6,058 matches
-
cu accente admirative din partea lui Ibrăileanu, un critic detestat de lovinescieni? Dacă-i vorba de asemenea „motivații”, mi-amintesc că și Mai am un singur dor a fost intonată de atâtea ori la înmormântările din Iași (în secolul trecut), iar Luceafărul s-a „uzat” de prea multă „întrebuințare” școlară, încât ar fi cazul să recitim și să regândim textele dincolo de asemenea circumstanțe. Ceea ce Gr. Codrescu și propune în cartea sa, ocazionată de opera unui istoric literar care nu are nici sensibilități
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
să fie și subtilii stilisticieni 13 pentru care acele „cuvinte stranii” și „nonsensuri” par a fi constituit, timp de un secol, probe decisive pentru evoluția limbii poetice românești. 2. „...Pân-atunci «Legenda» la care lucrez va fi gata și fiindcă luceafărul răsare în această legendă, tu nu vei fi geloasă pe el, fetițul meu cel gingaș și mititel [...]. Cred că e un gen cu totul nou acela pe care îl cultiv acum. E de-o liniște perfectă, Veronica, e senin ca
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
vieții-mi / Nu știam că-i tot aceea / De te razemi de o umbră / Sau de crezi ce-a zis femeia” - Pe aceeași ulicioară...), cochetă și frivolă (Scrisoarea V - Dalila), sau condamnată definitiv la o condiție intelectuală și sufletească inferioară (Luceafărul). Numeroase versuri nepubli 23 cate de autor au fost puse la contribuție pentru a întări această imagine „negativă”. Școala, mai ales aceea din timpul regimului comunist, „a marșat” pe conceptul de „poet al iubirii”, care „cânta” o femeie „serafică”, văzută
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
altele, par să prefigureze invocarea Preacuratei, într-o tonalitate tipic creștină, în Colinde, colinde, dar mai ales în Rugăciune și în sonetul Răsai asupra mea... Aflat într-o acută criză spirituală, poetul înalță rugăciuni nu lui Dumnezeu-Tatăl (precum Hyperion în Luceafărul), nu lui Isus Mântuitorul, ci către Mama Imaculată: „Regină peste îngeri [...] / Lumină dulce, clară, / O, Maică Preacurată / Și pururea Fecioară, / Marie !” Eminescu nu a destinat publicului aceste versuri. În schimb, imaginea mamei biologice, pe care o pierduse nu demult, este
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
tinerețe. În primele poeme tipărite în Convorbiri literare găsea, la recitire, „greșeli de ritm și rimă”, „nonsensuri”, „cuvinte stranii” (din scrisoarea către Veronica Micle, Ed. cit., pag. 188). Cam în aceeași perioadă îi scrie iubitei despre „legenda la care lucrez”: „Luceafărul răsare în această legendă [..] Cred că e un gen cu totul nou acela pe care îl cultiv acum. E de-o liniște perfectă, Veronică, e senin ca amorul meu împăcat, senin ca zilele de aur ce mi le-ai dăruit
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
limba română a sec. al XVI-lea, deșiră înseamnă dorește. Fata de împărat simte aceeași lipsă de stea. Dar ea își îndreaptă ochii spre cer numai în vis. În stare de veghe se roagă doar pentru protejarea norocului ei de către Luceafăr. Cu tot dorul mărturisit de ambele părți, fiecare rămâne în lumea lui, în rațiunea unui echilibru universal. În fata de împărat „trăiește firea” (ca să trimitem la versurile postume deja citate), pe când Hyperion accede la „cumpăna gândirii”, la conștiința binomului ideal
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
cu accente admirative din partea lui Ibrăileanu, un critic detestat de lovinescieni? Dacă-i vorba de asemenea „motivații”, mi-amintesc că și Mai am un singur dor a fost intonată de atâtea ori la înmormântările din Iași (în secolul trecut), iar Luceafărul s-a „uzat” de prea multă „întrebuințare” școlară, încât ar fi cazul să recitim și să regândim textele dincolo de asemenea circumstanțe. Ceea ce Gr. Codrescu și propune în cartea sa, ocazionată de opera unui istoric literar care nu are nici sensibilități
