la drum de fier, la telegraf, medic, școală, la
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
a recitatorului sau a autorului, ridică mai multe probleme decât ar putea ea rezolva vreodată. O cale mai bună ni se deschide, evident, prin definirea, operei literare în funcție de experiența sociala și colectivă. Există aici două soluții posibile care totuși nu izbutesc să rezolve în mod satisfăcător problema. Am putea spune mai întâi că opera literară reprezintă suma tuturor interpretărilor trecute și posibile ale poemului: o soluție care ne pune față în față cu o infinitate de interpretări personale nepotrivite, de lecțiuni
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
-se, pe nedrept minimalizată de lingviștii moderni și prea ușor expediată de unii critici mai noi ca Richards și Ransom. Trebuie să distingem trei grade diferite ale imitației. În primul rând, imitația propriu-zisă a unor sunete fizice care e incontestabil izbutită în cazuri ca acela al cuvântului "cucu", deși, firește, poate varia în funcție de sistemul lingvistic al vorbitorului. Asemenea imitații ale sunetelor trebuie deosebite de complexa tehnică a creării unei sugestii cu ajutorul sunetelor, de reproducerea unor sunete naturale prin sunete ale vorbirii
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
face cu versuri libere sâni cu orice tip de versuri care nu sunt izocrone. De aceea unii exponenți ai acestei teorii tăgăduiesc pur și simplu că versul liber ar fi vers. *34 În unele din lucrările lor adepții teoriei "muzicale" izbutesc să trateze forma metrică a baladei ca "dipod" și chiar ca măsuri compuse duble, *35 și să explice unele fenomene metrice mai spinoase prin introducerea noțiunii de "sincopare". În versurile lui Browning. The gray sea and the long black land
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
linie ce străbate întregul domeniu de care ne ocupăm - anume linia analogiei și comparației. Chiar și imaginile vizuale nu trebuie căutate exclusiv în poezia descriptivă; și numai puțini dintre cei (are au încercat să scrie poezie "imagistică" sau "fizică" au izbutit să se limiteze la imaginile lumii exterioare. De fapt, nici nu au dorit acest lucru decât rareori. Ezra Pound, care a fost teoreticianul mai multor mișcări poetice, a definit imaginea nu ca o reprezentare picturală, ei ca fiind "acea reprezentare
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
că în mit lucrurile concrete, intuitiv picturale sunt opuse celor abstracte și raționale. De asemenea, în general, în cadrul acestei opoziții, primordială pentru teoreticienii și apologeții literaturii, mitul are un caracter social, anonim, obștesc, în timpurile moderne, s-ar putea să izbutim să-i identificăm pe creatorii - sau pe unii dintre creatorii - unui mit ; dar, dacă a fost acceptat de societate, dacă a primit "consimțământul credincioșilor", mitul își poate păstra statutul calitativ de mit chiar dacă autorul lui este uitat, puțin cunoscut sau
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
tremurat ; / încearcă nitul crunt poți să-l desfaci ? / încearcă ! scoaba grea poți s-o urnești ? 273 Yeats atinge expresia maximă a poeziei ca magie în Byzantium (Bizanțul - 1930). în poezia Sailing to Byzantium (Navigând spre Bizanț) scrisă în 1927, el izbutise să exprime opoziția dintre lumea vieții biologice: The young in one another's arms... the mackerel-crowded seas (Tinerii îmbrățișați... mările pline de scrumbii) și lumea artei bizantine, în care totul este fix, rigid, nenatural, lumea "mozaicului aurit" și "emailului aurit
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
un nivel, 'cuvintele ; la alt nivel, experiența comportării umane ; în sfârșit, la alt nivel, ideile și atitudinile umane. Toate aceste materiale, inclusiv limba, există și în afara operei literare, dar în alt mod ; însă într-un poem sau într-un roman izbutit ele sunt antrenate în relații polifonice de dinamica scopului estetic. Se poate oare evalua literatura în mod adecvat după criterii pur formale ? Vom schița un răspuns. Criteriul pe care formaliștii ruși îl 'consideră principal apare și în alte evaluări estetice
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
fel sau altul să păstrăm individualitatea evenimentului istoric fără a reduce procesul istoric la un șir de evenimente succesive, dar nelegate între ele. Soluția constă în a raporta procesul istoric la o valoare sau la o normă. Numai atunci vom izbuti ca din seria de evenimente aparent fără sens să desprindem elementele esențiale, separându-le de cele neesențiale. Numai atunci vom putea vorbi de o evoluție istorică în care individualitatea fiecărui eveniment în parte rămâne nealterată. Corelând o realitate individuală cu
