4,923 matches
-
este discontinuu, urmând legile formării cascadei: stropii de pe piscurile reci sunt doar potențialitatea șuvoiului înspumat, după cum cuvintele încep a construi o idee posibilă, care se va realiza doar în interrelațiile lor. Aceste postulate teoretice (eseul Momentul inimii) revin și în lirica propriu-zisă, al cărei ax e poetica aplicată: „Dacă tu ești chipul unei lumi.../ Dacă aș mai avea de cunoscut încă ceva, / Ți-aș spune că ești chipul / A ceea ce am a cunoaște” (Secunde cu munți). Este o poezie alcătuită din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290464_a_291793]
-
neîndurătoare răvășire sub legile destinului și se conturează o galerie de tipuri croite după tipare general-umane: avari și vrăjitoare, firi aprinse și semețe, muncitori ai pământului (Dăruța - model de bunătate, Gheorghe - întruchipare a mândriei, badea Iacob - adevărat cavaler al speranței). Lirica lui V. s-a sincronizat cu momente de vârf ale poeziei românești postbelice. Eseistica, adunată în volumele Viața cuvântului și A vedea cu inima, ia forma unor instantanee despre problemele sociale, etice și politice ale timpului, de meditații lirico-filosofice asupra
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290464_a_291793]
-
o literatură națională trebuie să-și afle resursele în cercetarea trecutului și a tradițiilor populare. Pentru o cultură în formare, susține el, influențele străine sunt primejdioase. A scris și câteva articole în care discută folclorul medical sau unele formule specifice liricii populare. Aparatul critic, în care recurge frecvent la comentariile despre poezia populară ale lui V. Alecsandri, la studiile istorice ale lui B. P. Hasdeu, dar și la lucrări ale învățaților P. J. Safarik și Th. Mommsen, îl arată familiarizat cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285946_a_287275]
-
potolită și cuminte exaltare patriotică. Oarecum în aceeași notă se trasează linia interioară a celorlalte poeme, autoarea uzând de aceleași figuri cărora nu le lipsește un anume filigran metaforic, fie că e vorba de tribulații sentimentale, fie de meditații lirice. Lirica din Ars amandi (1980) este una a fiorului erotic. Eul liric se întruchipează ca iederă care invadează ființa celuilalt, ca o dorință de lumină (metaforă obsedantă), uneori îngemănată cu suferința. În placheta De față cu desăvârșirea (1983), lirismul se naște
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288323_a_289652]
-
intelectualului „de partea celor de jos” și cultivă utopiile stângii românești, care speră într-o evoluție democratică a țării. Publică în fiecare număr, alături de director (prezent cu cercetări de istorie a Banatului, articole, traduceri din Ernst Toller, Walt Whitman, din lirica negrilor din America, din Michelangelo, Ady Endre ș.a.), Iosif Aldan-Moisi, Méliusz József, Grigore Popa, Silvio Guarnieri (scrie și un amplu studiu despre Pavel Dan), Alexandru Jebeleanu, Petru Sfetca (poezii, traduceri din Eugenio Montale, Umberto Saba, Charles Baudelaire, Francis Jammes, Paul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290658_a_291987]
-
Dunării (1998). I s-a decernat, în 1997, Premiul „Steaua Dunării” pentru întreaga activitate culturală. Elogiat la debut de Nichita Stănescu (într-o Planetă pe coperta volumului Roata) pentru „versurile nemachiate” lansate în „ploaia de măști grave sau grotești” din lirica momentului, O. își particularizează prezența prin simplitatea cu care își asumă modul minor al condiției umane. Fără emfaza de a reinventa sau destructura lumea, cu o denominare nudă (rar metaforică) - în fond sceptică față de cuvânt, pe care îl potențează printr-
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288500_a_289829]
-
văilor, volum retrospectiv în mare măsură, aduce o accentuare a singularizării insului din ce în ce mai delimitat de ceilalți („privească-mă cine e altul/ și va rămâne altul”), în ciuda captivității în generalitatea rituală a vieții, erosului, regresiei spre stingere. Dominantă e acum o lirică intimistă, cu tot mai frecvente, în vădită descendență bacoviană, ricanări sardonice pentru degradarea în alcoolism sordid: „Și iar paharul dus, îngropat/ în peștera cu dinții mei la gură/ și brațul asudat al celuilalt/ pe umerii tăi ca pe o căzătură
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288500_a_289829]
-
origine de la philosophie de la culture que le poète élaborera plus tard : Satul nașterii și împrejurimile sale se constituie, dintru-nceput, în ceea ce însuși Blaga definea, în originală să teorie a " spațiului mioritic " că orizont specific. [...] Satul primește treptat în evoluția liricii și gândirii lui Lucian Blaga atribute monadice, de univers închis, metafizic, punct inalterabil de rezistență în timp, celula vie de conservare a eredității naționale și istorice. [...] Prin analogie cu monadologia leibniziană, s-ar putea constitui o monadologie poetica.797 Le
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