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
Mitru, Alexandru (1960). Legendele Olimpului. ilustrații de C. Condacci. Studiu introductiv de Nicolae I. Barbu. București: Editura Tineretului. Mitru, Alexandru (1963). Din marile legende ale lumii. București: Editura Tineretului. Morar, Olga (2011). Un deliciu literar: cartea și revista pentru copiii. Luceafărul românesc. Revistă on-line de literatură și cultură românească. http://luceafarul.wordpress.com/atitudini/actualitate-si-ati tudine-intelectuala/olga-morar-%E2%80%9Eun-deliciu-literar-cartea-si-revista-pentru-copii%E2%80%9C/. Perrault, Charles (1957). Povești. București: Editura Tineretului. Perrault, Charles (1994). Basme = Contes. București: Editura Junior Club
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
pe o ușă scrie RESTAURANT, acolo chiar restaurant să fie și dacă cineva spune că vine mâine chiar să vină. Suntem toți, mai mult sau mai puțin avizați, noi românii. Ne descurcăm deci cu listele astea de bucate, lungi cât Luceafărul eminescian, din care doar trei versuri au tangență cu realitatea, suntem învățați. Dar cu câtăva vreme înainte de a da europenii năvală aici, îi deplâng din suflet pentru buimăceala și nebunia în care sarabanda de simulacre și de fantoșe o să-i
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
Craiova sau cel de la Piatra-Neamț, atunci prezența criticilor, a oamenilor de presă este foarte importantă, pentru că ei îți dau feedback-ul. PROGRAM Euro Art Iași 2008 Luni, 19 mai: » Ateneul Tătărași, ora 18.00 - Amor venețian, Universitatea „Babeș-Bolyai“, Cluj » Teatrul „Luceafărul“, ora 20.00 - Dialoguri și fantezii în jazz, cu Ion Caramitru și Johnny Răducanu » Casa de Cultură a Studenților, ora 22.00 - Sânziana și Pepelea, Teatrul Național „I.L. Caragiale“, București Marți, 20 mai: » Ateneul Tătărași, ora 18.00 - Ploița, Facultatea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2211_a_3536]
-
și fantezii în jazz, cu Ion Caramitru și Johnny Răducanu » Casa de Cultură a Studenților, ora 22.00 - Sânziana și Pepelea, Teatrul Național „I.L. Caragiale“, București Marți, 20 mai: » Ateneul Tătărași, ora 18.00 - Ploița, Facultatea de Teatru, Chișinău » Teatrul „Luceafărul“, ora 20.00 - Dragostea durează 3 ani, Compania de Teatru „D’AYA“, București » Casa de Cultură a Studenților, ora 22.00 - Dumnezeul de a doua zi, Teatrul de Comedie București Miercuri, 21 mai: » Ateneul Tătărași, ora 18.00 - Cerere în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2211_a_3536]
-
D’AYA“, București » Casa de Cultură a Studenților, ora 22.00 - Dumnezeul de a doua zi, Teatrul de Comedie București Miercuri, 21 mai: » Ateneul Tătărași, ora 18.00 - Cerere în căsătorie, Universitatea de Arte „George Enescu“, Iași, Departamentul Teatru » Teatrul „Luceafărul“, ora 20.00 - Variațiuni enigmatice, Teatrul „Nottara“, București » Casa de Cultură a Studenților, ora 22.00 - No One, Teatrul Metropolis, București Joi, 22 mai: » Ateneul Tătărași, ora 18.00 - A douăsprezecea noapte, Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică, București
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2211_a_3536]
-
20.00 - Variațiuni enigmatice, Teatrul „Nottara“, București » Casa de Cultură a Studenților, ora 22.00 - No One, Teatrul Metropolis, București Joi, 22 mai: » Ateneul Tătărași, ora 18.00 - A douăsprezecea noapte, Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică, București » Teatrul „Luceafărul“, ora 20.00 - Comedie pe întuneric, Teatrul de Stat Oradea » Casa de Cultură a Studenților, ora 22.00 - Cânta maică-mea în far, Teatrul Național „Marin Sorescu“, Craiova Vineri, 23 mai: » Ateneul Tătărași, ora 18.00 - Povești de familie, Universitatea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2211_a_3536]