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
subiectul articolului prezent. A treia citare reprezintă reacția ziarului Românul, răspunsul la problema ridicată de Eminescu („am întrebat pe d-nii de la Românul”) - „opozițiunea se unește în a face apel Rusiei să intervie, să ceară destituirea guvernului, dacă asasini nu vor izbuti a-l ucide, și prin toate acestea să se provoace la timp intrarea în țară a oștirilor rusești, intrarea oștirilor austriece și pradă să se dea țara rezbelului civil și rezbelului între două mari puteri”. Este interesantă schema după care
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Cătălina ROTARU () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93146]
-
Opere reprezentative: Floare ofilita, Locul unde nu s-a întâmplat nimic , Apa morților , Hâia Săniș. 3. Momente semnificative ale istoriei naționale Istoria românilor a fost o sursă majoră de inspirație, dar românele reconstruiesc ficțional epocile : „Pornind de la izvoarele istorice, Sadoveanu izbutește să se ridice deasupra datelor materiale, să le învăluie într-o atmosferă de irealitate legendară, să le dea un suflet și o poezie ce stăruie adânc în amintire”, afirmă criticul literar Perpessicius. Mihail Sadoveanu este creatorul românului istoric, ce ilustrează
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_93485]
-
sunt înăbușite de o mare amărăciune dăscălicească exprimată ca atare, de un năduf, care pedepsește tot ceea ce ține de școală, profesori și elevi de-a valma" . În alt loc încheie umoristic-sastisit: Din acest punct de vedere, doamna Sanda Movilă a izbutit să scrie o carte de dulciuri stilistice (Desfigurații, n.n.Ă, delicatesuri care dacă fac plăcere după masă, nu pot totuși să fie servite ca fel de mâncare cuiva căruia îi e foame. Asta dă leșineală" . S-a scris frecvent despre
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
să aduc laolaltă chiar dacă nu îndeajuns de bine articulat căile celor însingurați către Cel singur și empiria modernității tîrzii, motivul e că problema șanselor spirituale se joacă tocmai în tensiunea dintre acești doi poli, se decide în saltul analogic ce izbutește să depășească și să mențină totodată extrema lor depărtare. Pe această linie, textul nostru se dorește o contribuție privind stilul religiei în modernitatea tîrzie. E vorba despre un eseu hibrid, unde invocarea unor teme și texte spirituale se îmbină nu
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
forței. Agresorii atenieni ca și melienii fideli spartanilor, cei puternici ca și cei slabi, atacatorii ca și victimele stau sub constrîngerea aceleiași legi care face ca forța să tindă spre manifestarea ei integrală, acționînd oriunde nu află piedici sau oriunde izbutește să le elimine. Aceeași lege, remarcă Simone Weil, lucrează în domeniul fizic și în cel psihic sau cel puțin în domeniul psihicului natural. în ce privește zeii, credem prin tradiție, iar în ce privește oamenii vedem din experiență că întotdeauna, printr-o necesitate naturală
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
indiviziune sau, formulat în româna colibelor, în devălmășie. Dar tot block-hous-ul, cu filosofia sa adiacentă, era și semnul unui impas al adevăratei comunicări: tovărășia astfel întruchipată, una țesută mai degrabă pe seama unor interese, era totuși primitivă în raport cu forma de comunitate izbutită de biserică, locul celor ce sînt trăitori în spirit. Pe fondul unei asemenea forme de colectivizare, problema cu adevărat importantă era aceea a singurătății. Noica vorbea însă de singuraticul adevărat, cel ce nu se izolează sau fuge de oameni din
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
acest fapt. În ochii săi, „singurul mod În stare de a consolida naționalitatea românilor, de a le da demnitate, putere și mijloace pentru a Îndeplini misia lor”, Unirea era chezășia existenței acestui popor. „Numai uniți vom putea Înainta, vom putea izbuti În ziua luptei”, susțineau ziarele vremii. „Poate că această zi nu e așa depărtată. Europa Întreagă o așteaptă și o cheamă”, scria, bunăoară, Junimea română În 1851. „Suntem milioane de Români răzleți. Ce ne lipsește ca să ajungem un neam tare
Prelegeri academice by Alexandru Husar () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92344]