aceea de dupa al doilea război mondial, fără a înregistra ruptură de ordin ideologic și estetic ce desparte aceste perioade. După ce dobândise un loc de prim rang într-o generație excepțională de poeți căreia îi datorăm cea mai importantă epoca a liricii românești, Blaga a continuat să scrie, în condiții fundamental schimbate, cu o exemplara fidelitate estetică și morală față de sine și de propria-i opera. Unitatea acesteia nu exclude, firește, schimbarea sau înnoirea, dar ele sunt datorate reacției spiritului la cursul
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
traduction, la seule activité littéraire tolérée par l'autorité communiste. En 1955, îl publie să traduction de Faust de Goethe, qualifiée par Jean Poncet comme " l'une des plus lumineuses en langue roumaine "833. En 1957 pârâit le volume Din lirica universală (De la lyrique universelle) et l'année suivante Din lirica engleză (De la lyrique anglaise), qui témoignent de son amour pour la poésie du monde et surtout pour la culture allemande. Blaga est peut-être le premier poète-traducteur roumain à avoir exprimé
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
En 1955, îl publie să traduction de Faust de Goethe, qualifiée par Jean Poncet comme " l'une des plus lumineuses en langue roumaine "833. En 1957 pârâit le volume Din lirica universală (De la lyrique universelle) et l'année suivante Din lirica engleză (De la lyrique anglaise), qui témoignent de son amour pour la poésie du monde et surtout pour la culture allemande. Blaga est peut-être le premier poète-traducteur roumain à avoir exprimé să vision traductive. Leș remarques qu'il fait sur să
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
șa vie, à la traduction, qui a constitué un important support financier et moral, étant l'unique activité tolérée par le régime communiste. Cette activité a été concrétisée, dans un premier temps, dans la parution du recueil de poèmes Din lirica universală (De la poésie lyrique universelle), en 1957.955 Un autre recueil de traductions a été publié posthumément, en 1970.956 Leș deux ouvrages ont été réunis en 1975 par la fille du poète, Dorli Blaga, dans un volume qui porte
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
signe) appartenant au poète russe Serge Essénine. La critique de l'époque a remarqué l'empreinte stylistique du traducteur dans leș vers d'Essénine qui șont devenus presque " blagiens ".958 Selon le témoignage de Blaga qui ouvre le recueil Din lirica universală (De la poésie lyrique universelle), leș autres traductions ont été rédigées à partir de l'époque de la deuxième guerre mondiale, " quand on entendait encore leș canons de la guerre " : Cele mai multe dintre tălmăcirile adunate în culegerea de față s-au alcătuit, cu
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
étoile) ; d'autres ont été publiées après la mort de Blaga, dans des revues comme Viața românească (La vie roumaine), Gazeta literară (La gazette littéraire), Familia (La famille), Secolul XX (Le XXe siècle).960 * Le premier volume de traductions, Din lirica universală, constitue un florilège de la poésie universelle, réunissant des poèmes de l'Antiquité (égyptiens, chinois, grecs, persans), des poèmes des peuples primitifs (de l'Océanie, de l'Afrique, de l'Amérique), mais aussi des poèmes appartenant à la littérature française
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
sorte, à transformer cet Autre en Soi, dans la conception de Blaga. Cela expliquerait aussi l'empreinte que l'on retrouve dans leș vers étrangers qu'il a traduits, empreinte qui témoigne du lyrisme propre. * À part le recueil Din lirica universală, republié en 1975971 et le recueil Din lirica engleză (De la lyrique anglaise), păru en 1958, Blaga a traduit des œuvres plus amples, parmi lesquelles deux volumes de Lessing (1956).972 Toutefois, la traduction la plus célèbre de Blaga reste
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
conception de Blaga. Cela expliquerait aussi l'empreinte que l'on retrouve dans leș vers étrangers qu'il a traduits, empreinte qui témoigne du lyrisme propre. * À part le recueil Din lirica universală, republié en 1975971 et le recueil Din lirica engleză (De la lyrique anglaise), păru en 1958, Blaga a traduit des œuvres plus amples, parmi lesquelles deux volumes de Lessing (1956).972 Toutefois, la traduction la plus célèbre de Blaga reste Faust de Goethe, qualifiée comme " l'une des plus
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
révélatoire. * La vision traductive de Blaga est le résultat de l'expérience de traduction du poète, expérience qui a connu une certaine progressivité : îl a commencé à traduire des poèmes peu étendus (qui șont à retrouver dans leș recueils Din lirica universală et Din lirica engleză, et, plus tard, dans Tălmăciri), pour aboutir à des œuvres poétiques plus vastes, comme celles de Lessing ou de Goethe. Le travail traductif a constitué donc, pour le poète, une découverte inédite, une pratique enrichissante