-
Oradea » Casa de Cultură a Studenților, ora 22.00 - Cânta maică-mea în far, Teatrul Național „Marin Sorescu“, Craiova Vineri, 23 mai: » Ateneul Tătărași, ora 18.00 - Povești de familie, Universitatea Craiova, Facultatea de Litere, Dep. de Artă Teatrală » Teatrul „Luceafărul“, ora 20.00 - Visul unei nopți de vară, Teatrul „Mihai Eminescu“, Botoșani » Casa de Cultură a Studenților, ora 22.00 - Nevasta lui Hans sau Ce să caute un înger în orașul ăsta, Teatrul Național „Vasile Alecsandri“, Iași Sâmbătă, 24 mai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2211_a_3536]
-
00 - Nevasta lui Hans sau Ce să caute un înger în orașul ăsta, Teatrul Național „Vasile Alecsandri“, Iași Sâmbătă, 24 mai: » Ateneul Tătărași, ora 18.00: Mistrețul cu colți de argint, Universitatea de Arte „George Enescu“, Iași, Departamentul Teatru » Teatrul „Luceafărul“, ora 20.00 - Soția din Sahalin, Teatrul „ApARTe“, Moscova » Casa de Cultură a Studenților, ora 22.00 - Capra sau Cine e Sylvia?, Teatrul „Act“, București Duminică, 25 mai: » Ateneul Tătărași, ora 18.00 - Fantomele Madridului, Universitatea de Artă Teatrală, Tg.
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2211_a_3536]
-
00 - Soția din Sahalin, Teatrul „ApARTe“, Moscova » Casa de Cultură a Studenților, ora 22.00 - Capra sau Cine e Sylvia?, Teatrul „Act“, București Duminică, 25 mai: » Ateneul Tătărași, ora 18.00 - Fantomele Madridului, Universitatea de Artă Teatrală, Tg. Mureș » Teatrul „Luceafărul“, ora 20.00 - După căderea cortinei, Teatrul „ApARTe“, Moscova » Casa de Cultură a Studenților, ora 22.00 - Capra sau Cine e Sylvia?, Teatrul „Act“, București Reportaj cu hamsii prăjite & floarea-miresei Diana Soare Stând așa, cu țigara aprinsă și cu tastatura
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2211_a_3536]
-
Oda lui Eminescu Cad în cadența gânduri albe și suave Un chip angelic din lacrimi puștii, Mă apasă misterul gândului eminescian Ai Bine, Adevăr, Frumos în blândele priviri. În graiul tău au coborât luceferi blânzi Popor viteaz fără de asemănare printre stele, Statornic precum munții din ținuturi efemere Calea spre veșnicie niciodată nu ți-o pierzi. Sufletul tău soarbe din fântână dorului Eroi ce s-au înălțat în fericirea cerului, Viteji de faptele ce astăzi
A doua oară unu by Huţanu Mădalina () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92938]
-
nouă ori trebuie să treacă furtuna peste ea, de nouă ori arșița verii, de nouă ori gerul. După toate acestea, trebuie să fie luminată de nouă ori de soarele amiezii, de nouă ori de lună și de nouă ori de luceafărul de seară.“ Abia atunci va fi cu adevărat o pălărie fermecată de pitic! Otfried Preußler, Hörbe cu pălăria cea mare. În românește de Christa Richter. Editura Ion Creangă, 1984. Ilustrațiile autorului. Trimisul nostru special Florin Lăzărescu Dicționarul șomerului profesionist Aș
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2166_a_3491]
-
făcut pe stradă, primul nume de scriitor care vine în minte este acela al lui Eminescu. Un top publicat mai demult în „România literară“, ca rezultat al unei anchete la care au răspuns treizeci și patru de critici, consfințea regalitatea eminesciană: autorul Luceafărului era pe locul întâi, la mare distanță de Arghezi și Bacovia. Sunt însă mai puțini aceia care pot răspunde la întrebarea: cum ajunge un scriitor în centrul tare al canonului literar? Cititorul obișnuit nu are datele pentru a intra adânc