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
de Blaga est le résultat de l'expérience de traduction du poète, expérience qui a connu une certaine progressivité : îl a commencé à traduire des poèmes peu étendus (qui șont à retrouver dans leș recueils Din lirica universală et Din lirica engleză, et, plus tard, dans Tălmăciri), pour aboutir à des œuvres poétiques plus vastes, comme celles de Lessing ou de Goethe. Le travail traductif a constitué donc, pour le poète, une découverte inédite, une pratique enrichissante et un accomplissement nécessaire
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
BLAGA, Lucian, Poezii, ediție îngrijita de George Ivașcu, Editura pentru Literatură, București, 1967. BLAGA, Lucian, Trilogia culturii (Orizont și stil. Spațiul mioritic. Geneză metaforei și sensul culturii), cuvânt înainte de Dumitru Ghișe, Editura pentru Literatură Universală, București, 1969. BLAGA, Lucian, Din lirica engleză. Tălmăciri, Univers, București, 1970. BLAGA, Lucian, Opere, vol. III: Tălmăciri, Minerva, București, 1975. BLAGA, Lucian, Elanul insulei, Dacia, Cluj-Napoca, 1977. BLAGA, Lucian, Isvoade: eseuri, conferințe și articole, ediție coordonată de Dorli Blaga și Petre Nicolau ; prefață de George Gană
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
postface par Anthony O'Keefe, Editura Universității " Lucian Blaga ", Sibiu, 2002. BLAGA, Lucian, Poemele luminii (Поеми на свeтлината, изд. Авангардпринт, България), poèmes et essais, traduction et préface par Ognean Stamboliev, Éditions Avangardprint, 2012. 2. 6. Ouvrages traduits par Blaga Din lirica universală. Tălmăciri de Lucian Blaga, coperta și ilustrațiile de A. Demian, Editura de Stat pentru Literatură și Arta, București, 1957. Din lirica engleză. Tălmăciri de Lucian Blaga, Univers, București, 1970. GOETHE, Johann Wolfgang Goethe, Faust: Tragedie, în românește de Lucian
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
et essais, traduction et préface par Ognean Stamboliev, Éditions Avangardprint, 2012. 2. 6. Ouvrages traduits par Blaga Din lirica universală. Tălmăciri de Lucian Blaga, coperta și ilustrațiile de A. Demian, Editura de Stat pentru Literatură și Arta, București, 1957. Din lirica engleză. Tălmăciri de Lucian Blaga, Univers, București, 1970. GOETHE, Johann Wolfgang Goethe, Faust: Tragedie, în românește de Lucian Blaga, prefață de Tudor Vianu, E.S.P.L.A., București, 1955. GOETHE, Johann Wolfgang, Faust: tragedie, traducere de Lucian Blaga, prefață de Tudor Vianu, Editura
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Kiadó (Maison d'édition de l'Académie des Sciences de Hongrie), Budapest, 1972. GANĂ, George, Operă literară a lui Lucian Blaga, București, Minerva, 1976. LOUBIÈRE, Philippe, Traduire " În marea trecere " de Lucian Blaga (1895-1961) ", étude déposée, Paris, 2002. MICU, Dumitru, Lirica lui Lucian Blaga, Editura pentru Literatură, București, 1967. MICU, Dumitru, Estetică lui Lucian Blaga, Editura Științifică, București, 1970. MUNTEANO, Basil, Panoramă de la littérature roumaine contemporaine, Éditions du Sagittaire, Paris, 1938. NOICA, Constantin, Lucian Blaga. Centenar 1995 Retrospectivă edițiilor mai 1983
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Lucian Blaga ou le chant..., op. cît., p. 160. (Texte source : " Sufletul lui e în căutare/în muta, seculară căutare,/de totdeauna,/și până la cele din urmă hotare. ", în Lucian Blaga, Operă poetica, op. cît, p. 225.) 861 Dumitru Micu, Lirica lui Lucian Blaga, Editura pentru Literatură, București, 1967, p. 15 : " une insatiable aspiration à la connaissance illimitée, à l'expérience totale, à l'union frénétique avec le flux vital. " Notre traduction. 862 Lucian Blaga, Amintire (Mémoire), în Lucian Blaga, L
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
URL : http://facultateadefilosofie.files.wordpress.com/2010/05/studii-de-filosofie-2005.pdf. 936 Jean Poncet, " Oser traduire Blaga ", în Leș marches insoupçonnées, op. cît., p. 58. 937 V. Mircea Vaida, Lucian Blaga. Afinități și izvoare, op. cît., p. 59: Poate că în lirica noastră, de la Eminescu încoace, nu există poet cu o autohtonie mai accentuată, încadrându-se mai organic decât Blaga în ceea ce tot el numește "matrice stilistica românească". Peut-être que dans notre poésie lyrique, depuis Eminescu, îl n'y a aucun poète
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Tudor Vianu, Literatura universală și literatura națională, Editura de Stat pentru literatură și arta, București, 1956, p. 275. 954 V. Sean Cotter, " The Soviet Translation : Romanian Literary Translators after World War Two ", în op. cît., p. 846-847. 955 V. Din lirica universală. Tălmăciri de Lucian Blaga, Editura de Stat pentru Literatură și Arta, București, 1957. 956 V. Lucian Blaga, Din lirica engleză. Tălmăciri, Univers, București, 1970. 957 V. Lucian Blaga, Opere, vol. III: Tălmăciri, Minerva, București, 1975. 958 V. Dimitrie Vatamaniuc
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]