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2175_a_3500]
-
deținea împotriva canoanelor creștine. „Iată ce stârpituri morale - spune Paulescustăpânite de patima de dominație aveau să înlocuiască sfinții Pontifi care au cinstit biserica, între care poate cei mai mari au fost Leon cel Mare, Grigorie cel Mare, Nicolae cel Mare: luceferi ai Bisericii Una și Universală” Și toate acestea ca urmare a daniilor lui Carol Magnul, spre care s-au repezit prinții italieni urmăriți de ispita teritoriilor și bogățiilor, ceea ce l-a făcut pe Josephe de Maistre să spună „acești seniori
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
-o vază cu lalele, La un loc cu un ulcior Plin cu palide-albăstrele, ,,L’’-ul stă, cu lume multă Laolaltă adunată: Leul, lama îl ascultă, Libelula colorată; Stelele și luna plină, Strălucind, cu ochi de ceară, Risipind mereu lumină, Cu Luceafărul de seară; Lumânarea ce-ncălzește, Lăcrimând și-un licurici, Ce în cale-acum clipește Spre un lup și un arici. Dacă ești isteț și-ai minte, Poți ușor să afli dacă ,,L’’ apare în cuvinte. Câți de ,,l’’ pe-aici se
ALFABETUL by CĂTĂLINA ORŞIVSCHI () [Corola-publishinghouse/Journalistic/529_a_927]
-
privilegii și bunuri în cadrul vechii nomenclaturi și cu o nouă luptă darwinistă generală, scrie Manea. „dramatIS“ își deschide Atelier Proiectul „dramatIS“, inițiat și coordonat de criticul de teatru Oltița Cântec, continuă cu noi spectacole-lectură (Ochiul străzii de Florin Lăzărescu, Teatrul „Luceafărul“, 5 decembrie, ora 17Ă și cu un „Atelier de inițiere în scriere dramatică“ (5-8 decembrieă, susținut de specialiști în domeniu. Atelierul este deschis tinerilor până în 35 de ani (liceeni, studenți și masteranzi, dar nu numaiă. Cei interesați sunt rugați să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2188_a_3513]
-
nuvele intitulat Între vis și viață, care este, în felul lui, o capodoperă. După ce părăsise literatura pentru politică, D-nul Delavrancea și-a făcut de curând o revenire senzațională, dând succesiv trei piese de teatru: Apus de soare, Viforul și Luceafărul, care alcătuiesc o trilogie extrasă din istoria Moldovei. Aceste piese, care duc lipsă de tehnică, sunt nobile epopei. A scris și o comedie: Irinel. Să-i mai pomenim pe Demetriade, cu Renegatul său; Dorna, născut în 1879, traducător a numeroase
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
prăbușire iremediabilă". Curierul Dunării, director: O. Ioan, revistă economică. Desbaterile (prezentare oficială a dezbaterilor parlamentare din camera Deputaților și Senat). Diana (vânătoare). Flacăra, director: C. Banu, care a grupat în jurul său o redacție strălucită. Gazeta ilustrată (hebdomadar), Junimea literară, Literatorul. Luceafărul, directori: D-nii Goga și Ilarie Chendi (revistă a tinerilor). Le Mouvement économique (în franceză), director: Nicolae Xenopol, senator. Neamul românesc, director: N. Iorga (naționalist). Noua Revistă Română, director: C. Rădulescu-Motru (revistă politică, takistă). Orion (astronomie), Ovidiu (la Constanța, anticul Tomis
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
prilejuri pentru spectacole, perindări ale copiilor care cântă purtând în vârful unui băț o stea luminoasă din hârtie lucioasă, urmați de magi și soldați romani: "Sculați, sculați boieri mari, Sculați voi, români plugari, Că pe cer s-a arătat Un luceafăr de-mpărat. Iată lumea că-nflorește Pământul că-ntinerește, Cânt prin luncă turturele, La fereastră rândunele Și-un porumb frumos leit Dinspre apus a venit. El vă zice să trăiți, Întru mulți ani fericiți Și ca pomii să-nfloriți Și
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]